Catiusa Ivanov

Reexaminarea Codului Silvic, solicitată de Klaus Iohannis, îi irită pe apărătorii pădurilor. Favorizează președintele marele exploatator Holzindustrie Schweighofer?

Una calda, alta rece. Președintele Klaus Iohannis a trimis în această săptămână spre reexaminare în Parlament noua Lege a vânătorii, solicitată de Coaliția Natura 2000. În același timp, Iohannis a trimis la reexaminare și noul Cod Silvic. Dacă în primul caz decizia a fost salutată de societatea civilă, cel de-al doilea a stârnit nemulțumiri majore, exprimate atât pe rețelele de socializare, dar și de către reprezentanții ONG-urilor care se ocupă de protecția pădurilor. Conform acestora, principala beneficiară a reexaminării este compania austriacă  Schweighofer-Holzindustrie, care ar fi și influențat, de altfel, măsura.

Mai exact, Klaus Iohannis precizează în cererea de reexaminare că noile reglementări privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică poate conduce la ideea creării unui mediu neconcurenţial.

„Apreciem că dispozițiile art. 60 alin. (5) lit. f) și g) – prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achiziția sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier național și dreptul de preempţiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masa lemnoasă – sunt de natură să aducă atingere principiilor libertății economice și contractuale, ca fundamente esențiale ale economiei de piață. Introducerea unei limitări arbitrare în activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii și avantaje pentru alții, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurențial și ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligațiilor asumate de statul român în calitate de stat membru al Uniunii Europene”, se arată în cererea de reexaminare semnată de șeful statului.

”Interese economice dubioase”

Societatea civilă spune că acest articol ar dezavantaja firma austriacă Schweighofer Holzindustrie, iar retrimiterea în Parlament ar avea de fapt în spate „interese economice dubioase”.

„În principiu suntem de acord cu retrimiterea proiectului de lege pentru modificarea Codului Silvic la Parlament, fiindcă acesta ar putea fi îmbunătăţită considerabil din punctul de vedere al protejării pădurilor. Totodată suntem surprinși de argumentația Președintelui, care motivează retrimiterea în primul și în primul rând cu temeiuri economice dubioase. Pădurile întotdeauna au fost și trebuie să rămâne un bun public de interes național, nicidecum o marfă a economiei de piață globalizată, cum o tratează Președinția. Mai mult, realitatea din ţară arată foarte clar: suntem pe calea monopolizării materialelor lemnoase extrase din pădurile României de către 2-3 firme, iar monopolizarea resurselor încalcă la rândul său principiile unei piețe libere convocat cu predilecţie de Domnul Președinte. Noi considerăm că pragul de 30% la achiziționarea unui sortiment de lemn recomandat de actualul text al proiectului de lege chiar trebuie redusă la maxim 10-20% și transformat în prevedere explicită, la fel și dreptul de preempţiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă. Astfel pot fi create locuri de muncă și susținute comunitățile locale din preajma pădurilor. Astfel se reduce volumul necesar de materie lemnoasă în timp ce se maximalizează și beneficiile economice, iar localnicii și proprietarii de pădure devin motivați să ocrotească, să mențină pădurea. Din punct de vedere economic ăsta ar fi interesul românilor, în contradicție cu cele câteva megacompanii străine de a căror parte pare a fi acum și Domnul Președinte. Din punct de vedere a mediului și a protecției pădurilor ar fi fost mult mai simplu ca Președinția să-și motiveze retrimiterea: se introduce permiterea tăiatului la ras în parcurile naturale și naționale, veniturile fondului de conservare și regenerare a pădurilor sunt tăiate, se permite construcția de cabane fără compensarea terenurilor extrase din fondul forestier, din programul național de împădurire sunt scoase cifrele de referință rămânând la nivelul principiilor, amenajamentele silvice rămân superioare regulamentelor parcurilor naționale și ariilor protejate, iar administrațiile acestora nu pot impune măsuri de conservare numai dacă proprietarul este de acord și se plătește (și nu este cert: cine și din ce?) în prealabil despăgubiri, arii protejate se pot constitui numai cu avizul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură”, este de părere Csongor Kovacs, Asociația Transilvania Verde.

”Monopolul nu este mediu concurențial”

„Sper că adevăratul motiv al cererii de reexaminare formulată de domnul Președinte Johannis să nu aibă legătură cu interesele companiei Schweighofer. Este greu de înțeles raționalitatea punctului de vedere exprimat de președintele Klaus Johannis în motivarea cererii de transmitere pentru reexaminare a Codului Silvic. Efectele acestui gest însă nu sunt greu de înțeles:

– adoptarea Codului Silvic va fi încă o dată amânată.

-investiția Schweighofer de la Reci va deveni complet operațională în acest interval de timp, consolidând poziția companiei de la poziție dominantă la cvasimonopol.

– presiunea pe resursa de masă lemnoasă va avea efecte în creșterea preţurilor, falimentarea unui număr mare de întreprinderi mici și mijlocii (resursa de 800.000 mc masă lemnoasă, care va fi procesată de noua capacitate Schweighofer acoperă aproape integral tot necesarul industriei mobilei din România), tăieri ilegale și supraexploatarea pădurilor de rășinoase.

Tratament discriminariu  și mediu neconcurenţial sunt cuvintele cele mai des întâlnite  în motivarea cererii de reexaminare a Codului Silvic. Pe cine să nu discriminăm, pe Holzindustrie Schweighofer? Mopopolul  reprezintă mediul concurențial? Acesta este mediul concurențial „bine făcut”?”, este de părere și Cătălin Tobescu, vicepreședinte Nostra Silva.

Abatorul de lemn Schweighofer de la Sebeș/ foto: Rise Project/ citește și ”Moții, față în față cu corporația”

poza-fabrica-2

Fostul ministru al Apelor și Pădurilor vorbește despre lobby-ul Holzindustrie Schweighofer

Și deputatul PSD Doina Pană, fost ministru delegat al Apelor și Pădurilor în Guvernul Ponta și coiniţiator al proiectului privind modificarea Codului Silvic, susține că proiectul a fost retrimis de șeful statului în Parlament pe fondul lobby-ului companiei austriece SC Holzindustrie Schweighofer SRL. În urmă cu câteva zile, Doina Pană a declarat la B1 Tv, la emisiunea „Ultimul cuvânt” moderată de Cătălin Striblea, că lobby-istii companiei austriece au căutat-o în timpul mandatului său de ministru în încercarea de a stabili o întâlnire între ministru și reprezentanții companiei, însă ea a refuzat. Doina Pană a acuzat faptul că „firmele mici românești sunt anihilate de giganți”.

Actualul ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Graţiela Gavrilescu,  a lansat miercuri un apel public către președinții celor două Camere ale Parlamentului României dar şi către parlamentari să sprijine sectorul silvic din România „prin includerea pe ordinea de zi şi reexaminarea în regim de urgenţă a Legii, astfel încât Codul Silvic să poată fi retransmis Președintelui spre promulgare în cel mai scurt timp”.

Cine este Holzindustrie Schweighofer și “Legea Schweighofer”

Anul trecut compania Holzindustrie Schweighofer a raportat un profit record pentru anul 2013, atât ca sumă în sine, cât și ca procent din cifra de afaceri. Astfel, compania a înregistrat aproape 100 de milioane de euro profit (98 de milioane), adică o marjă de profit de 20% raportat la cifra de afaceri de 472 milioane de euro. Holzindustrie Schweighofer deține fabrici de prelucrare primară a lemnului la Sebeș (jud. Alba), Siret, Rădăuți (Suceava) și Comănești (Bacău) și în construcție o fabrică la Reci (Covasna). Procentual, grupul exploatează aproximativ 60-70% din masa lemnoasă de rășinoase tăiată în România. Activitățile companiei Holzindustrie Schweighofer se desfășoară aproape exclusiv în România (exceptând o parte a Top managementului), după ce acest gen de afacere nu a mai fost permisă în Austria ori în alte țări europene.

Holzindustrie Schweighofer a ajuns în România pe baza Ordonanței de Urgență 71/2002, semnată de fostul premier Adrian Năstase. Această reglementare, care a avut ca efect extinderea masivă a tăierilor de păduri din România, este denumită, de altfel, de către specialiștii din domeniu și de către activiști și “Legea Schweighofer”

***

Anchetă Agent Green despre modul în care lemn din Parcul Național Retezat ajunge în fabrica de la Sebeș


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

9 thoughts on “Reexaminarea Codului Silvic, solicitată de Klaus Iohannis, îi irită pe apărătorii pădurilor. Favorizează președintele marele exploatator Holzindustrie Schweighofer?

  1. Calin

    la Iohannis ar trebui sa-i dea de gandit faptul ca oameni care au iesit in strada pentru el acum se intreaba serios daca au facut bine, daca Iohannis e corupt sau nu. E clar ca a sarit peste cal la faza asta cu codul silvic. Daca e corupt si-l intereseaza mai mult niste firme care au abatoare de paduri decat natura noastra atunci va trebui sa-l suportam si sa ne luptam cu el, ca si cu predecesori de-ai lui. Daca nu este corupt trebuie, chiar daca nu-i stilul lui, sa iasa la inaintare si sa dea niste explicatii natiunii si sa-si ia urgent un consilier adevarat pe mediu (nu vreunul care a tras sfori pe la ministerul mediului), pentru ca in secolul 21 protectia mediului trebuie sa primeze, nu nimicurile economice.

    Reply
    • Mitru

      „nimicuri economice” :)))) 1 miliard de euro jaf armat impotriva romanilor din distrugerea masiva a padurilor facut de prietenii lui Iohannis anual nu inseamna chiar un nimic :). Pai asta echivaleaza cu jaful facut la factura de curent electric, jaf care se ridica tot pe la 1 miliard euro anual spre exemplu. Cam cit e averea lui hrebenciuc furata cinstit in ultimii 25 de ani o fac astia intr-un tun pe un singur an :)

      Reply
  2. IOANA

    „Reexaminarea Codului Silvic, solicitată de Klaus Iohannis, îi irită pe apărătorii pădurilor.” Cum adica, pe voi nu va irita?! Si de ce puneti semnul intrebarii la „Favorizează președintele marele exploatator Holzindustrie Schweighofer?”, nu va este inca clar ca presedintele Iohannis favorizeaza corporatia monopolista Sweighofer?! Un mare semn de intrebare vizavi de titlu si de acest articol in care nu aveti nici o pozitie ci doar o reluare a unui punct de vedere corect. Domnule Mihai Gotiu dumneavoastra ce punct de vedere aveti?

    Reply
  3. Tempor

    Piata concurentiala din industria lemnului ar trebui sa fie una reglementata nu libera!!!
    Nu cred ca iar conveni nici lui Iohannis si nici vreunui patron de Holzindustrie daca m-as duce si le-as intrerupe orice sursa de apa potabila zicandu-le ca eu am bani, consum toata apa mai repede dar mai rational, sunt un smecher si legea i-mi permite iar dupa ce plec le-as lasa mocirla din care sa bea apa!
    1. Cota de masa lemnoasa sa fie distribuita tuturor producatorilor dar nu mai mult de 7% alocata unei singure firme sau (grup de firme apartinatoare aceluiasi capital strain sau autohton). Astfel se poate considera ca va exista o concurenta corecta si v-a genera locuri de munca in mai multe regiuni si nu concentrat intr-una sau doua zone.
    2. Nu este imperios necesar ca toata masa lemnoasa scoasa la comercializare intr-un an sa fie vanduta in cazul in care nu sunt suficienti cumparatori (lemnul pe picior nu se va strica in 5 ani), pentru ca cel care are atinsa cota de 7% sa nu fie tentat de a falimenta firmele concurente. Astfel se lasa loc initiativei private de infiintare de noi firme.

    Neincluderea unor astfel de prevederi in noul cod silvic va indica adevarata dorinta a legiuitorilor in stimula sau nu initiava privata si a crea locuri de munca in mai multe locuri.

    Reply
  4. Paul

    Nici nu a cantat cocosul de trei ori, si Presedintele Klaus Iohannis a inceput sa derapeze de la programul sau electoral,aratandu-si intentii straine de interesul economiei noastre nationale.Ne vrea vanduti intereselor straine si nu intamplator,teutonice.Sunt unul din romanii care l-au votat pentru functia de presedinte al Romaniei,dar daca se va abate de la programul declarat si ne va vinde in numele „mediului concurential”,este posibila suspendarea sa sub presiunea populatiei si eliminarea sa prin votul majoritar.Ar fi o mare dezamagire pentru noi,cei care l-am votat pe K.Iohannis,considerandu-l un om corect.De fapt am mai fost dezamagiti de regele Carol I,care a incheiat un tratat secret cu Imperiul Austro-Ungar,iar in timpul Rascoalei din 1907,din ordinul acelui rege,au fost impuscati 11.000 de tarani,pentru inabusirea rascoalei,in loc sa inlature abuzurile arendasilor evrei.

    Reply
  5. florin

    Justificarea lui Iohannis la trimiterea spre reexaminare a modificarii codului silvic e strigatoare la cer. Aflu si eu acum ca e o companie care a achizitionat 70% din masa lemnoasa de rasinoase in anii trecuti!!!! Cum au scris si altii in comentarii cota maxima de 30% ar trebui sa fie chiar mai mica. E o prevedere anti-monopol si e corecta.
    Si obligativitatea prelucrarii a cel putin 40% din masa lemnoasa achizitionata pentru reducerea exportului de materie prima(bustean) imi pare mult prea blanda. Ar trebui interzis total exportul de materie prima(in privinta asta n-ar trebui sa ne intereseze ce zice UE, ar insemna ca nu mai suntem stat suveran). Am votat Iohannis si imi puneam sperante… degeaba. Atitudinea lui nu e ceva de trecut cu vederea. Macar am consolarea ca Ponta era mult mai rau…

    Reply
  6. Romeo

    Se comit mai multe crime cu aceste defrisari. Prima este ca se defriseaza fara aprobarea poporului roman pentru ca „reprezentantii alesi” nu-i mai reprezinta de mult ci fac totul in interesul propriu. In al doilea rand este o crima sa exportam lemnul brut fara manopera incorporata. Si in al treilea rand preturile practicate sunt puse la modul ca altii, straini si la propriu si la figurat se imbogatesc pe seama „goliciunii muntilor” nostri.

    Reply

Lasă un răspuns la florin Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *