{"id":675,"date":"2023-10-14T00:49:06","date_gmt":"2023-10-13T21:49:06","guid":{"rendered":"https:\/\/www.romaniacurata.ro\/servicii-publice-locale\/?p=675"},"modified":"2023-10-30T21:31:09","modified_gmt":"2023-10-30T18:31:09","slug":"3-exemple-de-buna-practica-internationala-in-materie-de-colectare-separata-si-reciclare-a-deseurilor-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.romaniacurata.ro\/servicii-publice-locale\/3-exemple-de-buna-practica-internationala-in-materie-de-colectare-separata-si-reciclare-a-deseurilor-2\/","title":{"rendered":"3 exemple de bun\u0103 practic\u0103 interna\u021bional\u0103 \u00een materie de colectare separat\u0103 \u0219i reciclare a de\u0219eurilor"},"content":{"rendered":"

Articol realizat de Cristina Dobrota, voluntar\u0103 \u00een cadrul grupului din Giurgiu.\u00a0<\/em><\/p>\n

Jude\u021bul Giurgiu se confrunt\u0103 cu o serie de probleme serioase \u00een ceea ce prive\u0219te gestionarea de\u0219eurilor. Autorit\u0103\u021bile sus\u021bin c\u0103 vina este \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103, motiveaz\u0103 pe scurt c\u0103 nu sunt bugete, iar cet\u0103\u021benii par a fi indiferen\u021bi fa\u021b\u0103 de imaginile cople\u0219itoare cu de\u0219eurile stradale, de\u0219eurile din p\u0103duri \u0219i, bine\u00een\u021beles, de\u0219eurile din zona Dun\u0103rii.<\/span><\/p>\n

Exist\u0103 posibilitatea ca acest aspect s\u0103 fie rezultatul lipsei de cuno\u0219tin\u021be a locuitorilor, sau poate c\u0103 responsabilitatea le apar\u021bine celor care nu au reu\u0219it s\u0103 dezvolte metode mai eficiente pentru a facilita acest proces.<\/span><\/p>\n

De aceea, dup\u0103 c\u00e2teva luni de activit\u0103\u021bi \u0219i ac\u021biuni de con\u0219tientizare despre situa\u021biile existente lucrurile nu par a progresa. \u00cens\u0103, ast\u0103zi \u00eemi doresc s\u0103 ne concentr\u0103m aten\u021bia c\u0103tre acele exemple care ne arat\u0103 c\u0103 se poate. Mai precis c\u0103tre acele <\/span>exemple de bun\u0103 practic\u0103 de la interna\u021bional<\/b>.<\/span><\/p>\n

Descoper\u0103 \u00een continuare 3 exemple din bun\u0103 practic\u0103 din alte state care au dezvoltata politici eficiente pentru a cre\u0219te gradul de colectare separat\u0103 \u0219i reciclare a de\u0219eurilor.<\/span><\/p>\n

Atunci c\u00e2nd ne \u00eembarc\u0103m pe drumul c\u0103tre reciclare, trebuie s\u0103 \u0219tim de la bun \u00eenceput faptul c\u0103 sintagma <\/span>\u201cColectarea separat\u0103\u201d<\/b> este de fapt parte a procesului de <\/span>reciclare<\/b>. Practic, <\/span>materialele care sunt reciclabile<\/b> sunt colectate \u0219i transportate spre sta\u021biile de sortare , iar apoi spre centre de reciclare, unde are loc (sau ar trebui s\u0103 aibe loc) tratarea de\u0219eurilor pentru reintroducerea lor \u00een circuitul economic.<\/span><\/p>\n

Pe plan interna\u021bional, exist\u0103 numeroase \u021b\u0103ri care au adoptat strategii \u0219i practici inovatoare pentru a promova reciclarea de\u0219eurilor, iar \u00een continuare po\u021bi afla despre 3 \u021b\u0103ri care au venit cu au propus modele care func\u021bioneaz\u0103.<\/span><\/p>\n

Germania – Sistemul “Pfand” pentru ambalaje returnabile:<\/b><\/p>\n

Germania este renumit\u0103 pentru sistemul s\u0103u inovator de returnare a ambalajelor. Sistemul “<\/span>Pfand<\/span><\/a>” implic\u0103 ad\u0103ugarea unei taxe suplimentare la pre\u021bul ambalajelor pentru b\u0103uturi, cum ar fi sticlele de plastic sau sticlele de sticl\u0103. Aceast\u0103 tax\u0103 este returnat\u0103 consumatorilor atunci c\u00e2nd ace\u0219tia predau ambalajele goale \u00een magazine specializate sau la automate de returnare. Astfel, se motiveaz\u0103 popula\u021bia s\u0103 colecteze ambalajele pentru a primi \u00eenapoi suma pl\u0103tit\u0103 suplimentar. Aceast\u0103 abordare a dus la o rat\u0103 ridicat\u0103 de reciclare a ambalajelor \u0219i la reducerea de\u0219eurilor \u00een mediul \u00eenconjur\u0103tor.<\/span><\/p>\n

De asemenea, Germania este recunoscut\u0103 pentru “Gr\u00fcner Punkt” (Punctul Verde) – un model care implic\u0103 responsabilitatea extins\u0103 a produc\u0103torilor \u0219i importatorilor de ambalaje, care trebuie s\u0103 suporte costurile recicl\u0103rii propriilor produse. Prin intermediul unui sistem de colectare selectiv\u0103 bine organizat, germanii recicleaz\u0103 peste 65% din de\u0219eurile de ambalaje.<\/span><\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, acest model se afl\u0103 \u00een prezent \u00een curs de implementare. Dup\u0103 multiple am\u00e2n\u0103ri, autorit\u0103\u021bile publice \u0219i-au asumat c\u0103 <\/span>Sistemul de Garan\u021bie-Returnare (SGR)<\/span><\/a> va fi func\u021bional p\u00e2n\u0103 la finalul lunii noiembrie a acestui an.<\/span><\/p>\n

\u00a0produc\u0103torii, importatorii \u0219i comercian\u021bii de b\u0103uturi trebuie s\u0103 se \u00eenregistreze \u00een baza de date a <\/span>Sistemului de Garan\u021bie-Returnare (SGR)<\/span><\/a> pentru ambalaje.<\/span><\/p>\n

Japonia – Programul extins de reciclare electronice (e-waste):<\/b><\/p>\n

\u00cen 2023, Guvernul japonez a comunicat c\u0103 s-au colectat \u0219i tratat aproximativ 550.000 de tone de de\u0219euri electronice, ceea ce reprezint\u0103 doar aproximativ 24-30% din totalul de\u0219eurilor electronice (<\/span>Sursa<\/span><\/a>). Aceast\u0103 situa\u021bie nu afecteaz\u0103 doar mediul \u00eenconjur\u0103tor \u00een absen\u021ba unui tratament corespunz\u0103tor al de\u0219eurilor electronice, ci genereaz\u0103 \u0219i pierderi financiare din cauza materialelor valoroase care ar fi putut fi recuperate.<\/span><\/p>\n

Japonia se confrunt\u0103 cu o cantitate semnificativ\u0103 de de\u0219euri electronice, iar pentru a aborda aceast\u0103 problem\u0103, a implementat un program extins de reciclare a acestora. Acesta implic\u0103 <\/span>colectarea \u0219i reciclarea eficient\u0103 a dispozitivelor electronice uzate<\/b>, cum ar fi telefoane mobile, calculatoare sau televizoare. Prin intermediul acestui program, popula\u021bia japonez\u0103 are acces facil la centre de colectare specializate, unde pot preda astfel de dispozitive pentru a fi reciclate \u00een mod corespunz\u0103tor. Acest efort sus\u021binut a contribuit la reducerea impactului negativ al de\u0219eurilor electronice asupra mediului \u0219i la recuperarea materiilor prime valoroase din aceste dispozitive.<\/span><\/p>\n

