Dana Gîrbovan

Rezoluția Parlamentului European este genul de acțiune a politicienilor care generează euroscepticismul în România

Rezoluția Parlamentului European împotriva României, sub pretextul că apară statul de drept, desconsideră însăși valorile cuprinse în convențiile și tratatele invocate în preambul, valori pe care s-a fondat Uniunea Europeană.

În primul rând, acest document este unul „politic”, după cum a spus și președintele Comisiei LIBE din Parlamentul European, motiv pentru care trebuie citit în această cheie, a partizanatului diferitelor grupări politice europene, cu partide afiliate și din România.

Acest fapt explică probabil de ce documentul este un fel de ciorbă, în care fiecare grup politic european, împreună cu partidele lor aferente din România, și-a introdus propriile slogane, pentru vădite motive electorale.

În al doilea rând, documentul, conform draftului apărut în presă, exprimă „îngrijorări” cu privire la însăși acțiunea de legiferare, ceea ce contravine conceptului de stat de drept și democrație.

Specific ordinii de drept, inclusiv în România, este că, din momentul în care un proiect de lege începe traseul în procedura legislativă în Parlament și până când întră în vigoare, acesta parcurge un drum lung și presărat cu filtre prin care opoziția, puterea, ICCJ, Președintele, Avocatul Poporului, CCR să poată interveni pentru a corecta, modifica, îmbunătăți orice text de lege ce încă nu a intrat în vigoare.

Prin urmare, să te „îngrijorezi” cu privire la prevederi adoptate de Parlament, dar care NU au intrat în vigoare pentru că au fost declarate neconstituționale de către CCR, fapt ce demonstrează că filtrele din procedura legislativă specifice statului de drept funcționează, este pur și simplu absurd și demonstrează ignoranța sau disprețul respectivilor politicieni europeni pentru tot ce înseamnă, în fapt, procedura democratică de legiferare.

În al treilea rând, documentul condamnă acțiuni care în acest moment sunt în plină anchetă penală, cum e intervenția jandarmeriei din 10 august.

Această acțiune face obiectul unei anchete penale în curs de desfășurare, a cărei imparțialitate este esențială inclusiv la nivel de aparență. Este de-a dreptul ipocrit și contrar normelor statului de drept că politicienii europeni să exprime concluzii ferme cu privire la fapte ce fac obiectul unei anchete penale nefinalizate, dar apoi să condamne și să se îngrijoreze când politicieni de la București fac același lucru cu alte anchete în curs.

Ori le e permis tuturor politicienilor, indiferent că sunt de la București sau Bruxelles, să facă declarații și intervenții cu privire la anchete în curs, ori nu le e.

În al patrulea rând, această rezoluție cu pretenții de apărare a statului de drept din România vorbește timid și despre „pretinsa interferență [a SRI] în cadrul activităților sistemului judiciar român”.

Cu alte cuvinte, în ciuda faptului că au fost deja publicate nu mai puțin de 5 protocoale secrete încheiate de Serviciul Român de Informații cu instituții din vârful sistemului judiciar, nefiind nici una scăpată (Parchet de pe lângă ICCJ – 2 protocoale, Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecție Judiciară), Parlamentul European se referă la aceste acte concrete că fiind „presupuse”.

Parlamentul European nici nu le condamnă și nici nu recomandă ca aceste protocoale să fie imediat denunțate și efectele lor să fie făcute publice.

Până la urmă, însă, se pare că și această firavă afirmație a fost scoasă din raport, în urmă lobby-ului fostului procuror Monica Macovei, susțin mai multe surse citate în media.

Ceea ce eu, că judecător și cetățean român, văd din acțiunile Parlamentului European și a celorlalte instituții de la Bruxelles, ce pretind că apară valorile europene, este că în România ni se cere o justiție independentă cu jumătate de gură, adică numai față de politic, altfel fiind perfect firesc și „liniștitor” ca aceasta să fie influențată de serviciile de informații, în baza unor protocoale secrete.

Mai mult, văd că politicienii de la Bruxelles sunt preocupați de articole de lege ce nu au intrat în vigoare, dar nu scot un cuvânt despre doveditele protocoale secrete încheiate de justiție cu Serviciul Român de Informații.

Să fie acesta statul de drept european” pe care acești politicieni de la Bruxelles îl susțin și în țările lor, unul în care independența justiției și drepturile și libertățile individuale sunt „securizate” de servicii secrete în baza unor protocoale secrete?

Nu acestea sunt valorile pe care s-a construit Uniunea Europeană și nici ale Europei mele.

Eu cred în valorile ce au fundamentat Uniunea Europeană:

– într-o Europă și Românie liberă ce are în centru cetățeanul cu libertățile și drepturile lui, nu Statul cu aparatul său de represiune;

– într-o Europă și Românie liberă în care statul este egal cu cetățeanul în fața legii și a instanței de judecată, fără că primul să poată ține atuuri secrete în mânecă prin care să manipuleze actul de justiție;

– într-o Europă și Românie liberă în care dreptul la un proces echitabil nu este nici „asigurat” și nici „protejat” de servicii de informații secrete, inspirându-se după modelul sovietic de justiție.

Aceste valori nu se regăsesc în draftul de rezoluție.

Genul acesta de acțiuni al politicienilor de la Bruxelles este și cauza care generează euroscepticismul în România. Scepticism, însă, nu în valorile pe care s-a fondat Uniunea Europeană după al doilea război mondial, valori ce au făcut-o diferită față de Uniunea Sovietică, ci scepticism în faptul că acești politicieni chiar cunosc valorile care au făcut UE diferită de URSS și sunt capabili, cel puțin în cazul României, să susțină cu adevărat democrația și statul de drept.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

11 thoughts on “Rezoluția Parlamentului European este genul de acțiune a politicienilor care generează euroscepticismul în România

  1. emil

    Dupa ce au scapat de anchetele DNA, instantele romanesti si-au dat drumul la viata mai mult ca niciodata. Politicul decide iar judecatorii doar redacteaza decizia…

    Reply
    • gabriel radeanu

      Daca din punctul dumneavoastra de vedere,punctele de vedere politice romanesti inlocuiesc Justitia din Romania,printr-o presupusa subordonare oarba a instantelor in slujba intereselor partinice,de ce ar fi mai morala, sau mai principiala… o rezolutie a Parlamentului European,care este un si acesta un tot act politic,care nu poate fi valorificat,decat in modalitate indirecta,deoarece suveranitatea deciziilor apartine reprezentantilor din Parlamentul Romaniei…deocamdata!

      Reply
      • emil

        Greu de crezut ca un complet de judecata romanesc sa fi redactat o pronuntare de proces transmisa din Parlamentul European ! Pronuntarile judecatoarei lui Giovani si a judecatorului Mustata n-au venit din PE.

        Reply
  2. Dan_Bruma

    Protocoalele nu sint secrete ci sint interne si nu au nici un interes pentru public. Intrebarea serioasa este daca sint ilegale. Dar la asta Garbovan Dana nu stie sa raspunda, pentru simplul motiv ca interventia ei este una politica (sic!)

    Reply
    • Baze

      Corect, ce parere sa avem despre interferenta administratiilor locale in Justitie, prin faptul ca circuland prin traficul romanesc magistratii ajung la tribunal prost dispusi si condamna penalii de partid nu pentru ca probele prezentate dovedesc vinovatia dincolo de orice indoiala, ci din cauza ca s-au sculat cu fata la cearsaf, santaje DNA si protocoale, protocoale… A facut cineva dovada ca „protocoalele ilegale” (antepronuntare) constau nu in probe din interceptari, ci din dictari de sentinte? Nu cred, dar asta scrie pe tablitele aduse de Sf. Liviu Inocentul de pe munte.
      E trist sa vad ca nici RC nu a scapat de atentia puterii, nici cei care publica de inregimentarea lucrativa.

      Reply
  3. sov

    Am inteles ca ceea ce vine de la PE trebuie văzut în cheie politică, dar cea ce vine de la Comisia de la Veneția e de la profesioniști si ar trebui să ținem seama. Delimitarea față de politicieni a celor care înfăptuiesc justitia e credibilă doar atunci când nu cânți în strună pentru niciuna din părți (recte A3).
    Tot n-am aflat câți magistrați sunt în UNJR?
    PS La ceea ce emite Parlamentul României trebuie să ne închinăm ca la moaște, dar ce vine de la PE e câh.

    Reply
  4. Marian

    A numarat cineva euroscepticii din Romania? Nu m-as baza deloc pe asa-zise sondaje…
    Ca cetatean simplu am castigat proces civil cu statul (Romsilva) la o curte de apel, deci nu ma identific cu sloganul dvs „într-o Europă și Românie liberă în care statul este egal cu cetățeanul în fața legii și a instanței de judecată, fără că primul să poată ține atuuri secrete în mânecă prin care să manipuleze actul de justiție”.
    Prea multa ingrijorare ca politicienii nostri trebuie sa raspunda egal in fata Justitiei…poate abordati si tema imunitatii parlamentarilor in fata legii!

    Reply
    • emil

      Judecati-va astazi pe drept de proprietate cu Dragnea sau Voiculescu si pierdeti ca un erou, cu dreptatea in mana !

      Reply
  5. Arges

    Euroscepticismul Dvs il impartasesc politicienii si toti cei care vor sa fie mai presus de lege. Pentru mine apartenenta la UE, este garantia bunastarii si justitiei, altfel noi intre noi vom fi ca in 10 august.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *