Remus Cernea: ”Sunt una dintre puținele voci politice care se opun asaltului Coaliției pentru Familie”

Remus Cernea, candidat independent în București la Camera Deputaților, spune că, în acest moment, alegătorii care-și doresc stoparea finanțării din bani publici pentru Catedrala Mântuirii Neamului și care susțin drepturile persoanelor LGBT nu au nici un partid care-i să-i reprezinte. Într-un interviu acordat României Curate, Remus Cernea explică pe ce electorat mizează, care sunt planurile sale dacă intră în Parlament și de ce a fost înscris în PSD, după care și-a dat demisia. Acesta este cel de-a treilea interviu realizat de România Curată cu candidații independenți sau cei considerați ”exotici” de o parte a presei, pentru alegerile din 11 decembrie. Pe celelalte două le puteți citi aici și aici.

România Curată: De câte voturi aveți nevoie pentru a intra în Parlament?

 Remus Cernea: În București, la o prezență de 33% cum a fost cea de la alegerile locale din iunie, pentru un independent ar fi necesare aproximativ 20.500 de voturi (adică 3,45% din numărul total al celor valabil exprimate care a fost de 594.000 voturi). La o prezență de 40%, ar fi nevoie de aproximativ 24.500 voturi. La o prezență de 45% numărul de voturi necesar este de aproximativ 28.000. Ținta pe care mi-o propun este de minim 30.000 de voturi și am încredere că este realizabilă.

România Curată: Există un electorat de stânga liberală în România, contra cheltuielilor făcute cu biserica și care nu se opune căsătoriei între homosexuali. La câte procente estimați acești alegători?

 Remus Cernea: La nivel de țară sunt tot mai mulți cei care înțeleg că separarea dintre stat și biserică ar trebui respectată și că finanțarea din bani publici a construcției de noi biserici, inclusiv Catedrala Mântuirii Neamului, trebuie să înceteze, dacă ne dorim o țară democratică. Scăderea abruptă a încrederii în biserică de la aproximativ 90% la aproximativ 60% în ultimii 5-6 ani atestă că tot mai mulți cetățeni au devenit critici față de privilegiile și opulența de care beneficiază biserica pe baza banului public și a obedienței politicienilor. De asemenea, din câte am înțeles de la sociologi, 30-35% dintre cetățenii României (iar trendul este în creștere) înțeleg și acceptă egalitatea în drepturi între heterosexuali și persoane LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transgender) și susțin parteneriatul civil ori chiar căsătoria.

În București, procentajul celor care au vederi deschise este probabil mai mare decât media națională. Sunt convins că foarte mulți cetățeni sunt revoltați de zecile de milioane de euro dați din bani publici pentru Catedrala Mântuirii Neamului de către politicienii populiști, în timp ce pentru construirea de noi spitale în România au fost alocați 0 lei din 1989 până acum și știm câte alte grave lipsuri sunt în sistemul de sănătate ori în cel de educație și cercetare sau în ceea ce privește asistența socială.

Sper ca pentru foarte mulți bucureșteni astfel de teme să conteze în formarea opiniei cu privire la intenția de vot. E limpede că acei pseudo-politicieni care joacă această carte a populismului religios nu vor fi niciodată capabili să ridice România, singura lor contribuție fiind menținerea țării într-o mlaștină a înapoierii și a lipsei de perspective.

E greu de estimat de către mine câți oameni vor veni la vot din astfel de considerente, dar cei care își doresc stoparea finanțării din bani publici pentru Catedrala Mântuirii Neamului și care susțin drepturile persoanelor LGBT (care sunt drepturile omului) nu au pe buletinul de vot nici un partid pe care să îl voteze cu o astfel de agendă. Singurul care a militat de mulți ani consecvent, ferm și fără să dea nici un pas înapoi, deși a avut de înfruntat ostilitatea foarte multora, este subsemnatul… Dacă vor dori să mă susțină pentru a fi o voce puternică în următorul parlament și pentru a continua să lupt pentru astfel de cauze nesusținute de partide ori de către alți parlamentari, mă vor găsi ultimul pe buletinul de vot pentru Camera Deputaților în București, la poziția nr. 33. E necesar ca aproximativ 30.000 de alegători să se mobilizeze pentru a mă vota, ceea ce reprezintă cam 1,6% din numărul total al cetățenilor cu drept de vot din București. Votul pentru mine mi-ar acorda un mandat foarte puternic pentru că ar fi legitimată foarte clar  din punct de vedere politic agenda de valori pe care o susțin.

Este important de precizat și că fiecare alegător va primi două buletine de vot: unul pentru Camera Deputaților și unul pentru Senat. Așadar cine mă va vota la Cameră, va putea să voteze și pentru un partid pe buletinul de vot pentru Senat.

România Curată: Sperați să mai obțineti și alte voturi în afara acestui electorat? Cui vă adresați, în realitate?

Remus Cernea: Desigur că mă adresez mult mai multor categorii de cetățeni. De fapt, tuturor acelora care, în general, prețuiesc valorile democratice ale societății deschise și care își doresc o politică în care accentul să fie pus pe raționalitate și pe un discurs civilizat și axat pe argumente.

Am fost singurul parlamentar care a susținut o viziune cuprinzătoare pentru protecția mediului propunând o lege anti-cianuri, o lege anti-fracturare hidraulică și o lege anti-defrișări, susținând, în același timp sursele regenerabile de energie, protecția parcurilor, renunțarea la combustibilii fosili și la energia nucleară.

Sunt singurul parlamentar din actuala legislatură care a propus legi importante privind protecția animalelor, atingând puncte cheie în acest efort de contracarare a cruzimilor față de acestea, capitol la care România și-a căpătat o faimă sinistră pe plan internațional. Am propus o lege pentru a nu mai utiliza animale sălbatice la circuri, o lege pentru a crește pedepsele penale pentru actele de cruzime față de animale (pedepse care acum sunt cele mai mici din Europa), o lege pentru interzicerea vânătorii ca activitate așa-zis sportivă, o lege pentru gestionarea câinilor comunitari într-un mod uman, fără uciderea lor în masă, o lege pentru protecția delfinilor (întrucât între 100 și 200 de delfini mor anual pe teritoriul țării din cauza activităților umane). Am fost o voce care a susținut numeroase luări de poziție în sprijinul drepturilor animalelor, fiind probabil și singurul vegan din actualul parlament.

Am depus și două legi privind combaterea violenței domestice, prima dintre ele fiind votată unanim de către Senat și primind avize și rapoarte favorabile la toate comisiile din Camera Deputaților și mă aștept ca plenul să adopte legea la una dintre primele ședințe din Parlamentul următor. Cea de a doua este încă într-o fază de început dar sper să urmeze același parcurs de succes. Totodată am depus amendamentul la legea electorală pentru ca femeile să fie puse pe listele electorale conform sistemului zipper, astfel încât la fiecare 3 mandate, unul dintre ele, cel puțin, să fie deținut de către o femeie. Actualmente România are un procentaj rușinos, de doar 11% femei în Parlament, de aceea este nevoie de măsuri proactive din partea partidelor și a legii pentru a echilibra lucrurile, întrucât, din slaba reprezentare a femeilor, întreaga societate are de suferit.

Nu în ultimul rând, sunt una dintre foarte puținele voci politice care se opun asaltului Coaliției pentru Familie care vrea să reconfigureze Constituția și legile țării în conformitate cu o viziune fundamentalist religioasă, homofobă și misogină. Această organizație susținută de mai toate partidele nu recunoaște nici un fel de altă familie în afară de cea așa-zis ”tradițională”. Astfel că segmente importante ale societății sunt vulnerabilizate o dată în plus. Spre exemplu, mamele singure cu copii și tații singuri cu copii nici măcar nu sunt recunoscuți de către Coaliția pentru Familie drept familii, ci aceștia sunt etichetați, în mod jignitor, ca fiind doar un ”menaj monoparental”.

România Curată: Cum ați reușit să strângeți semnăturile și în ce circumscriptie electorală puteți fi votat?

Remus Cernea: Colectarea semnăturilor a fost un proces extrem de dificil. România este singura țară din lumea democratică în care sunt cerute atât de multe semnături pentru a putea participa la alegerile parlamentare. A trebuit ca timp de peste 2 luni să stau pe străzi de dimineața până seara alături de aproape alte 100 de persoane pentru a le putea colecta, ceea ce a fost extrem de costisitor și ca timp și ca energie și ca resurse financiare. Am depus mai multe inițiative legislative pentru a scădea acest număr de semnături și pentru a avea legi electorale care să permită cu adevărat competiția electorală. Fără competiție, nici în economie, nici în sport, dar nici în politică nu se poate ajunge la înaltă performanță.

Conform noii legi electorale, candidez în București considerat, în întregul său drept o circumscripție electorală. Nu se mai candidează în colegii uninominale ca până acum. Așadar, orice bucureștean care are adresa din capitală trecută în buletin și se va afla aici în ziua alegerilor, mă va putea vota pe 11 decembrie.

România Curată: Sincer, ce poate face un parlamentar independent în condițiile în care grupurile parlamentare fac legea și, de obicei, se votează ce se hotărăște la sediile partidelor?

Remus Cernea: Un parlamentar care are cauze pentru care se luptă poate face enorm. Vă spun că dacă am fi fost 10 ca mine am fi zguduit Parlamentul! Dar chiar de unul singur am reușit foarte multe lucruri. În primul rând am fost o voce care s-a auzit foarte puternic și care a generat dezbateri ample în plan politic și în societate. Am adus pe masa Parlamentului teme evitate timp de decenii și considerate de către mulți politicieni drept tabu. Am avut, desigur, din plin, experiența confruntării cu partidele și cu abuzurile șocante pe care acestea le comit în forul legislativ (inclusiv fraudă de vot ori falsificare de rapoarte la legi). Mai ales că am demascat încălcările sistematice de regulament ori absenteismul masiv ceea ce mi-a atras ostilitatea multor colegi parlamentari.

Dar am avut și experiența cooperării. Am solicitat să fiu primit la ședințele de grup ale partidelor pentru a explica unele dintre inițiativele legislative pe care le-am depus, iar uneori am găsit o susținere largă. Spre exemplu, legea privind mai multă informație științifică și tehnologică la posturile tv a fost susținută de aproape toată lumea, ca și cea privind combaterea violenței domestice. Și mai sunt și altele pentru care am primit sprijin sau promisiunea de sprijin atunci când vor ajunge în dezbaterea unor comisii ori a plenurilor. Important este să fii dedicat unor cauze și să te lupți pentru a convinge pe cât mai mulți să te susțină, uneori vei reuși!

Oricum am fost unul dintre cei mai activi parlamentari, cu peste 650 de luări de cuvânt în plen (mai mult decât alți 200 de deputați la un loc), cu aproape 100 de legi depuse ca inițiator ori co-inițiator, cu foarte multe teme aduse în prim planul dezbaterilor publice. Așadar, unul singur poate face cât foarte mulți alții, depinde de cât de mult își ia în serios calitatea de parlamentar și de cât de mult este dedicat unor cauze privind democratizarea țării.

România Curată: De ce ați făcut parte din PSD? Ce v-a atras în 2012 la acest partid și la Victor Ponta?

Remus Cernea: Mulțumesc pentru ocazia de a clarifica aceste lucruri și a îndepărta eventualele confuzii cu privire la subiect.

În 2010, după candidatura mea la prezidențialele din 2009, am fost invitat la o discuție cu Victor Ponta care fusese ales președinte al PSD. Mi-a spus că intenționează să sprijine accederea verzilor în Parlament, întrucât e conștient că nu există șanse reale pentru ca verzii să poată reuși singuri să intre în Parlament, date fiind condițiile restrictive din lege și pragul electoral ridicat. Dar el înțelege importanța de a avea și în Parlamentul României voci progresiste și verzi. Astfel că în 2012, am semnat un protocol pentru a fi acordate și mandate pentru verzi. La acel moment, Victor Ponta se pronunțase împotriva explotărilor miniere pe bază de cianuri și împotriva gazelor de șist. Chiar fusese premiat de către societatea civilă la Green Hours în vara lui 2012 și purtase în piept insigna cu semnul celebru pentru salvarea Roșiei Montane. Traian Băsescu și PDL-ul la acea vreme susțineau cianurile și fracturarea hidraulică, astfel că era firesc să mă poziționez în tabăra contra celor de la putere la acel moment.

Strict tehnic vorbind, pentru a putea candida pe lista USL în 2012, care reprezenta o alianță politică (adică înregistrată la Tribunalul București pe baza unei proceduri care durează luni, poate un an de zile) era necesar să fiu înscris, pe perioada campaniei electorale, într-unul dintre partidele componente ale acesteia. Altă cale nu exista. Așadar, nu a fost vreo clipă vorba de o atracție față de vreun partid, mai ales că eu nu mă consider un om politic de stânga (formarea mea intelectuală este una cu rădăcini liberale, umaniste și verzi, la care se adaugă preocuparea pentru protecția animalelor). A fost vorba de o procedură pur tehnică, utilizată și acum de USR pe lista căruia figurează candidați din alte partide care pe perioada campaniei electorale s-au înscris formal în acest partid, urmând ca după alegeri să revină la formațiunea din care provin.

Rezumând, obiectivul de a accede în Parlament pentru a susține și promova cauzele care acum deja sunt cunoscute (la vremea aceea însă nimeni nu vorbea despre ele) a fost atins în condițiile dificile și restrictive ale legislației electorale de la acel moment, beneficiind de șansa că a existat o deschidere la un partid mare care a renunțat la două mandate ale unor colegi din respectiva formațiune politică pentru a le acorda verzilor. A fost pentru prima dată când un partid membru al Verzilor Europeni a intrat în Parlamentul României. Nici o zi din mandatul meu de deputat, începând cu prima sesiune parlamentară din ianuarie 2013, nu am fost membru PSD.

România Curată: Lămuriți-ne poziția dumneavoastră față de proiectul Roșia Montană. Ați făcut parte dintr-un partid pro-exploatare miniera,PSD, și ați făcut echipă cu Victor Ponta, de asemenea pro-RMGC, apoi v-ați dat demisia. Ce relație aveți acum cu electoratul ecologist? De ce v-ar vota cititorii nostri care sunt fani Agent Green (spre exemplu)?

Remus Cernea: Niciodată nu am fost membru al vreunui partid pro-cianurist, ori pro-fracturare hidraulică. Aceste cauze sunt centrale pentru viziunea mea politică, de aceea am și plecat imediat din alianța USL atunci când premierul Victor Ponta a anunțat, în aprilie 2013, că ar fi bine să creem locuri de muncă la Roșia Montană și că ar trebui să deschidem explotări ale gazelor de șist prin fracturare hidraulică. Am fost consilierul premierului pe teme de mediu și pentru dialogul cu societatea civilă în 2012, timp de 6 luni înainte de alegeri, pe când USL-ul se pronunța contra cianurilor și contra fracturării hidraulice.

Cianurile și fracturarea hidraulică au fost motivul pentru care am decis să activez ca independent în Parlament, adică să îmi urmez valorile și să nu accept nici un fel de compromis care să le implice. Am devenit ulterior una dintre cele mai critice voci ale guvernării, iar dacă vă amintiți, prin 2013, nici nu prea mai exista opoziție politică în Parlament, marea mjoritate fiind pro-cianuriști și pro-fracturare hidraulică.

Am fost singura voce consecvent ecologistă din actuala legislatură și sper că acțiunile mele anti-cianuri, anti-fracturare și anti-defrișări sau care au vizat numeroase alte teme de mediu să fi fost apreciate. Printre altele, am mers, în momente de criză, la Roșia Montană unde am fost primit de o mulțime de mineri furioși și, de asemenea, la Pungești când fuseseră impuse acele restricții rușinoase care transformaseră zona într-o enclavă în care drepturile omului erau suspendate și brutal încălcate. Aici este un articol însoțit de multe fotografii făcute la Pungești.

Am acționat în acest Parlament precum brațul politic al ONG-urilor, inclusiv a celor ecologiste. Am preluat multe inițiative din partea acestora și am păstrat un dialog constant cu ele. Pagina mea de Facebook a fost inclusiv gazda multor materiale despre cauzele și petițiile promovate de Agent Green, Greenpeace, WWF, Salvați Roșia Montană și multe altele…

România Curată: De ce nu s-a reușit o unire pe polul ecologist/Roșia Montană. Nu credeți că veți pierde astfel voturi?

Remus Cernea: Am avut o încercare de reunire a tuturor partidelor verzi/ecologiste, în septembrie 2012. Chiar am făcut o conferință de presă la Palatul Parlamentului cu liderii tuturor acestor formațiuni – Partidul Verde, Partidul Ecologist Român și Mișcarea Verzilor – Democrați Agrarieni. Cu acel prilej am semnat un protocol care prevedea reunirea tuturor într-un singur partid. Însă la doar câteva zile după acel eveniment, fără nici o discuție,  avertisment ori explicație, PER a denunțat protocolul.

Am realizat totuși unificarea Partidului Verde cu MV-DA în ianuarie 2013. Am sperat că este ocazia de a canaliza resursele noastre comune spre o acțiune energică privind numeroasele probleme de mediu din țară. Cu toate eforturile depuse, ședințele se transformaseră însă în frâne constante puse aproape oricărei idei și inițiative pe care le-am propus pentru a dezvolta și ridica Partidul Verde. Astfel că, realizând că este un consum mare de timp și energie pentru a se bate însă pasul pe loc, am renunțat la funcția de președinte al Partidului Verde și de membru al acelui partid pentru a mă dedica exclusiv cauzelor susținute în Parlament care îmi consumau oricum foarte mult timp și energie.

Însă, dacă voi reuși să mai obțin un mandat de deputat, voi construi un nou partid în vederea ciclului electoral 2019 – 2020 (când, pe parcursul unui an și jumătate vor fi alegeri europarlamentare, prezidențiale, locale și parlamentare). Acum am și o mult mai mare experiență, iar notorietatea căpătată și forța cu care mi-am susținut cauzele în spațiul public sper să atragă numeroși doritori de a se lupta pe aceleași baricade pentru schimbarea de mentalitate necesară unei democrații veritabile și pentru modernizarea României.