Biologul clujean Călin Dejeu a reacţionat, printr-o scrisoare deschisă, la anunţul reluării investiţiei în hidrocentrala de pe râul Jiu. Acesta spune că ridicarea hidrocentralei va duce la distrugerea Defileului Jiului, scăpat în mod miraculos în perioada ceauşistă, perioadă în care toate celălalte râuri mari de munte au căzut pradă barajelor și aducțiunilor.
“Jiul urmează să fie deviat spre galeria de aducțiune chiar la intrarea în parcul național și eliberat abia după zeci de kilometri, chiar la ieșirea din acest parc. O situație absolut invers decât ar permite legislația”, spune Dejeu. Acesta spune că investiţia ar avea un impact dezastruos şi asupra mediului: “Asupra a patru specii de pești, patru habitate ripariene și asupra vidrei, pentru care a fost declarat situl, impactul va fi devastator, cee ce intră în sfera penală. Afectate vor fi și alte habitate și specii din fișa sitului, inclusiv o specie prioritară, racul de ponoare”.
Biologul se întreabă şi cum se poate ca o companie aflată în insolvenţă, care vinde 40 de hidrocentrale, să aibă bani cu care să construiască două noi hidrocentrale. “Hidroelectrica declară că va scoate la licitație circa 40 de hidrocentrale în noiembrie, sub pretextul că are nevoie de lichidități ca să iasă din insolvență. Cele două demersuri sunt absolut contradictorii. Dacă Hidroelectrica trebuie să vândă zeci de hidrocentrale ca să obțină lichidități ca să iasă din insolvență, de ce consumă lichidități ca să-și marească portofoliul cu două hidrocentrale”, susţine Călin Dejeu.
Iată conţinutul scrisorii deschise, adresată lui Remus Borza, administrator judiciar la Hidroelectrica S.A., Grațielei Gavrilescu, ministrul Mediului Apelor și Pădurilor, şi lui Andrei Gerea, ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri.
Biologul clujean Călin Dejeu este cel care a inițiat și demersurile de salvare a Râului Alb, din Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului, unul dintre ultimele râuri cu albie virgină din România.
“Stimată doamnă, stimați domni,
având în vedere semnalările repetate din presă privind demersuri de continuare a distrugerii Parcului Național Defileul Jiului, vreau să vă aduc la cunoștință date privind ilegalitatea și gravitatea proiectului în cauză. Defileul Jiului se încadrează între cele mai spectaculoase elemente ale patrimoniului nostru natural. În urma campaniei ceaușiste de distrugere a râurilor mari de munte, prin amenajări hidroenergetice, este singurul râu mare de munte care a mai scăpat şi care încă mai curge liber.
După ’89, niciun iubitor de natură nu și-a mai închipuit că ar mai putea fi periclitat vreodată (în 2005 Defileul Jiului a fost declarat Parc Național). Și totuși, decidenți fără nicio urmă de considerație față de natură ”au dezgropat” proiectul megalomanic ceaușist de distrugere a ultimului râu mare de munte din Carpații Româneşti. Și s-a ajuns la ceva de neînchipuit chiar și într-o țară din lumea a treia, la lucrări vizând secarea pe tot parcursul din Parcul Național a râului pentru care a fost înfiinţat parcul național! Jiul urmează să fie deviat spre galeria de aducțiune chiar la intrarea în parcul național și eliberat abia după zeci de kilometri, chiar la ieșirea din acest parc. O situație absolut invers decât ar permite legislația. În OUG 57/2007 se prevede că ”în perimetrul parcurilor naționale sunt admise doar activitățile tradiționale practicate numai de comunitățile din zona parcului național, activități tradiționale ce vor fi reglementate prin planul de management” și activităţile tradiţionale sunt definite astfel: ”activităţile de utilizare durabilă a resurselor naturale şi specifice zonei respective de către comunităţile locale, care au stat la baza dezvoltării comunităţii de-a lungul timpului şi nu afectează obiectivele de conservare a biodiversităţii”. Cu siguranță sunteți de acord că sub nicio formă proiectul megalomanic ceaușist nu se poate încadra la activități tradiționale.
Din râul tumultuos de munte, cu un debit mediu multianual de aproape 20 m3/s la intrarea în defileu, se prevede să rămână un debit de servitute de doar 2,7 m3/s. Va fi înlocuit cu un pârâu, iar Jiul va fi deviat prin galeria de aducțiune. Fără Jiu nu mai are sens să vorbim de Defileul Jiului. Și nu va fi vorba doar de moartea subită a populațiilor speciilor acvatice și de degradarea imediată a ecosistemelor adiacente (de la microorganisme până la zecile de vidre, care vor muri de inaniție, totul va fi afectat). Într-o zonă a Europei cu climă continental excesivă, dacă seci un râu mare, pe o vale îngustă, influenţezi microclimatul și implicit pădurea de pe versanți; plus impactul prin intermediul circulației nutrienților.
Potențialul turistic al zonei de asemenea va rămâne o amintire. Activități turistice deja dezvoltate în zonă, care asigurau locuri de muncă pe termen nelimitat, cu adevărat sustenabile, precum raftingul, vor dispărea.
Sub aspectul impactului cumulativ, după ce toate celălalte râuri mari de munte au căzut pradă barajelor și aducțiunilor, distrugerea Jiului ar însemna ducerea la desăvârșire a unei campanii de decenii de mutilare a însuși cadrului natural al țării, pentru care râurile mari carpatine reprezentau o trăsătură esențială, probabil cea mai spectaculoasă.
Și toată această crimă de mediu și sabotare a turismului pentru ce?? Pentru câțiva MW/h, în condițiile în care avem surplus de energie electrică, nu avem cui să o mai exportăm (pentru că nu există cerere în plus la statele vecine) și avem un consum intern în continuă scădere?! De ce nu se cheltuie banii pentru retehnologizarea hidrocentralelor existente, la care impactul de mediu s-a produs deja demult? S-ar crește producția fără noi distrugeri. Ce interese sunt de fapt în spatele acestui dezastru ecologic?
Proiectul ceaușit, absolut anacronic, vine în contradicție cu legislația actuală pe mai multe aspecte. Peste parcul național se suprapune și situl Natura 2000 omonim. Asupra a patru specii de pești, patru habitate ripariene și asupra vidrei, pentru care a fost declarat situl, impactul va fi devastator, cee ce intră în sfera penală. Afectate vor fi și alte habitate și specii din fișa sitului, inclusiv o specie prioritară, racul de ponoare. Deci se încalcă grav atât OUG 57/2007 cât și Directiva Habitate. Alte zeci de specii protejate la nivel național și comunitar, care populează defileul, vor avea de suferit. Curtea Europeană de Justiție a clarificat în 1 iulie că și dacă pe un singur element de calitate starea corpului de apă scade cu o singură clasă se consideră că a fost încălcată Directiva Cadru privind Apa. Nu este nevoie de niciun studiu ca să realizăm că secarea râului presupune degradarea din punct de vedere hidromorfologic cu mai mult de o clasă. Se încalcă și principiul utilizării raționale a zonelor umede din Convenția Ramsar precum și Convenția de la Berna.
Ne lovim din nou de o situație aberantă, lupul paznic la oi. Romsilva, regie autonomă specializată în exploatarea pădurilor, primește în ”administrare” arii naturale protejate, este pusă ”să presteze”activități de conservare, care vin în contradicție totală cu ”filosofia instituțională” a regiei. Așa că nu este de mirare că administrația Parcului Național Defileul Jiului, care ține de Romsilva, nu schițează nicio opoziție la distrugerea parcului național. Aceeași administrație cheltuie bani publici, prin POS Mediu, astfel: 1.243.984 lei pentru ”Măsuri de îmbunătățire a managementului și conștientizare publică în Parcul Național Defileul Jiului” și 2.366.458 lei pentru ”Elaborarea planurilor de monitoring pentru speciile Natura 2000, dezvoltarea infrastructurii de vizitare și a capacității instituționale a Administrației Parcului Național Defileul Jiului”. De ce se cheltuie bani din taxele și impozitele noastre și ale altor europeni pentru a finanţa un management execrabil, care nu face nimic să oprească dezastrul??!
