S-au predat. 21 de companii s-au înțeles cu procurorii și au plătit taxe de 13 milioane de euro ca să scape de răspundere penală. UPDATE: Poziția Kaufland

UPDATE. Compania Kaufland România neagă faptul că a încheiat o înţelegere cu procurorii în dosarul firmelor de reciclare şi spune că a achitat taxa de ambalaje nereciclate de bună voie şi în conformitate cu legea.

Conform documentelor noastre însă, Kaufland a achitat suma de 12.453.043 de lei, adică aproape 2,77 de milioane de euro reprezentând taxă de ambalaje nereciclate pe data de 25 ianuarie 2016. Pe 26 ianuarie, la ora 10, reprezentanţii companiei au fost citaţi la Parchetul General unde au făcut dovada plăţii. Ancheta în cazul firmelor de reciclare a început în luna noiembrie 2015. Vezi aici.

Într-un punct de vedere trimis României Curate pe data de 4 mai 2016, Kaufland România a precizat că nu are calitate de suspect sau inculpat în dosar. Dimpotrivă, compania spune că a fost prejudiciată de către firmele de reciclare şi preluare a responsabilităţii cu care compania avea încheiate contracte, prin faptul că acestea nu şi-au respectat propriile obligaţii legale şi contractuale, adică nu au reciclat cantităţile de deşeuri de ambalaje preluate de la Kaufland, deşi au susţinut că au făcut acest lucru.

Kaufland România a explicat că plata din 25 ianuarie nu a avut legătură cu dosarul procurorilor, ci cu „îndeplinirea parţială a targhetului anual asumat” de către firma de reciclare cu care compania avea încheiat un contract.

„Respectând prevederile legale, Kaufland România a încheiat un contract de transfer de responsabilitate cu una dintre societăţile autorizate (OTR) să efectueze astfel de activităţi de reciclare.

Precizăm că până în prezent, au fost autorizate 10 (zece) astfel de organisme de transfer de responsabilitate („OTR-uri”) care au preluat responsabilitatea îndeplinirii obiectivelor anuale impuse operatorilor economici, pe bază de contracte încheiate cu aceştia din urmă.

Conform Ordonanţei de urgenţă 196/ 2005 privind Fondul pentru mediu (Art. 9 (1), litera d) şi Art. 11 (2)), operatorii economici care introduc pe piaţa naţională bunuri ambalate au obligaţia de a declara şi a plăti anual, până la data de 25 ianuarie a anului următor, o contribuţie de 2 lei/ kg pentru „diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi de valorificare prin reciclare prevăzute în anexa nr. 3 şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi valorificate prin reciclare.”

Societatea (OTR-ul) cu care Kaufland România avea încheiat un contract de transfer de responsabilitate a notificat la finalul perioadei contractuale îndeplinirea parţială a targhetului anual asumat. Prin urmare, Kaufland România a respectat prevederile legale mai sus enunţate prin achitarea sumei de 12.453.043 RON (aferentă cantităţilor pentru care OTR-ul nu şi-a îndeplinit obiectivele anuale).

Subliniem că plata a fost efectuată din proprie iniţiativă cu respectarea condiţiilor şi termenelor legale şi că nu a fost în niciun fel influenţată de existenţa unei anchete/dosar penale, Kaufland România nefiind parte într-un dosar penal cu un astfel de obiect.

Menţionăm de asemenea că, spre sfârşitul anului 2015, Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a amendat majoritatea OTR-urilor pentru neîndeplinirea obligaţiilor de valorificare, incinerare şi/sau reciclare asumate în numele operatorilor economici în cursul anului 2015, fapt urmat de apariţia obligaţiei de plată a contribuţiei legale la fondul de mediu în sarcina mai multor operatori economici, aşa cum este şi cazul companiei noastre”, se arată într-un răspuns al companiei adresat României Curate.

Citește aici punctul de vedere integral al Kaufland România.

***

articol inițial

21 de companii româneşti şi multinaţionale precum Coca Cola Romania, Kaufland, Heineken, Bergenbier sau Holcim (vezi mai jos lista completă) s-au înţeles cu procurorii ca să scape de răspunderea penală. Corporaţiile au achitat taxă de ambalaje de 13 milioane de euro pentru deşeuri pe care au pretins că le-au reciclat. Pet-urile, cutiile şi cartoanele există în realitate şi, spun procurorii, au fost aruncate fie la gropi de gunoi, fie aiurea. Sunt gunoaiele pe care le vedem peste tot în ţară.

Decizia companiilor de a se înțelege cu procurorii este efectul unui dosar penal deschis de Parchetul General care a intrat în forţă în piaţa reciclării deşeurilor de ambalaje. În noiembrie şi martie, procurorii au făcut 63 de percheziţii iar 50 de suspecţi, persoane fizice şi juridice, sunt cercetați. În aprilie, procurorii au inculpat reprezentanţii unor firme de reciclare a deşeurilor pentru evaziune fiscală, spălare de bani şi fals. Prejudiciul este estimat la 54 milioane de euro.

Ce este taxa de ambalaje

Potrivit legii, companiile generatoare de deşeuri au obligaţia să plătească o taxă pentru ambalaje sau să le recicleze.

Companiile româneşti şi străine din acest dosar au optat pentru a doua variantă. De regulă, multinaţionalele externalizează acest serviciu şi apelează la firme specializate, prestatoare de servicii de reciclare a deşeurilor de ambalaje şi operatori licențiaţi.

În cazul de faţă, potrivit procurorilor, companiile generatoare de deşeuri de ambalaje au apelat la firme de reciclare şi operatori licențiaţi ca să scape de tonele de gunoaie, însă au trecut pe hârtie cantităţi de deşeuri reciclate mult mai mari decât în realitate. Adică au “reciclat” fictiv deşeuri de ambalaje în loc să plătească taxa de 2 lei pe kilogramul de deşeuri nereciclate. Cu alte cuvinte, companiile au susţinut că reciclează deşeurile şi nu au plătit taxa de ambalaje.

“Operaţiuni şi tranzacţii fictive au fost evidenţiate şi de o parte dintre societăţile cu care cei nouă operatori licențiaţi au încheiat contracte de prestări servicii, care au facturat acestor operatori licenţiaţi servicii de reciclare ce nu s-au realizat în fapt, ceea ce a condus la sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale”, se arată în documentele Parchetului General din acest caz.

Şi nu vorbim de cantităţi mici. Potrivit Parchetului General, “numai în anul 2014, una dintre societăţile prestatoare de servicii de reciclare a deşeurilor de ambalaje (Green Session SRL – n.r.) ce face obiectul cercetărilor a înregistrat operaţiuni fictive de achiziţie şi reciclare a unei cantităţi de 113.131.060 kg deşeuri de ambalaje, care au fost raportate unui număr de 6 operatori economici licenţiaţi în vederea preluării obligaţiilor privind realizarea obiectivelor anuale minime de îndeplinit de operatorii economici care au introdus pe piaţa naţională bunuri ambalate şi ambalaje de desfacere”, a arătat Parchetul General într-un comunicat de presă.

Înţelegere cu procurorii

Prin urmare, strânse cu uşa, companiile generatoare de deşeuri de ambalaje, suspecte în dosar, au decis să evite inculparea şi au plătit taxa de ambalaje pentru cantităţile de deşeuri pe care au pretins în mod fictiv că le-au reciclat.

Iată lista companiilor care au încheiat deal-uri cu Parchetul şi au achitat taxa de ambalaje ca să scape de acuzaţii. Toate companiile au plătit la sfârşitul lunii ianuarie, după percheziţiile din noiembrie, potrivit unor documente ale Parchetului General puse la dispoziţia României Curate de surse apropiate anchetei:

1. Kaufland România a achitat taxă de ambalaje de 12.453.043  lei, adică aproape 2,77 milioane de euro.
2. Coca-Cola HBC Romania a achitat 12.382.554 lei, adică 2,75 milioane de euro.
3. Heineken România a plătit taxa de ambalaje în valoare de 10.329.198 lei, adică aproape 2,3 milioane de euro.
4. Quadrant – Amroq Beverages a plătit 8.144.081, adică peste 1,8 milioane de euro.
5. Nestle România a achitat 2.424.050 lei, adică aproape 540 de mii de euro.
6. Bergenbier SA a plătit 2.180.924 lei, adică aproape 485.000 euro
7. Autoliv Romania a achitat 1.800.263 lei, adică puțin peste 400.000 euro.
8. Holcim România a plătit 1.518.909 lei, peste 337.000 de euro.
9. Reckitt Benckiser România a achitat 1.070.485 lei, adică aproape 238.000 euro.
10. Mars România a plătit 950.476 lei, adică peste 211.000 de euro.
11. Carmeuse Holding a plătit 807.135 lei.
12. Wienerberger – Sisteme de cărămizi – 774.889 lei.
13. Saint-Gobain Glass România – 652.093 lei.
14. Jacobs Douwe Egberts Ro – 505.778 lei.
15. Farmec SA – 420.443 lei
16. Rockwool România – 399.566 lei
17. Romstal Impex – 383.349 lei.
18. Parmalat România – 319.370 lei.
19. Greiner Packaging – 314.870 lei.
20. Negro 2000 – 309.253 lei.
21. Agrana România – 307.181 lei

TOTAL: 58.448.010 lei, adică aproape 13 milioane de euro plătite de aceste companii drept taxă de ambalaje.

Ce s-a întâmplat în realitate cu ambalajele reciclate fictiv?

“Le-au aruncat”, a explicat sec o sursă din Parchetul General. Practic, sunt acele peturi, cutii şi cartoane care umplu gropile de gunoi sau pe care le vedem aruncate peste tot în ţară.

Care sunt firmele “prestatoare de servicii de reciclare a deşeurilor de ambalaje” la care au apelat “generatorii de deşeuri”

În acest dosar este vorba de firmele Session Recycle şi Green Session. În perioada vizată de anchetă, firma Session Recycle l-a avut ca administrator pe Cătălin Grozavu (27 ani), iar Green Session pe Cătălin Grozavu în perioada aprilie 2013 – iunie 2014 şi pe Doru George Roşca după 30 iunie 2014.

“Cu ocazia cercetărilor s-a stabilit că, în fapt, activitatea infracţională a fost derulată prin intermediul celor două societăţi, respectiv Session Recycle SRL şi Green Session SRL, de numiţii Grozavu Cătălin, Roşca Doru George şi Moloiu Iuliu Claudiu, care au fost sprijiniţi de numiţii Şolea Florin Mihai, Necula Mihai Alexandru şi Gheorghe Meri, toţi aceştia fiind beneficiari direcţi ai sumelor de bani rezultate din săvârşirea infracţiunilor”, se arată într-o ordonanţă a Parchetului General.

Pe 11 aprilie, Cătălin Grozavu a fost inculpat pentru evaziune, spălare de bani şi fals.

Care sunt “operatorii licenţiaţi” la care au apelat firmele de reciclare  contractate de companiile generatoare de deşeuri de ambalaje

Este vorba de 9 firme:

• Intersemat SA
• Eco-Rom Ambalaje
• Ecologic 3R
• Sota Grup 21
• Respo Waste
• Eco Pack Management
• Eco-X
• Rom Pack Management
• Ecopim Recycling

“În urma cercetărilor efectuate a rezultat că cei nouă operatori licenţiaţi în vederea preluării obligaţiilor privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje, care au desfăşurat activitate în perioada 2011 – 2015, au evidenţiat în actele contabile şi în alte documente legale operaţiuni fictive în scopul demonstrării îndeplinirii obligaţiilor de reciclare a deşeurilor de ambalaje”, se arată în documentele Parchetului.

“Aceşti operatori licenţiaţi au raportat Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi Administraţiei pentru Fondul de Mediu cantităţile de deşeuri de ambalaje înregistrate ca fiind reciclate de societatea Session Recycle şi Green Session, în scopul demonstrării îndeplinirii obligaţiilor de reciclare preluate de la operatorii economici responsabili care au introdus pe piaţa naţională bunuri ambalate şi ambalaje de desfacere şi pentru sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale stabilite prin actele normative în domeniu, respectiv o contribuţie de 2 lei/kg la Fondul de mediu datorată pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime prevăzute în anexa nr. 3 la O.U.G. nr. 196/2005  şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi valorificate prin reciclare”, arată procurorii.

Ancheta în acest caz continuă. România Curată va reveni cu detalii.