Suedia – Sistemul avansat de colectare separat\u0103:<\/b><\/p>\n

Asocia\u021bia suedez\u0103 de gestionare a de\u0219eurilor<\/b> promoveaz\u0103 trecerea c\u0103tre o economie circular\u0103, \u00een care oamenii folosesc produsele pentru mai mult timp \u0219i \u00een moduri inteligente. Aceasta activitate include <\/span>motivarea \u0219i \u00eendrumarea cet\u0103\u021benilor<\/b>\/ consumatorilor pentru a-\u0219i schimba comportamentul. Dar este \u0219i despre <\/span>furnizarea infrastructurii<\/b> necesare pentru ca oamenii s\u0103 fac\u0103 singuri sortarea necesar\u0103 (<\/span>Sursa<\/span><\/a>).<\/span><\/p>\n

Acest fapt se traduce astfel: sistemul avansat de colectare separat\u0103 implic\u0103 mai multe categorii de sortare a de\u0219eurilor. Practic, popula\u021bia este \u00eencurajat\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i sorteze de\u0219eurile \u00een mai multe categorii, cum ar fi <\/span>h\u00e2rtie, carton, plastic, sticl\u0103, metal<\/b> sau <\/span>biode\u0219euri<\/b>. Fiecare categorie are propriile containere sau locuri de colectare specializate, iar autorit\u0103\u021bile locale asigur\u0103 o infrastructur\u0103 eficient\u0103 pentru colectarea \u0219i reciclarea acestor de\u0219euri.\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00cen contextul Rom\u00e2niei (\u0219i al Europei), implementarea unor astfel de abord\u0103ri este cu at\u00e2t mai dificil\u0103, dat fiind faptul c\u0103 fiecare \u021bar\u0103 dispune de resurse \u0219i capacit\u0103\u021bi distincte \u00een transformarea acestei mi\u0219c\u0103ri de reciclare a de\u0219eurilor \u00eentr-un program fezabil pe termen mediu \u0219i lung.<\/span><\/p>\n

De aceea, este important s\u0103 c\u0103ut\u0103m exemple care pot inspira Rom\u00e2nia s\u0103 implementeze solu\u021bii similare.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/p>\n

Proiectul este derulat de Societatea Academic\u0103 din Rom\u00e2nia, \u00een parteneriat cu Asocia\u021bia Act For Tomorrow \u0219i Vellenes Fellesorganisasjon \u0219i beneficiaz\u0103 de o finan\u021bare \u00een valoare de 249.989 euro, prin programul Active Citizens Fund Rom\u00e2nia \u2013 finan\u021bat de Islanda, Liechtenstein \u0219i Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Con\u021binutul acestui website nu reprezint\u0103 \u00een mod necesar pozi\u021bia oficial\u0103 a Granturilor SEE \u0219i Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informa\u021bii accesa\u021bi\u00a0www.eeagrants.org<\/a>. Informa\u021bii despre Active Citizens Fund Rom\u00e2nia sunt disponibile la\u00a0www.activecitizensfund.ro<\/a>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Articol realizat de Cristina Dobrota, voluntar\u0103 \u00een cadrul grupului din Giurgiu.\u00a0 Jude\u021bul Giurgiu se confrunt\u0103 cu o serie de probleme serioase \u00een ceea ce prive\u0219te gestionarea de\u0219eurilor. Autorit\u0103\u021bile sus\u021bin c\u0103 vina este \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103, motiveaz\u0103 pe scurt c\u0103 nu sunt bugete, iar cet\u0103\u021benii par a fi indiferen\u021bi fa\u021b\u0103 de imaginile cople\u0219itoare cu de\u0219eurile stradale, de\u0219eurile din […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":862,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[9],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.romaniacurata.ro\/servicii-publice-locale\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/675"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.romaniacurata.ro\/servicii-publice-locale\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.romaniacurata.ro\/servicii-publice-locale\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.romaniacurata.ro\/servicii-publice-locale\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.romaniacurata.ro\/servicii-publice-locale\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=675"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.romaniacurata.ro\/servicii-publice-locale\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/675\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":676,"href":"https:\/\/www.romaniacurata.ro\/servicii-publice-locale\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/675\/revisions\/676"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.romaniacurata.ro\/servicii-publice-locale\/wp-json\/wp\/v2\/media\/862"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.romaniacurata.ro\/servicii-publice-locale\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=675"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.romaniacurata.ro\/servicii-publice-locale\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=675"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.romaniacurata.ro\/servicii-publice-locale\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=675"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}