Iar Hidroelectrica, titularul proiectului hidroenergetic catastrofal, chipurile se află în insolvență. Un agent economic aflat în insolvență are 77 de milioane de euro de aruncat pe un proiect absurd și ilegal??! În același timp, Hidroelectrica declară că va scoate la licitație circa 40 de hidrocentrale în noiembrie, sub pretextul că are nevoie de lichidități ca să iasă din insolvență. Cele două demersuri sunt absolut contradictorii. Dacă Hidroelectrica trebuie să vândă zeci de hidrocentrale ca să obțină lichidități ca să iasă din insolvență, de ce consumă lichidități ca să-și marească portofoliul cu două hidrocentrale construite ilegal în Parcul Național Defileul Jiului? Trebuie să cinstească memoria ”Marelui Cârmaci”, de pe vremea căruia datează proiectul criminal pentru natură? Sau care sunt interesele reale?
Deși acum activitățile de distrugere ale naturii demarate deja sunt mai ample ca oricând în istoria țării, deci nu duce lipsă de concurență, proiectul de secare a Jiului în Parcul Național Defileul Jiului candidează cu toate șansele pentru prima poziție între proiectele destructive, absurde, ilegale și revoltătoare.
Stimată doamnă/stimați domni, vă solicit să luați toate măsurile necesare pentru stoparea imediată a demersurilor de reîncepere a lucrărilor (sistate în 2012) la proiectul hidroenergetic ilegal din Parcul Național Defileul Jiului, iar ulterior, pentru readucerea suprafețelor din parc distruse (de lucrările efectuate până în 2012) cât mai aproape de starea inițială. Parcurile naționale (categoria II IUCN) reprezintă suprafeţe mari în care natura este lăsată să-și continue cursul, neperturbată. În orice țară din lume parcurile naționale sunt respectate, în afară de România. Această situație criminală și rușinoasă trebuie să înceteze.
Domnule administator judiciar Remus Borza, vă solicit să sistați orice demersuri de continuare a lucrarilor ilegale din Parcul Național Defileul Jiului. Vă reamintesc că Hidroelectrica este o companie cu capital integral de stat, nu proprietatea dumneavoastră personală. Banii pe care îi alocați pentru distrugerea parcului național sunt și banii noștri, ai celorlalți cetățeni români, și astfel ne faceți părtași fără voia noastră la o crimă de mediu, la distrugerea patrimoniului natural pe care avem datoria să-l păstrăm, pentru generațiile următoare”.
Trist. Dar sa fim intelesi; romania nu are de facto rezervatii naturale pentru ca au fost distruse in intregime. Pe hârtie e alta treaba. Acolo scrie ca avem cică si delta.
Io am crezut că idioțeniile astea de hidrocentrale îs de domeniu trecutului da m-am înșelat. Abitatele naturale trăbă protejate adică lăsate în sama naturii nu date pă mâna celor de la prăpăd silva adică Romsilva.Io constat,cu furie,că la noi râurile încă-s văzute ca simple jgheaburi de scurgere , de unde vine și expresia : la gârlă ! adică un obiect inutil,un deșeu,gunoaie, să aruncă la gârlă. Viața începe acolo unde-i apa de calitate în cantități ample .
Suntem alaturi de dumneavoastra, domnule Dejeu, iar situatia pe care o prezentati este doar una dintre multe altele, de exemplu, cea despre impactul asupra ariilor protejate din bazinul hidrografic al Dunarii cauzat de actuale si viitoare proiecte guvernamentale de dezvoltare a navigatiei pe cursurile interioare, inclusiv in Romania. Participand la un recent atelier de lucru pe aceasta tema la Viena am avut ocazia sa constat ca sunt uitate toate interventiile oamenilor de stiinta si ONG-urilor din ultimii 10 ani cel putin, actualii manageri de proiecte care vizeaza transportul fluvial suferind de o amnezie crasa si indiferenta fata de protectia sistemelor acvatice. Avem arii protejate doar ca ni se demonstreaza ca un ‘developer’ poate face orice ii trece lui prin cap. In delta, de exemplu, cine are ambarcatiuni puternice circula cu viteze care ameninta echilibrul acestui ecosystem sensibil, si nu se tem de sanctiunile, e drept rare, date de ARBDD.
alterat climatul de parteneriate si cooperare.
