Constantin-Alexandru Manda

Raport național: În 3002 localități din România (94,34%) este încălcat dreptul elevilor la burse școlare

Astăzi, 10 septembrie, am lansat în conferință de presă Raportul privind acordarea burselor pentru elevi la nivel național în anul școlar 2019-2020, realizat de Societatea Academică din România, think-thank activ în domeniul bunei guvernări în educație prin proiectul Școli curate, și Avocatul Poporului, autoritate publică cu rolul consacrat de art. 58 alin. (1) din Constituție de a apăra drepturile și libertățile cetățenilor.

Obiectul raportului a fost reprezentat de situația respectării dreptului la burse școlare al elevilor de către autoritățile publice locale din România în anul școlar 2019-2020, având la bază date din 3182 de unități și subdiviziuni administrativ-teritoriale în sarcina cărora există obligația de a acorda burse școlare pentru elevi, obținute cu sprijinul celor 42 de instituții ale prefectului. Instrumentul burselor școlare a fost introdus în legislația românească cu scopul de a instituționaliza un mijloc de sprijinire a elevilor cu rezultate școlare bune sau cu performanțe deosebite, precum și pe cei aflați în categorii de risc, în vederea păstrării acestora în sistemul de educație și a prevenirii abandonului școlar. În ambele situații, acordarea burselor școlare reprezintă în fapt o modalitate concretă prin care statul român își exercită funcția socială, consacrată de art. 1 alin. (3) din Constituție, iar ignorarea de către autoritățile publice locale a acestui drept al elevilor poate constitui în practică o adevărată piedică în calea exercitării efective a dreptului fundamental la învățătură.

Conform art. 82 din Legea educației naționale nr. 1/2011, consiliile locale au obligația ca anual să adopte o hotărâre prin care stabilesc cuantumul și numărul burselor de performanță, merit, studiu și ajutor social pentru elevi, cu respectarea criteriilor de acordare stabilite prin ordin de ministru, iar conform art. 105 alin. (2), lit. d) au obligația să prevadă în bugetul local fondurile necesare pentru acordarea burselor școlare

Rolul burselor școlare este, deopotrivă, atât să recunoască și să premieze performanța școlară și rezultatele bune la învățătură, cât și să sprijine accesul la educație al elevilor din medii sociale defavorizate, misiune cu atât mai importantă în contextul în care la ora actuală 32% din cetățenii României cu vârste între 0 și 17 ani trăiesc sub limita pragului de sărăcie (INS, 2018 – SAR102B, rata sărăciei relative), iar 38,1% din aceeași grupă de vârstă se află în risc de sărăcie sau excluziune socială – AROPE (INS, 2018 – SAR111B, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială). Totodată, 15,3% din tinerii români între 18 și 26 de ani au părăsit timpuriu școala, neavând finalizate mai mult de opt clase (Eurostat, 2020).

Rezultatele cercetării realizate de Societatea Academică din România și Avocatul Poporului arată faptul că:

  • Din 3182 de autorități publice locale, doar 180 (5,66%) acordă integral burse școlare pentru elevi, cu respectarea cadrului legal în vigoare. Astfel, în 3002 unități administrativ-teritoriale dreptul la burse școlare este încălcat, acestea fiind neacordate sau acordate parțial;

  • Doar un număr de 1043 de localități (32,78%) acordă cel puțin un tip de bursă școlară. Observăm astfel că mai mult de 2 din 3 autorități publice locale din România nu manifestă intenția de a acorda niciun tip de bursă școlară, privând elevii înmatriculați în școlile de pe raza a 2139 (67,22%) de unități administrativ-teritoriale de toate tipurile de burse școlare pe care legea le prevede. Subliniem faptul că dintre cele 1043 de unități administrativ-teritoriale care acordă cel puțin un tip de bursă școlară, un număr de 863 (27,12% din totalul celor cărora le incumbă obligația) acordă burse exclusiv parțial, fapt ce reprezintă tot o încălcare a dispozițiilor legale în vigoare. 
  • Dintre cele patru tipuri de burse școlare, bursa de ajutor social se acordă de către 948 de autorități publice locale din 3182 (29,79%), bursa de merit de către un număr de 551 (17,32%), cea de studiu de către 266 (8,36%), iar cea de performanță de doar 163 de autorități publice locale (5,12%).

Cu privire la primul indicator, numărul unităților administrativ-teritoriale în care se acordă integral burse școlare, facem precizarea că în cercetarea de față am considerat că o unitate administrativ-teritorială care acordă cel puțin bursele de merit, studiu și ajutor social se încadrează de facto în categoria celor care acordă integral burse școlare, dat fiind că pentru acordarea bursei de performanță este necesar să existe înmatriculați în unitățile de învățământ de pe raza localității elevi cu vocația de a beneficia de această bursă, și anume: posesori ai premiilor I, II sau III la fazele naționale ale olimpiadelor/concursurilor/competițiilor organizate de Ministerul Educației și Cercetării sau parte a loturilor de pregătire organizate de minister pentru competiții școlare internaționale.

Concluziile raportului ne relevă o cultură generalizată de nerespectare a dreptului elevilor la bursă școlară în rândul autorităților publice locale din România. Faptul că în doar 5,66% dintre unitățile administrativ-teritoriale din România se respectă în totalitate cadrul legal incident în materia dreptului la burse școlare este, totodată, un important semnal de alarmă în ceea ce privește interesul edililor locali față de buna funcționare a serviciului public de educație.

Având în vedere situația existentă, Societatea Academică din România și Instituția Avocatului Poporului au formulat următoarele propuneri și recomandări:

  1. Autoritățile publice locale care nu acordă burse școlare să procedeze de îndată la adoptarea unei hotărâri de consiliu local pentru aprobarea cuantumului și numărului burselor școlare pentru elevi, cu respectarea criteriilor generale de acordare prevăzute de OMECTS nr. 5576/2011;
  2. Autoritățile publice locale care nu au prevăzut credite bugetare în bugetul pe anul 2020 în vederea acordării burselor școlare să procedeze de îndată la rectificare bugetului local în sensul respectării obligației prevăzute de art. 105 alin. (2), lit. d) din Legea educației naționale nr. 1/2011;
  3. Inspectoratele școlare județene, servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educației și Cercetării, să solicite autorităților publice locale, în temeiul art. 95 alin. (1), lit. b) și g) din Legea educației naționale nr. 1/2011, respectarea obligației legale de a acorda burse școlare, precum și să monitorizeze gradul de acordare a burselor școlare la nivel județean;
  4. Prefecții, în virtutea rolului de reprezentanți ai Guvernului în teritoriu și în temeiul atribuției exprese prevăzute de art. 253 lit. a) din Codul administrativ, să monitorizeze respectarea de către autoritățile publice locale a obligației de a acorda burse școlare, punându-le acestora în vedere să se conformeze prevederilor legale;
  5. Ministerul Educației și Cercetării, în calitate de organ de specialitate al administrației publice cu rol de coordonare în domeniul educației și în temeiul atribuțiilor prevăzute de art. 94, alin. (2), lit. a), h) și l) din Legea educației naționale nr. 1/2011 și a funcției prevăzute de art. 4, alin. (1), lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, să solicite inspectoratelor școlare județene monitorizarea situației respectării obligației unităților administrativ-teritoriale de a acorda burse școlare și pe baza datelor obținute să realizeze rapoarte anuale privind respectarea dreptului la burse școlare al elevilor;
  6. Guvernul, în calitate de autoritate publică centrală învestită cu rolul constituțional de a organiza executarea legii și de a executa în concret legea, să adopte o hotărâre privind stabilirea cuantumului minim al burselor școlare, conform art. 84, alin. (1^1) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cuantumuri care să fie în valoare de cel puțin: 134,6 lei (10% din salariul minim net pe economie) – bursa de merit; 269,2 lei (20% din salariul minim net pe economie) – bursa de performanță; 336,5 lei (25% din salariul minim net pe economie) – bursa de studiu; 403,8 lei (30% din salariul minim net pe economie) – bursa de ajutor social;
  7. Guvernul, în vederea respectării principiului autonomiei locale, consacrat de art. 121 alin. (1) din Constituție, precum și a dispozițiilor prevăzute de art. 138 alin. (5) din Constituție și de art. 14 alin. (5) și (6) din Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006, să aloce din bugetul de stat fondurile necesare în vederea asigurării plății burselor școlare la cuantumurile minime mai sus menționate prin finanțarea complementară, conform art. 105 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Raportul de față, rodul colaborării dintre instituția Avocatul Poporului și Societatea Academică Română, și-a propus, pentru prima dată în România, să inventarieze felul în care aceste prevederi legale și constituționale sunt respectate de către toate consiliile locale din țară. Nu există nicăieri o asemenea situație centralizată, nici la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, nici la Ministerul Educației și Cercetării, prin urmare nici o posibilitate de sancționare a nerespectării legii de administrația locală, ca și cum descentralizarea acordării burselor prevăzută de lege ar fi o simplă pasare a responsabilității. Raportul nostru relevă că doar în 5,66% dintre unitățile administrativ-teritoriale din România se respectă în totalitate cadrul legal incident în materia dreptului la burse școlare, ceea ce înseamnă cu alte cuvinte că ne aflăm în fața unei culturi generalizate de nerespectare a dreptului elevilor la bursă școlară de către autoritățile publice locale din România. Ne dorim prin această inițiativă nu doar să atragem atenția asupra unei situații grave, ci și să identificăm posibile soluții care să ajute decidenții politici să schimbe actuala stare de fapt, știind foarte bine că investiția în resursa umană, în copii și educația acestora, este cea mai importantă pentru dezvoltarea democratică și sustenabilă a României – a declarat doamna Renate Weber, Avocatul Poporului.

Situația existentă la nivel național ne obligă ca inițiativa noastră să nu se oprească aici, iar în acest sens Instituția Avocatul Poporului și Societatea Academică din România vor monitoriza constant gradul de respectare a dreptului elevilor la burse școlare, precum și modul în care Guvernul, Ministerul Educației și Cercetării, instituțiile prefectului, inspectoratele școlare județene și unitățile administrativ-teritoriale își vor însuși propunerile și recomandările formulate.

Astăzi nu doar am lansat un raport, în mod public, unor demersuri și eforturi comune la finalul cărora ne dorim ca în nicio localitate din țara noastră să nu mai existe elevi cărora le este încălcat dreptul la burse școlare, iar cuantumurile burselor primite să fie la un nivel decent, care răspunde nevoilor reale ale beneficiarilor. Unul dintre criteriile în baza cărora un elev poate primi bursă socială este ca venitul/membru de familie să fie sub 631,5 lei pe lună, adică cu 120 de lei mai puțin decât ceea ce INS consideră a fi pragul de sărăcie. Elevii care au vocația de a primi bursa socială trăiesc sub limita sărăciei, iar mulți dintre ei au și nenorocul de a locui în comune, orașe sau municipii care le ignoră drepturile și îi condamnă la abandon școlar. 2296 de unități administrative-teritoriale (70,21%) nu acordă bursele sociale pentru elevi, primarii și consiliile locale ale acestora fiind complici morali ai tragediei celor aprox. 139.000 de copii care au părăsit școala doar în anul 2018 – a declarat Constantin-Alexandru Manda, coordonator advocacy – Societatea Academică din România.

Raportul integral, care conține defalcat pe județe situația fiecărei unități administrativ-teritoriale în parte, poate fi consultat aici.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

3 thoughts on “Raport național: În 3002 localități din România (94,34%) este încălcat dreptul elevilor la burse școlare

  1. Maria

    Care e a treia UAT dn jud Sibiu care acorda toate tipurile de burse, ca in afara de Sibiu si Medias nu apare niciuna in situatiile defalcate de la final?

    Reply
  2. laur22

    mic problem

    bursele elevilor se asigura pe baza de finatzare complementara de la bugete locale ale UAT pe baza Art. 105 .

    „Art. 105. –
    (1) Finanțarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ preuniversitar de stat.
    Modificări (1), Jurisprudență

    (2) Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru următoarele categorii de cheltuieli:
    …..
    d) cheltuieli cu bursele elevilor;
    ……

    (3) Finanțarea complementară aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București și cu asistența tehnică a inspectoratelor școlare județene, respectiv al municipiului București.”

    Totusi cum poate fi simultam shi „asigurata din bugetul UAT” shi „aprobată anual prin legea bugetului de stat repartizează pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București și cu asistența tehnică a inspectoratelor școlare județene, respectiv al municipiului București”

    Adica finantzele publice trebuie repoarizeze respective finatzare suplimentara pe baza legii bugetului de stat .

    Adica mai precis cine TREBUIE sa platesca respective sume de bani ?
    UAT-urile ori Bugetul de Stat ?

    Nu zic da spui ca aliniatul 2 se cam contrazice cu aliniatul 3

    La finatzarea de baza textul e clar :
    „Finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru următoarele categorii de cheltuieli … ”

    acuma daca consideram ca finatzarea complementara se asigura : ” din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru următoarele categorii de cheltuieli :”

    rezulta in mod clar ca respectivii bani sunt viratzi de catre bugetul de stat care colecteaza respectiul TVA : „anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București și cu asistența tehnică a inspectoratelor școlare județene, respectiv al municipiului București.”

    Iar daca banii respective nu au fost alocatzi de la bugetul de stat „pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București ” …. atunci ar fi desigur infractziuen la legea finatzelor publice ca UAT-uril sa deturneze alte surse de venituri pentru a asigura respectivel chetuieli.

    Ar fi pur shi simplu DETURNARE DE BANI FONDURI PUBLICE.

    Deci intrebare intrebatoare bugetul de stat cat a alocat respectivlor UAT-uri prin „direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București ” shi cum au fost defalcate respectivele sume „cu asistența tehnică a inspectoratelor școlare județene, respectiv al municipiului București”

    Nu zic da spui.

    Pentru a fi fost platitzi respectivii bani trebuie sa fi fost cerutzi de inspectoratelor școlare județene, respectiv al municipiului București shi sa fi fost mai apiu prinshi in legea bugetului de stat shi mai apoi platzitzi de catre directziile generale ale finanțelor publice catre UAT-ri care la randul lor sa le fi platit catre unitatzile de invatzamnat

    Altminteri sunt curios cum pot respecta UAT-rile in lipsa alocatziilor de la bugetul de stat prevedera ca :
    „Finanțarea complementară …., din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată”

    Nu zic da spui.

    Reply

Dă-i un răspuns lui Maria Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *