Mining Watch Romania

Scrisoare deschisă Mining Watch, către ministrul Mediului și premier. ”Reevaluați impactul proiectelor Eldorado Gold”

Scrisoare deschisă către ministrul mediului și către prim-ministrul României

Stimată doamnă Cristiana Pașca Palmer,

Rețeaua Mining Watch România, prin membrii săi, vă aduce la cunoştinţă situaţia de neconformitate a evaluării de mediu pentru proiectul minier din Comuna Certej cu legislaţia relevantă, de origine comunitară şi vă solicită să acționați pentru remedierea acestei situaţii, dispunând evaluarea impactului cumulat de mediu al tuturor proiectelor miniere deținute de compania Eldorado Gold în aceeaşi zonă a Munţilor Apuseni, preconizate a funcţiona simultan.

În argumentarea acestei solicitări, vă aducem la cunoștință următoarele aspecte:

1. Mina de aur de la Certej ar fi prima exploatare auriferă cu cianuri deschisă în România. Proiectul minier este deținut de Eldorado Gold prin subsidiara Deva Gold și se află în etapa de construcție a minei. Amprenta proiectului este de 456,2 ha, suprafaţă acoperită în prezent de păduri, pajişti, terenuri arabile şi zone rezidenţiale. O mare parte a proiectului este localizată în situl Natura 2000 – ROSPA 0132 Munții Metaliferi. Mina, cu o producţie anuală estimată de 3 milioane tone, prevede tăierea a 187 ha de păduri pentru a amplasa două cariere deschise şi două iazuri de decantare. Iazurile de decantare, având baraje din aroncamente de 169 m și, respectiv, de 70 m înălţime sunt un motiv suplimentar de îngrijorare deoarece vor fi amplasate în imediata vecinătate a mai multor sate dens populate: Hondol, Bocşa Mică şi Certej.

2. În imediata vecinătate a proiectului minier Certej, Eldorado Gold deține alte patru perimetre miniere: Băița-Crăciunești, Certej Nord, Troița Pițiguș și Mireș. Din punct de vedere topografic, toate aceste perimetre sunt perfect învecinate, asa cum rezultă din harta perimetrelor, iar suprafaţa lor cumulată de 4 865 de hectare o depăşeste de două ori pe cea a concesiunii Roşia Montană în suprafaţă totală de 2 388 de hectare. Din chiar datele tehnice furnizate de compania Eldorado Gold, cele patru perimetre adiacente nu sunt destinate a deveni proiecte miniere distincte, ci în fapt etape de extindere a proiectului minier iniţial de la Certej, prin accesarea de noi porţiuni de zăcământ, dar folosind aceeaşi infrastructură tehnologică (uzină de procesare, iazuri de decantare etc.).

3. Cu toate acestea, proiectul minier cu cianuri de la Certej a primit acordul de mediu nr. 8 din 5.07.2012, revizuit la data de 28.11.2013 de către Agenția de Protecție a Mediului Hunedoara fără să se fi realizat o evaluare cumulată a impactului asupra mediului a tuturor etapelor sale de exploatare sus-arătate. Dimpotrivă, titularul de proiect a fragmentat cu bună-ştiinţă evaluarea impactului asupra mediului. În prezent sunt parcurse proceduri distincte de evaluare pentru fiecare etapă de exploatare în parte şi aceasta fără niciun fel de solicitare legală din partea autorităţii de mediu competente de a evalua impactul cumulat al tuturor etapelor de exploatare ale proiectul minier.

4. În sprijinul afirmaţiei anterioare stă faptul că, la câteva luni de la obţinerea acordului de mediu revizuit pentru perimetrul minier Certej, aceeaşi companie Eldorado Gold, prin subsidiara sa European Goldfields Deva SRL, a depus solicitarea de obţinere a acordului de mediu pentru mina de la Băița Crăciunești, zăcământul Teascu [1]. Or, din chiar Memoriul tehnic de prezentare pentru Băița Crăciunești reiese că pentru perimetrele Certej şi Băiţa-Crăciuneşti compania Eldorado Gold va folosi aceeași uzină de procesare, aceleași iazuri de decantare și aceeași rețea de drumuri de acces.

5. În lumina acestor date, nu putem decât să concluzionăm ca Eldorado Gold, având concursul autorităţilor de mediu care au avizat proiectul minier de la Certej, a fragmentat în mod nefiresc evaluarea de mediu pentru acest proiect şi prin aceasta a evitat o evaluare de ansamblu a impactului asupra mediului pentru toate etapele de execuţie ale proiectului. La emiterea acordului de mediu pentru proiectul Certej s-au eludat astfel dispoziţiile Ordinului 135/2010 al Ministrului Mediului și pădurilor, art. 5 care impune ca în situația în care o investiție se realizează etapizat sau se amplasează pe terenuri aflate în raza teritorială a mai multor unități administrativ-teritoriale învecinate, evaluarea impactului asupra mediului să se realizeze pentru întreaga investiție.

6. Nu este mai puţin adevărat faptul că prin evaluarea scindată a impactului asupra mediului a unei exploatări miniere care insumează 4.865 ha Eldorado Gold a eludat şi competenţa Ministerului Mediului în evaluarea impactului de mediu şi emiterea acordurilor de mediu pentru proiecte miniere [2]

7. Asemenea proceduri de evaluare a impactului asupra mediului fragmentate în mod artificial au făcut obiectul unor atenţionări din partea Curţii de Justiție a Uniunii Europene [3], care a apreciat că obiectivul Directivei europene privind evaluarea impactului asupra mediului nu poate fi atins decât printr-o evaluare cumulată a proiectelor dintr-o zonă și nu prin evaluarea separată a fiecăruia.

Vă solicităm, d-na ministru, remedierea de urgență a acestei stări de fapt și reevaluarea impactului de mediu pentru proiectul unitar de exploatare a minereului auro-argentifer de la Certej deținut de Eldorado Gold, de această dată ţinând cont de toate etapele de realizare a proiectului şi cu respectarea competenţei de avizare a Ministerului Mediului pentru proiectele miniere.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să o contactaţi pe Oana Cătălina Poenaru, coordonatoarea echipei juridice a rețelei Mining Watch România, tel. 0040 0724 317597, e-mail: contact@miningwatch.ro.

Cu respect,

Dan Mercea

Președinte Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, organizație ce asigură Secretariatul rețelei Mining Watch România.

[1] Proiectul Băiţa-Crăciuneşti fiind, la rândul său, împărţit de titularul proiectului în două: realizarea căilor de acces (etapă pentru care nu i s-a impus titularului realizarea evaluării impactului asupra mediului, cum rezultă din informaţiile publicate de APM Hunedoara ) şi exploatarea minereurilor (etapă pentru care s-a solicitat evaluarea de mediu, potrivit).
[2] Potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, art. 19, “Acordul de mediu sau decizia de respingere a solicitării, autorizaţia / autorizaţia integrată de mediu pentru proiectele / activităţile miniere care utilizează substanţe periculoase în procesul de prelucrare şi concentrare, pentru capacităţi de producţie mai mari de 5 milioane tone / an sau dacă suprafaţa pe care se desfăşoară activitatea este mai mare de 1,000 ha se emit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului”.
[3] Curtea Europeana de Justitie, speța C-02/07: ‘Obiectivul reglementării nu ar putea fi deturnat printr-o fracționare a proiectelor […] că neluarea în considerare a efectului cumulativ al acestora nu trebuie să aibă ca rezultat practic sustragerea acestora în totalitate de la obligația de evaluare, deși, privite în ansamblu, acestea ar putea avea efecte semnificative asupra mediului în sensul articolului 2 alineatul (1) din Directiva 85/337’

Harta interactivă a perimetrelor miniere deținute de Eldorado Gold. Dacă vezi să o vizualizezi într-un format mai mare, click aici.

 

sursa: miningwatch.ro


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

7 thoughts on “Scrisoare deschisă Mining Watch, către ministrul Mediului și premier. ”Reevaluați impactul proiectelor Eldorado Gold”

  1. Adrian

    Idem balastiere. Pe cursul râului Mureș e plin. Vice-prim-ministrul B avea interese directe. Apmhd susține că Ministerul o obligă să evalueze separat.

    Reply
    • Calin Dejeu

      Acum indivizii din ministerul mediului vor sa faciliteze balastierele, sa nu mai aiba nevoie de autorizatie de construire pentru a obtine aviz de gospodarirea apelor, sa schimbe Art. 43 lit e din Anexa la Ordin 799/2012, din „autorizaţia de construire eliberată de autorităţile competente” in „autorizaţia de construire eliberatã de autoritãţile competente pentru stații de sortare”. Pana maine se poate comenta, dar cam degeaba comentam la persoana de contact Gheorghe Constantin, care daca bine imi amintesc sustinea ca MHC-urile din Fagarasi sunt legale. Iar d-na Pasca Palmer, abia picata de la Buruxel, nu prea are cum sa-si dea seama asa repede ce interese servesc de fapt subalternii ei, si ma tem ca va semna ordinul incalificabil.
      http://www.mmediu.ro/articol/mmap-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-ordin-de-ministru-privind-modificarea-si-completarea-ordinului-ministrului-mediului-si-padurilor-nr-799-din-6-februarie-2012-privind-aprobarea-normativului-de-continut-al-documentatiilor-tehnice-de-fundamentare-n/1060
      Au avut chiar tupeul sa scrie in Referat ca balastierele sunt ceva bun pentru rau si se fac pentru a imbunatatii starea raului, nicidecum pentru a extrage materiale de constructie (cu alte cuvinte, evident). Asta-i ca si cum colegii lor de la paduri ar spune ca defrisarile nu se fac pentru lemn ci pentru a face un bine padurii. Pacat ca romanii nu constientizeaza ca la ape coruptia si dezastrul sunt chiar mai mari decat la paduri. Romsilva este un vis, fata de Apele Romane.

      Reply
      • Adrian

        @ Călin Dejeu:

        Modificarea literei e … e cu dedicație.

        (pare și scrisă cu alt tip de …caracter).

        Cine ar putea fi conducători la noile autorități competente?? Niște… carieriști , probabil.

        Vice-primul-ministru B are ocazia să iasă cu declarații tehnice în acest sens

        Reply
      • Adrian

        (Off-topic) Să ne explice un jurist cum rezultă tehnocratic(sic!) că, dacă anexele 1-6 fac parte integrantă din Regulament, cf art. 44 al regulamentului, iar regulamentul e parte integrantă a Ordinului, atunci ordinul e semnat de GLG iar anexa îl prevede pe Zaharescu drept ministru de resort.

        Se vede că e măsluit actul normativ la Monitorul oficial, „ca să fie bine pentru toată lumea“, dincolo de inepția (tehnocrată a) actului însuși, care prevede persoane într-o componență, iar nu se limitează la indicarea funcției. S-ar putea obiecta că e o eroare mică, și, de ce nu, comună. Corect, așa este, de-asta ne merge așa de bine și orice contestare legitimă se diluează rapid.

        Bibliografie:

        http://www.monitoruloficial.ro/emonitornew/emonviewmof.php?fid=MS43MzI0NDYwMjk5ODU2RSszMA==

        Reply
  2. flesh

    E o problemă globală. Oameni care calcă pe alți oameni ca să obțină profit. Deocamdată fac bani numai pe bursă, vând minciuni investitorilor. Noi trebuie să ne opunem acestor proiecte, astfel încât să nu depășească stadiul țepelor pe bursă. Distrugerea e prea mare ca să le permitem să pornească exploatarea.
    Din nefericire, nemernicii ăștia lucrează cot la cot cu autoritățile care se lasă corupte.

    Reply

Dă-i un răspuns lui Calin Dejeu Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *