Grupul „Musai-Muszáj” ne-a trimis și nouă scrisoarea deschisă de mai jos. Cum suntem de acord în cea mai mare parte cu ceea ce scrie în ea, o dăm și noi mai departe. Poate, poate ajunge și la cine trebuie…
***
Stimați cetățeni ai Cluj-Napoca,
Stimați cetățeni ai Europei,
Stimați membri ai juriului de selecție a Capitalei Europene a Culturii,
după mai mult de doi ani de zile de petiții, proteste, flashmob-uri, scrisori deschise, invitații la dialog (fără succes) și procese cu scopul de a amplasa plăci de semnalizare multilingve în Cluj-Napoca,
la două zile după ce Curtea de Apel Cluj-Napoca/Kolozsvár a anulat decizia Tribunalului de a respinge amplasarea plăcilor de semnalizare multilingve,
la o zi după ce problema tăblițelor a devenit cea mai susținută inițiativa civilă a apelului Com’on Cluj de bugetare participativă,
astăzi am luat la cunoștință cu dezamăgire de la purtătorul de cuvânt al Primăriei ClujNapoca: „Poziția Primăriei și a Consiliului Local în cazul tăblițelor multilingve nu s-a schimbat, susțin în continuare faptul că procentul comunității maghiare din Cluj nu face posibilă instalarea tăblițelor conform legii administrației publice locale.”
Astfel noi, grupul Musai-Muszáj, ne adresăm vouă cu scopul de a contribui ca orașul nostru, Cluj-Napoca, să devină unul cu adevărat European și demnă de câștigarea titlului de Capitală Europeană a Culturii.
Suntem un grup de inițiativă fondat în 2015, format din activiști locali. Promovăm multiculturalismul și multilingvismul, non-discriminarea și toleranța în orașul ClujNapoca. Numele nostru, „Musai-Muszáj”, este traducerea română/maghiară a expresiei germane „muss sein” (trebuie să fie) și care subliniază revendicarea grupului nostru de a oficializa multilingvismul orașului.
Foarfeca separând cele două cuvinte „MusaiMuszáj”, a devenit logo-ul nostru din cauza unui eveniment nefericit care s-a petrecut în vara anului 2014. Activiști locali au schimbat un banner scris doar în limba română, cu unul bilingv (română/maghiară), amplasat în Parcul Central al orașului, unde sunt oficiate ceremoniile de nuntă de către Primărie. Când reprezentanții Primăriei au sesizat acest lucru – deși fontul și logo-ul folosite erau identice cu cele de pe banner-ul original – angajații Primăriei au tăiat partea de text scrisă în limba maghiară cu o foarfecă.
Grupul nostru a intrat în atenția publică datorită campaniilor creative de conștientizare adresate atât maghiarilor, cât și românilor. În prezent, grupul nostru de Facebook are mai mult de 10,000 de membri. Astăzi, atât mișcarea Musai-Muszáj, cât și logo-ul, au devenit un simbol al susținerii civile pentru multilingvism, toleranță și respect reciproc în Cluj-Napoca.
Cerem ca Cluj-Napoca să-și dovedească calitatea de oraș european, adoptând valorile europene fundamentale ale respectului pentru diversitate, toleranță, nondiscriminare și interculturalitate.
Despre orașul nostru
Cluj-Napoca este al doilea oraș ca mărime din România și este, totodată, centrul economic al Transilvaniei. Orașul are o lungă istorie multiculturală, în care români, maghiari, germani, romi și evrei au trăit împreună multe secole. Deși în timp ce în perioada 1960-1970 populația maghiară reprezenta un procent de 42% din totalul populației orașului, ca rezultat al industrializării forțate și al migrației interne impuse de guvernul comunist, componența etnică a orașului a suferit modificări drastice în ultimii 40 de ani. Din cauza politicilor fostului regim comunist, populația orașului s-a triplat în mai puțin de 30 de ani, iar în prezent comunitatea maghiară reprezintă un procent de 16% din totalul populației orașului. Cu toate acestea, Cluj-Napoca este orașul în care locuiește a doua cea mai mare comunitate de maghiari din România (aproximativ 50,000 persoane).
Orașul nostru este în faza finală a competiției pentru Titlul de Capitală Europeană a Culturii.
În ambițioasa sa aplicație, Cluj-Napoca își asumă următoarele valori și principii esențiale: „1. Participare, 2. Interculturalism, 3. Respect pentru diversitate, 4. Non-discriminare, toleranță, 5. Transparență, 6. Dimensiune Europeană, 7. Calitate, Responsabilitate, 9. Inclusiune, 10. Deschidere, 11. Tradiție, 12. Inovație”.
În ceea ce privește diversitatea și interculturalismul, o calitate cheie a Clujului este și trebuie să fie multilingvismul. Limba reprezintă o componentă de bază a identității etnice române și maghiare. Prezența acestor limbi în spațiul public, atât din punct de vedere vizual, cât și funcțional, determină nivelul de acceptare al acestor identități în societate. Respectul reciproc al ambelor comunități și interculturalismul echitabil sunt în contradicție cu discriminarea lingvistică sau intoleranța.
Cu toate că
- Legea 215/2001 prevede în mod clar că este obligația Primarului să afișeze numele Clujului în format bilingv (în cazul nostru română-maghiară);
- în conformitate cu 11 alin. 3 din Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale semnată de România:
- „În ariile locuite în mod tradițional de un număr substanțial de persoane aparținând unei minorități naționale, părțile vor depune eforturi, […]pentru expunerea denumirilor locale tradiţionale, a denumirilor străzilor şi a altor indicaţii topografice destinate publicului, deopotrivă în limba minoritară, acolo unde există o cerere suficientă pentru astfel de indicaţii. „;
- în conformitate cu art. 10 alin. 2, g) din Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare semnată de România: „În ceea ce privește autoritățile locale și regionale din zonele locuite de un număr de vorbitori delimbi regionale sau minoritare în care se justifică măsurile specificate mai jos, Părțile se angajează să permită și/sau să încurajeze: folosirea sau adoptarea, dacă este necesar împreună cu denumirea în limba (limbile) oficială(e), a formelor tradiționale și corecte ale toponimiei în limbile regionale sau minoritare. „;
- Decizia Consiliului Local nr. 99/2002 prevede „construirea și instalarea indicatoarelor toponimului la cele cinci intrari și ieșiri principale din oraș în limbile română, maghiară și germană.”;
- în 2015 mai mult de 2700 de personae au semnat individual cererile oficiale care revendică indicatoare cu toponimului multilingv;
- În februarie 2015, ONG-ul Minority Rights și 371 de cetățeni a inițiat un proces comun împotriva Cabinetului Primarului din Cluj-Napoca care solicită instalarea indicatoarelor lipsă cu toponimului multilingv;
- în aprilie 2015 Mișcarea a devenit cea mai susținută inițiativa civilă a apelului
Com’on Cluj de bugetare participativă a Capitalei Europene a Tineretului 2015;
- Emil Boc, fost prim-ministru, actual primar în Cluj-Napoca / Kolozsvár pretinde că acționează în calitate de primar al unui „oraș modern, multicultural, cu o mentalitate europeană și cu un cadru democratic, în care mai multe grupuri diferite trăiesc împreună în armonie.” pe forumurile internaționale ;
- mai mulți membri ai Consiliului Local, precum și unul dintre primarii adjuncți, sunt reprezentanți ai partidului UDMR (Uniunea Democrată a Maghiarilor din
România)
- Proiectul Capitală Europeană a Culturii 2021 asumă valorile europene fundamentale de interculturalitate, respect pentru diversitate, nediscriminare și toleranță;
Administrația locală a eșuat și eșuează constant în a include limba maghiară pe indicatoarele oficiale cu numele orașului, menținând discriminarea lingvistică la nivel practic și simbolic.
Prin urmare
În timp ce noi apreciem afirmația potrivit căreia dosarul orașului Cluj-Napoca pentru titlul de Capitala Europeană a Culturii „se bazează pe bogata diversitate culturala din Cluj-Napoca și din Europa, și contribuie la transformarea interculturalității într-o experiența trăită zi de zi” – extras chiar din dosarul de candidatură a orașului, susținem pe deplin ideea că un oraș distins cu acest titlu trebuie să prezinte mai degrabă o practică decât un model declarativ de interculturalitate .
In timp ce noi apreciem afirmația potrivit căreia „Noi dorim să fim o Capitală Europeană a Culturii pentru a ne deschide nu numai spre exterior, primind străinii care ne vizitează, dar și spre interior, spre noi înșine, pentru a fi în măsură să arătăm Europei ceea ce am aflat unul despre altul, dar și pentru ca Europa să se vadă reflectată în diversitatea noastră. ” – din aceeași dosar de candidatură – suntem convinși că cetățenii din Cluj-Napoca, cetățenii Europei și membrii juriului Capitală Europeană a Culturii, deopotrivă vor avea în vedere că orașul desemnat cu titlul de Capitală Europeană a Culturii trebuie să prezinte în mod autentic susținere față de aceste valori fundamentale europene.
Așa cum am declarant și până acum, Musai-Muszáj va oferi sprijinul său deplin orașului european Cluj-Napoca pentru a deveni Capitală Europeană a Culturii.
Cu respect,
Musai-Muszáj
Cluj-Napoca/Kolozsvár, 08 septembrie, 2016
Întrebările și comentariile dvs. sunt binevenite pe adresa: musai.muszaj@gmail.com
Simpatic si bine scris. Si cred ca ar trebui pastrate si numele unguresti din Cluj, candva un oras aproape maghiar, nu vad de ce noi, romanii, ne-am simti ofensati de asta. Sunt 16 la suta. De cine ne temem? Mai putem azi razbuna nedreptati de dinainte de primul razboi mondial?
D-na Alina MP, cine și de ce s-ar teme? Nu cred că cineva se teme de ceva! Aici este vorba de lege și respectul ei. Acțiunea de rescriere a plăcuțelor costă o grămadă de bani care trebuie să aibă o justificare legală! Dacă se vor cheltui acești bani din bugetul orașului vor trebui justificați legal. Ori legea spune 20%! Unde-i lege nu-i tocmeală! Cel c are ar aproba o astfel de cheltuială s-ar expune urmăririi penale. Grupul ar trebui să militeze pentru schimbarea legii mai întâi! Altfel este o muncă de Sisif.
Și apropo de „candva un oras aproape maghiar” să nu uităm că mult înainte a fost un oraș latin (roman) – Napoca. Ceea ce nu înseamnă că ar trebui să aplicăm și plăcuțe în limba latină! Ar fi absurd! Ca, de altfel, menținerea acestei -Napoca la denumirea Clujului. Dar, vorba latinului: „Dura lex, sed lex!”.
@ Concret: nu trebe niciun ban public, facem chetă și rezolvăm problema ;) ; altfel, legea nu interzice amplasarea plăcuțelor în localități cu mai puțin de 20%
scrie placutele si punele pe usa casei tale ASTA-I CULMEA, EI FARA PLACUTE SE RATACESC, NU MAI STIU UNDE TRAIESC. Tare-i roade numele de NAPOCA adaugat pe timpul marelui roman CEAUSESCU
e obligatoriu unde sunt peste 20%, nu este interzis unde sunt mai putini de 20%! chiar nu stii citi o lege. wtf?
Din păcate nu cred că se va găsi cineva din juriul de selecție care să aibă răbdarea și timpul pentru a citi integral textul petiției. Este un text alambicat, plin de amănunte, unele în afara temei (ca de exemplu istoria denumirii grupului), neomogen în argumentație. Îmi dau seama că s-a vrut să fie concomitent și o proclamație către cetățeni, o captatio benevolentiae dar și o petiție către un for european. Din păcate nu scrieți ce vreți! Textul se încheie cu două „convingeri” banale pentru juriu (care are un set de condiții obligatorii în față deja elaborat demult) și cu promisiunea de a susține Clujul drept capitală culturală!? Vreți ca orașul să nu fie declarat capitală europeană? Vreți să dictați juriului ce criterii să aplice la alegerea capitalei? Oare nu știți că juriul are două variante de răspuns: da sau ba, pe baza analizei fiecărui candidat în parte dacă satisface sau nu condițiile din concurs. DA sau NU! Atât și nimic mai mult. Un singur DA necondiționat iar pentru restul candidaților un NU hotărât!
Concret: pai gresiti. Cand legea a intrat in vigoare, eram oficial 23%. Orasul a fost inclus in hotararea de guvern privind aplicarea legii printre orasele ce trebuie inscriptionate bilingv. Iar legea mai scrie ca prevederile raman in vigoare si daca ponderea minoritatii scade sub 20%.
Din ciclul „sa mai dam cu bata-n balta”…
Serios, nu faceti decat sa dati apa la moara celor care va acuza de sorosism, si sa puneti intr-o lumina negativa intreaga dvs activitate, excelenta de altfel.
Priviti comentariul ca pe o critica constructiva. Subiectul este neavenit si disproportionat. Despre scolile si liceele din Cluj retrocedate (mai mult sau mai putin ilegal) catre bisericile maghiare, si transformate in scoli in limba maghiara, din care elevii romani sunt izgoniti nu se scrie mai deloc, nici un presa mainstream, nici la dvs. Ar insemna „nationalism, extremism si xenofobie” apararea justa a acestor elevi. Insa satisfacerea mofturilor unor grupuri de interese inseamna „promovarea tolerantei, multiculturalismului si multilingvismului”!
Clujul era un oras „oricum aproape maghiar”?! No comment.
Sa terminam cu cedarile aberante ale autoritatilor Romane in fata unei minoritati care lupta, pe fata, fara rusine, pentru destramarae Statului Unitar Roman, care lupta, pe fata, pentru secesiune.
(Nemaivorbind ca aceasta minoritate i-a pesecutat si i-a exploatat salbatic pe Romani in trecut, ca i-a omorit, i-a alungat de pe paminturile lor, i-a deznationalizat, i-a obligat sa invete limba minoritatii.)
Acesta minoritate, in zonele unde a putut, i-a alungat si in zilele noastre pe Romani, i-a deznationalizat, i-a obligat sa invete limba acestei minoritati pentru a-si putea gasi un loc de munca in propria lor tara.
Dimpotriva, trebuie crescut pragul pentru intrarea in parlament si trebuie marit procentul pentru care se poate admite ca placutele sa fie bilingve.
Ce se urmareste de fapt ? Ca in unele zone din Romania sa nu se mai vorbeasca de loc Limba Romana, sa nu se mai studieze la scoala Limba Romana, Romanii sa fie alungati sau deznationalizati.
Prevederea din constitutie care spune ca in anumite zone se poate folosi limba materna in administratie si in justitie, nu inseamna ca Romanii trebuie sa invete limba acelei minoritati, ci ca in acele zone, in administratie si in justitie, trebuie sa existe un translator, pentru cei care chiar nu pot invata limba oficiala a statului.
Cunoasterea limbii unei minoritati trebuie sa fie obligatorie doar pentru profesorii si traducatorii acelei limbi.
Desi se doreste a fi coerent si bine argumentat, textul comunicatului are un aer de tzafna. Spre a fi luat cat de cat in seama, ar fi Musai-Muszáj ca textul sa nu tradeze atat de usor ca e gandit si scris de un maghiar. Cu o limba romana de care te folosesti ca de o carja provizorie, impresia lasata e, fatalmente, de superficialitate…
No ho! Ce ne facem, ca vrem sa fie MULTI-culturala si putem numa BI-culturala? Propun vreo 400.000 de sirieni si 200000 de somalezi, c-apai o rezolvam.
Ne spui si noua de ce-i Musai? Si pentru cine?
@Concret:
Bine spuneti: Dura lex, sed lex! De unde rezulta ca instalarea placutelor bilingve la CJ este… OBLIGATORIE – pentru ca asa spune legea 215?2001 coroborata cu recensamantul populatiei valabil la acea data, adica cel din 1995, cand cei 20% procent populatie maghiara inca exista. dupa care a venit perioada funariota…
la L 215 se adauga chartele si conventiile si tratatele semnate si ratificate de RO + decizia CL CJ de acum multi ani + protocolul de colaborare semnat de partidele din CL dupa alegerile din 2016 – deci aveam baza legala mai mult decat suficienta. a afirma ca cine ar instala aprox. 5 sau 10 tablita bi- sau trilingve ar comite o fapta penala, inseamna sa rastorni toate cu fundul in sus: lege, adevar si bun simt elementar.
si pentru ca Clujul a fost candva oras latin – adica inainte sa fi fost majoritar unguresc (pana pe la 1950), majoritar german (pana pe la 1500+) si majoritar pasune peste care galopau popoarele migratoare (adica pana la fondarea sa aprox. in sec. 13) – va mai dau un citat latin: PACTA SUNT SERVANDA – un principiu de baza al dreptului roman: tratatele (semnate) se pun in aplicare – asa si cele semnate si ratificate de RO, citate in articol.
…quod erat demonstrandum.
PS: stiati ca in ardeal, pastratorii limbii latine au fost …germanii si maghiarii? pana pe la 1848 documentele oficiale scrise de acestia erau in latina.
…sine ira et studio!