Așa se îtimplă cind în loc de funcționari la apm angajezi fosti securisti. Asta s-a întâmplat în 97 cind am terminat ecologia la Cluj și nu aveam loc de pile.
Am emigrat și îmi este mult mai bine dar este trist să vezi ca o mână de mojici iau decizii tâmpite în România. Baftă Nicusor.
Mi se face silă.
In sfarsit am inteles de ce nu mai avem stema pe steag. nu pentru ca era comunista, insa nu mai avem bogatiile.Doamne iarta-ne ca suntem atat de imbecili!
Domnule Dejeu,
Proiectul tehnic a fost intocmit in 1998, cand Jiul era negru de 100 de ani.
Lucrarile au intrat in conservare in 2012 (la prima intrare in insolventa ) si sunt executate la nivel de 85% constructii si 40% montaj. Cand a fost declarat Defileul Vaii Jiului parc national?
Mai bine urmarim conditiile care se vor realiza dupa finalizarea lucrarilor sa fie pastrata biodiversitatea zonei.
Nu este niciun secret ca proiectul dateaza de pe vremea lui Ceausescu. Ca in 98 a fost dezgropat si cosmetizat, ce relevanta are? Iar faptul ca Jiul era negru era mai mult o problema vizuala decat ecologica, poluarea de pe urma spalarii carbunelui avea o toxicitate insignifianta, ca dovada pestii au supravietuit. Dar fara apa nu vor supravietui, pentru ca nu sunt Polypterus. Parcul a fost declarat in 2005 si in acea clipa trebuiau sa inceteze orice miscari legat de hidrocentrale, daca aveam stat de drept. Am mai auzit argumentul acesta al dusmanilor naturii si in cazul altor proiecte, cum ca proiectele ar precede declararea ariilor protejate respective. Evident ca, in general, distrugerea naturii precede declararii ariilor protejate. Tocmai de aceea se declara arii protejate, pentru ca distrugerile sa inceteze, altfel ce sens are sa le mai declaram?! Este imposibil sa fie pastrata biodiversitatea zonei daca lucrarile sunt definitivate. Este de domeniul evidentei absolute. Dar desigur ca se vor gasi zeci de firme acreditate de minister pentru studii de impact care vor spune ca secarea raului are un impact nesemnificativ. Eu stiu una care-i in stare sa declare chiar ca ar avea un impact pozitiv asupra speciilor de pesti. Pentru bani unii „biologi” sunt in stare sa declare si ca pestii sunt alergici la apa. Si, lasand la o parte biodiversitatea, noi romanii, oamenii, nu avem dreptul sa ne mai bucuram macar de un ultim rau mare de munte care curge liber, chiar trebuie voi sa distrugeti tot? Nu v-au ajuns toate celelalte rauri mari de munte, pe care le-ati distrus?
Curtea de Conturi a Comisiei Europene vine in octombrie la Bucuresti avand ca tema proiectele de investitii in siturile Natura 2000, de la infiintare pana in zilele noastre.
Trebuie sa va adresati dansilor, nu ajunge sa plang doar pe forumuri.
Postacii coruptilor peste tot in tara vin cu texte gen RMGC, cum ca devastarea mediului se numeste investitie si inseamna dezvoltare economica.
http://impactingorj.com/economic/uite-investitia-investitia-hidro-defileu.html
De parca nu ne ajunge ca-n administratie este dezastru, ca nici macar directoarea APM Hunedoara nu a fost demisa, desi au cerut direct 552 de cetateni si existau toate motivele. Nici presa nu este departe.