Romania Curată

România, penultimul loc din UE la integritate publică

România ocupă penultimul loc (al 27-lea, fiind depășită doar de Bulgaria) în Indexul Integrității Publice (IPI) prezentat, astăzi (joi, 21 ianuarie), de către Președenția Olandeză a UE. Chiar dacă și-a îmbunătățit scorul și poziția în ultimul an, România este departe de media țărilor UE, obținând un scor de 2,60, care reprezintă mai puțin de jumătate din scorul mediu al UE (5,71) și de peste trei ori mai mic decât cel al țărilor aflate pe primele locuri: Finlanda (8,88), Olanda (8,66) și Danemarca (8,49).

Pentru realizarea Indexului Integrității Publice (IPI) s-au folosit șase indicatori măsurabili (obiectivi), acest lucru diferențiind IPI de alte instrumente, cum ar fi Indexul de Percepție a Corupției (realizat de Transparency International), care are la bază măsurarea percepției (subiective) asupra corupției. Cei șase indicatori sunt: simplitatea administrativă (cât timp este nevoie pentru a înregistra o firmă şi a plăti impozite), deschiderea spre comerţ (timpul şi documentele necesare pentru import şi export), capacitatea de audit, capacitatea sistemului juridic, servicii electronice oferite de guvern şi servicii electronice folosite de populaţie.

Dacă România stă ceva mai bine (dar tot sub media UE) la servicii de e-guvernare (3,71 – România, 5,76 – UE), domeniul simplității administrative ne trimite către coada clasamentului, cu un scor de 2,70, comparativ cu 6,33 media europeană. Astfel, deşi numărul de proceduri pentru a porni o afacere este sub media europeană (5 faţă de 5,4), iar numărul de zile necesar este, în medie, mai mic (8,5 faţă de 13,2), ceea ce trage România mult în jos este sistemul fiscal. Românii plătesc de trei ori mai multe taxe pentru a deschide o afacere decât media europeană (39 faţă de 13), cele mai multe din UE, şi pierd în medie 200 de ore pe an pentru a le achita, echivalentul a 25 de zile de muncă.

IPI prezintă primele măsurători obiective ale integrităţii publice în țările membre ale UE şi face parte din raportul Integritate publică şi încredere în Europa (Public Integrity and Trust in Europe) realizat de un grup de institute de cercetare asociate proiectului FP7 ANTICORRP , condus de prof. Alina Mungiu-Pippidi de la Hertie School of Governance (Berlin) și președinte al SAR. Raportul este un bilanț analitic a percepției publice asupra guvernării, între 2008 și 2015, în UE și în statele membre ale UE. Acesta examinează integritatea publică, precum și încrederea în general în instituții, oferind o abordare alternativă care să permită o monitorizare mai obiectivă a guvernării.

O concluzie a raportului arată că pierderea perceptibilă a încrederii în guverne și în UE nu se explică doar prin performanța economică în sine, deși, cu siguranță, face europenii mai conștienți de cum este reglementată și mai sensibili la activitatea economică. Încrederea redusă în instituțiile publice reflectă ceea ce europenii din multe state membre percep ca fiind o scădere a calității guvernării și eșecul politicilor actuale de a se redresa. Doar într-o minoritate a țărilor din Europa întâlnim o majoritate clară care crede că succesul în oricare dintre sectoarele public sau privat se datorează meritului. Mai mult de cincizeci la sută din toți europenii cred că singura modalitate de a reuși în afaceri în țara lor este prin exploatarea conexiunilor politice, și doar ceva mai puțin de un sfert dintre europeni sunt de acord cu afirmația că eforturile guvernului lor la combatere a corupției sunt eficiente. Ţările care au păstrat un nivel ridicat de încredere în instituţiile publice în ciuda crizei economice sunt acelea care apar şi în topul integrităţii şi bunei guvernări: Finlanda, Olanda şi Danemarca.

***

Raportul integral, în format .pdf, aici

***ipi tabel 1

***

Deşi se clasează pe penultimul loc din UE, România se remarcă prin faptul că a înregistrat o mare îmbunătăţire a scorului faţă de 2012. Chiar şi aşa, ţara noastră rămâne la mare distanţă de media UE în ceea ce priveşte integritatea publică.

ipi tabel 3

***

Conform Eurobarometrului 72.2/2009 şi 79.1/2003, eforturile guvernului de combatere a corupţiei sunt privite mult mai bine, România înregistrând a patra cea mai bună evoluţie a scorului în acest sens. În ciuda acestor îmbunătăţiri, mai puţin de un sfert dintre europeni consideră că eforturile guvernelor lor sunt eficace în combaterea corupţiei.

ipi tabel 2

***

Pentru mai multe informații: persoană de contact: Andrei Macsut (email: andrei.macsut@sar.org.ro)

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

3 thoughts on “România, penultimul loc din UE la integritate publică

  1. ionita ion

    Ce legatura are acest IPI cu integrarea in Spatiul Schengen. Dar si aici suntem criticati, de ai nostri, pentru ca nu suntem la nivelul mediei europene. Insa, asa cum se arata in tab.1 tari apreciate in UE, cu o vechime mult mai mare decat noi in aceasta Uniune, nu se incadreaza in media europeana (Spania, Italia etc), dar nu constat nici o critica la adresa lor! Apoi, la indicatorul ,, aprecierea eforturilor guvernului de combatere a corupţiei”, unde România înregistrând a patra cea mai bună evoluţie a scorului, si la care, din nou,tari apreciate in UE cum sunt Italia, Franta, Danemarca si aceasta Olanda sunt atat de codase, nu sunt criticate de analistii lor si nici de cei ai UE.
    Oare analistii nostri nu pot ,sau nu stiu, sa faca si un studiu critic la pozitia acestei tari (Olanda) care se impotriveste la orice initiativa a UE care ar fi favorabila Romaniei? Olanda nu se va opri pana ce nu ii DARUIM portul Constanta, asa cum Austria a incetat sa se impotriveasca intrarii noastre inUE dupa ce le-am DARUIT BCR, petrolul etc. De ce nu putem sa o spunem deschis in plenul UE ca Olanda ne santajeaza.
    Chiar daca aceasta interventie nu se leaga in totalitate de subiectul articolului analizat, am dorit sa fie o atentionare a analistilor nostri. Asa ati servi mai bine interesele Romaniei si ati fi apreciati mai demni de catre europeni.

    Reply
  2. Costel

    Ne mai trebuie o singura lege, si anume LEGEA PENTRU RESPECTAREA LEGILOR! Toate criteriile ar face un salt spectaculos daca persoanele din administratia publica ar fi aspru pedepsite pentru neindeplinirea obligatiilor de serviciu. Statul e criminal de tolerant cu functionarii sai.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *