Sorin Paveliu

Proasta guvernare sau coruptie la varf? 10 metode de jecmanire a populatiei de catre comerciantii de medicamente

În presă apar alternativ atacuri şi acuze între diversele categorii de producători de medicamente aflaţi intr-o acerbă bătălie pentru banii publici şi cei proveniţi direct de la populaţie. Bătălia lor lăsa să străbată la suprafaţă faptul că în România bolnavii au devenit o adevărată vaca de muls, care este din ce în ce mai jecmănită, cu sprijinul nemijlocit al Ministerului Sănătăţii, tocmai cel care ar trebui să le apere interesele.

Iată în rândurile de mai jos 10 modalităţi prin care pacientul roman este sărăcit programatic de către comercianţii de medicamente. Toate exemplele sunt extrase din articole publicate în mas media şi verificate prin consultarea surselor oficiale sau private referitoare la legislaţie sau la consumul de medicamente.

1. De ani de zile reprezentanţi ai industriei farma reclamă atitudinea suspect de partizană a Ministerului Sănătăţii şi CNAS care acceptă spre decontare facturi pentru unele medicamente care sunt prescrise larg pentru alte indicaţii decât cele pentru care li s-a acceptat înregistrarea pe lista de gratuităţi din Programele Naţionale. Paguba produsă se ridică la ordinul a câtorva zeci de milioane de euro pe an! Ceea este absolut stupefiant este ca reprezentanţii de vârf ai celor două instituţii, au ajuns să se vaite în public faţă de această situaţie fără ca cineva să închidă robinetul sau să-i tragă la răspundere pe cei vinovaţi! În aceste condiţii, singura explicaţie pentru această hemoragie de fonduri din bugetul programelor naţionale către buzunarul firmelor producătoare nu poate fi decât traficul grosolan de influenţă la cel mai înalt nivel.

2. Agenţia Naţională a Medicamentului certifică faptul că medicamentele generice (copii ale unor medicamente inovative cărora le-a expirat protecţia patentului) sunt bioechivalente cu originalele şi echivalente terapeutic. În principiu, conform legii, medicamentele generice au preţuri cel puţin cu 35% mai mici decât medicamentele originale, iar utilizarea lor ar trebui să atragă după sine importante economii. Aceasta economie nu este agreata de medici si decidenti deopotriva. De exemplu, in urmă cu 3 luni, consilierul personal pentru probleme de sănătate al Primului Ministru Emil Boc, în acelaşi timp reputat profesor de urologie, doctorul Mihai Lucan din Cluj, a declarat tranşant că “Viaţa pacienţilor transplantaţi este pusă în pericol de trecerea de la medicamentele originale la cele generice”. Prin mesajul său, aflat intr-o totala contradictie cu dovezile de natura stiintifica, această importantă oficialitate guvernamentală da un semnal tuturor managerilor din sectorul spitalicesc să ignore celelalte declaraţii care clamează orientarea cheltuielilor de bani publici către acest gen de medicamente (mai economicoase dar la fel de eficace).

3. În România preţul medicamentelor este controlat de către Ministerul Sănătăţii. În prezent, preţul medicamentelor generice este plafonat la nivelul de cel mult 65% din preţul medicamentului original al cărei copie este. Aparent, aceasta măsură ar fi fost menită să asigure o oarecare protecţie a pacientului faţă de un preţ prea mare al medicamentelor generice. În realitate, s-a ajuns la o situaţie care ar fi necesitat de foarte multă vreme ieşirea din inacţiune a Ministrului Sănătăţii: raportul dintre cel mai ieftin medicament generic şi cel mai scump generic care copiază acelaşi medicament original a ajuns să fie de 1:4 ! Altfel spus, astăzi există producători care au înţeles să includă în preţul medicamentului lor numai preţul de producţie şi un mic profit şi alţi producători care, profitând de lejeritatea manifestată de minister, au înţeles să-şi împingă preţul la limita maximă – obţinând un profit de 300%!

4. Farmaciştii au în mod legal obligaţia de a avea în farmacie permanent medicamentul generic cel mai ieftin. De cele mai multe ori acest medicament lipseşte fie pentru că distribuitorii sau importatorii nu doresc să-l comercializeze datorită câştigului prea mic, fie pentru că producătorul pur şi simplu nu-l mai produce. Odată încălcată obligaţia legală de a elibera medicamentul generic cel mai ieftin farmaciştii recomandă, de regulă, medicamentul generic cel mai scump, tentaţi în special de adaosul suplimentar (calculat procentual) si de discountul oferit in natura de producator. Ministerul Sănătăţii are obligaţia legală de a scoate de pe lista medicamentelor compensate şi gratuite acele produse care nu se mai comercializează însă nu a făcut niciodată acest lucru, ignorând sesizările pacienţilor, a reprezentanţilor industriei şi refuzând să facă vreun control pentru a verifica acest lucru. Motivul este că în funcţie de preţul acestor cele mai ieftine medicamente se stabileşte preţul de referinţă sau cel de decontare, dupa caz, pentru toate medicamentele cu aceiaşi substanţă chimică, respectiv din aceiaşi clasa terapeutică. Astfel, dacă preţul celui mai ieftin medicament compensat 50% cu o anumită substanţă chimică este de 10 lei, pacientul va trebui să plătească pentru achizitionarea lui 5 lei, restul urmând să fie decontat de CNAS. Dacă însă va primi de la farmacist un medicament generic cu aceiaşi substanţă chimică cu preţul de 40 de lei pacientul va trebui să plătească 35 de lei – iar CNAS va deconta tot 5 lei, respectiv jumătate din preţul celui mai ieftin generic. Scoaterea de pe listă a genericului celui mai ieftin şi înlocuirea lui cu următorul care este disponibil dar care, să zicem ipotetic, ar avea preţul de 20 de lei, ar duce la o creştere a decontării din parte CNAS la 10 lei şi o presiune suplimentară pe bugetul de medicamente compensate! Desigur, bugetul personal al pacientului bolnav nu pare a fi prioritar în nici un fel.

5. Deşi a aprobat un anumit palier maxim al adaosurilor practicate în farmacii, Ministerul Sănătăţii tolerează practica acordării farmaciilor de discounturi în natura din partea producătorilor şi distribuitorilor. Astfel, o mare parte din preţul exagerat al medicamentului generic intră direct în buzunarul farmacistului sub forma unei cantităţi de medicamente livrate “gratuit” de către producător!

6. Aşa cum am spus deja, medicamente generice ar trebui să fie cu cel puţin 35% mai ieftine decât medicamentul pe care îl copiază! Ministerul Sănătăţii a acceptat scăderea de preţ efectuată de unii producători de medicamente originale fără însă să exercite vreo constrângere şi asupra medicamentelor copii, care astfel au ajuns să aibă preţuri peste cel original, desigur, tot în detrimentul pacientului!

7. Ministerul Sănătăţii a ignorat şi semnalele venite de la instituţii guvernamentale importante, cum ar fi Consiliul Concurenţei. Într-un raport recent, această instituţie a arătat că în România consumul medicamentelor generice care dau preţul de referinţă – care ar trebui, cel puţin teoretic, să fie cele mai utilizate -, este de sub 1%! O asemenea semnalare ar fi trebui să facă ea singură subiectul unei şedinţe de guvern pentru găsirea unei soluţii de normalizare!

8. Periodic, firmele de consultanţă în domeniul consumului de medicamente dau publicităţii topul celor mai vândute medicamente din punct de vedere valoric. Nu este de loc întâmplător sau surprinzător faptul că primele 20 de poziţii sunt ocupate de medicamen
te inovative, extrem de scumpe, care au adus salturi spectaculoase în creşterea calităţii vieţii şi perioadei de supravieţuire. Aceste medicamente exercită o presiune asupra bugetelor sănătăţii în toate ţările. Au fost elaborate ghiduri orientative privind pragul de suportabilitate financiară pe care îl are fiecare ţară în parte şi aceste praguri reprezintă unul dintre criteriile luate în calcul atunci când un medicament este inclus pe o listă de compensate sau de gratuitate. Aproape în totalitate, medicamentele din top 20 din Romania sunt la pragul limita de suportabilitate din ţări precum Germania sau Anglia!

In România pragul normal de suportabilitate este aproximativ de 5 ori scazut decit cel din tarile mentionate ceea face ca mai toate aceste medicamente sa reprezinte un lux pe care, in fapt, nu ni-l permitem.

Ministerul Sănătăţii a evitat până în prezent să estimeze un asemenea prag oficial sau sa faca cu adevarat o evaluare suportabilitatii economice a medicamentelor incluse in programele nationale. Aşa se face că, în domeniul medicamentelor, România a ajuns să-şi permită să cumpere tot ceea ce este mai scump în lume în condiţiile în care ţările cu adevărat bogate se gândesc de 10 ori înainte de a da banii pe astfel de produse! Nu este de mirare ca medicamentele din top 20 (dintr-un total de peste 500 de substanţe active), consuma mai mult de 25% din totalul banilor cheltuiţi din fonduri publice, pentru un numar extrem de mic de pacienti comparativ la intreaga populatie, mutind in contrapartida o buna parte a efortului financiar pentru aceasta extravaganta pe buzunarul celorlalti pacienti care cumpa restul medicamentelor!

9. Având în vedere distribuţia anormală a consumului de medicamente către farmaciile cu circuit deschis şi programele naţionale, în spitalele din România s-a ajuns ca să se consume în jurul a doar 5% din totalul cheltuielilor cu medicamentele la nivel national. S-a ajuns la situatia complet anormala in care pacienţii sunt trimişi în mod frecvent să-şi achiziţioneze medicamentele necesare, fără reţetă compensată, chiar de la farmacia plasata la poarta unităţii!

10. România a liberalizat preţul la medicamentele care se eliberează fără reţetă. Aceste medicamente, de genul antialgicelor, antigripalelor, etc, reprezintă aproximativ 15% din totalul pieţei de medicamente şi sunt suportate integral de pacienţi. Profitând de această politică a medicamentului, majoritatea producătorilor s-au înţeles între ei, cel mai probabil tacit, şi au stabilit preţuri care sunt de 2-3 ori mai mari decât preţurile din ţările de origine! Pacientul nu are decât opţiunea de a plăti fără a fi capabil să facă o alegere informată, recomandarea pentru un produs sau altul provenind aproape invariabil de la farmacist. Consiliul Concurenţei şi Ministerul Sănătăţii nu au luat niciodată atitudine faţă de această situaţie.

În concluzie, în România asistăm la o jecmănire fără măsură a populaţiei bolnave. Dacă în unele domenii, precum cel al benzinei, cel al curentului electric, al gazelor, al alimentelor de import s-a realizat o aliniere la preţurile “europene” ignorându-se puterea de cumpărare a romanului de rând, în cazul medicamentelor asistăm la o atitudine si mai surprinzătoare din partea autorităţilor. Pe de o parte, guvernul şi-a luat măsuri de a minimiza preţul decontat prin sistemele de protecţie socială lăsând o povară incomparabil mai mare pe seama bugetului pacienţilor. Pe de altă parte, chiar şi atunci când vine vorba despre eficacitatea şi suportabilitatea cheltuielilor asumate din bani publici se manifestă o suspecta lipsa de preocupare pentru respectarea bugetelor alocate, ceea ce genereaza profituri semnificative producătorilor de medicamente, sub oblăduirea şi complicitatea directă a autorităţilor statului. In realitate aparenta proastă guvernare ascunde un imens hăţiş de interese materiale şi de corupţie.

Dr. Sorin Paveliu este presedintele Societatii Romane de Farmacoeconomie


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

6 thoughts on “Proasta guvernare sau coruptie la varf? 10 metode de jecmanire a populatiei de catre comerciantii de medicamente

  1. cornel

    Fara dezvoltari, aceasta sinteza este mai semnificativa ca toate motiunile simple sau de cenzura, prezentate de opozitie.
    Repet, TOATE valorile umane ale acestei natiuni sunt in afara palatelor cotroceni, victoria si parlamentului cat si in afara politici.

    Reply
  2. grigorescu

    Domnule Paveliu,

    Din pacate pentru un medic profesionits dati verdicte prea usor. In stiinta, fie ca e medicala, sociala sau umana aceste verdicte sint contrazise frecvent de studiile empirice stiintifice. In cazul medicamentelor generice sunt o multitudine de articole de specialitate, copiez mai jos linkul pentru doua din aceste articole, care prezinta si cealalta constatare, de data aceasta empirica, dine fundamentata metodologic, ca medicamentele generice nu sint bioechivalente in limitele stabilite de agentiile guvernamentale, nici macar pentru medicamentele generice aprobate de US-FDA pe baza unor studii initiale.

    Omiteti sa spuneti ca pe piata, mai ales din Romania, unde controlul agentiilor guvernamntale pe domeniul lor este cel mult relaxat (ISM, ISC, dar si Agentia Medicamentului) nimeni nu cere sau face studii e bioechivalenta care sa urmareasca respectarea standardelor impuse la nivel international (US-FDA, OMS), astfel incat colegii dvs de profesire, dar si unii pacienti stiu din practica pe pielea proprie ca exista multe generice aduse din tari precum India care sint departe de medicamentele originale. Nu mai are rost sa intru in detalii legate de importanta bioechivalentei cu limite mici de abatere fata de original, pentru boli precum parkinson, alzheimer, cancer, epilepsie, pentru ca asta deja aduce discutia la un nivel la care dvs. ca persoana interesata in aceste politici publice nu vreti sa ajungeti. De ce oare si cei care par a fi profesionisti in domeniul lor se complac in superficialitate atunci cand propun solutii care produc adevarate reforme in societate. Poate din cauza ca toti aveti pretentia sa faceti reforma de indata ce ajungeti la putere, si din cauza asta sa nu mai vedeti detaliile si impactul asupra tuturor stakeholderilor (in special cetatenii)? Multa sanatate.

    PS: Poate un review mai exigent al articolelor publicate pe romaniacurata nu ar strica, daca tot propunem solutii de politic publice.

    Linkurile pomise:
    http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0149291803801571
    sau aici
    http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/8905248

    Reply
  3. Sorin Paveliu

    Stimate domnule Grigorescu, in domeniul stiintific contradictiile sunt binevenite.
    1. Desi in medicina situatiile in care o observatie a dat peste cap o intreaga practica anterioara ceea ce propuneti dvs este cam mult. Ati selectat un singur articol in care au autor a raportat o eficienta scazuta a unui medicament generic. Cu aceasta observatie singulara vreti sa generalizati si sa trageti o concluzie care sa rastoarne piramida. De ex. In Romania 70% din medicamentele prescrise sunt generice. Concluzia dvs este ca aceste medicamente sunt ineficiente DAR CA NIMENI NU SEMNALEAZA acest lucru autoritatilor???
    2. Pentru ca proveniti din domeniul medical – va intreb cite fise de farmacovigilenta ati completat sau ati vazut completate (daca sunteti reprezentant medical), in ultimii 5 ani, legate de reactiile adverse sau lipsa de actiune a unui medicament generic? Daca raspunsul este cumva O cred ca deocamdata sunteti victima unei prejudecati cultivate de comerciantii de medicamente inovative. Mai concret, eu nu ii reprosez profesorului Lucan (pentru care am o stima deosebita) observatia clinica personala – ma deranjeaza atitudinea profesionala in acest caz. De la inaltimea prestigiului profesional si social (inclusiv administrativ-politic) avea posibilitatea de a solicita lamurirea eficientei medicamentelor generice cu pricina. Cu rezultatul de la ANM in mina profesionistul poate sa vina in public si sa spuna – acest medicament nu este bun – retrageti-l! Abia atunci arati ca iti pasa de pacienti (de toti – nu numai de aitai).
    3. Am convingerea ca exista cazuri izolate in care unele medicamente nu respecta standardele asa cum au existat si cazuri in care medicamente inovative, produse perfect, s-au dovedit a dauna sanatatii. Pina nu vom proba astfel de abateri discutiile tin de opinia subiectiva personala a unuia sau altuia. Am citit in urma cu ceva timp despre cazul unui produs cardiovascular pentru care s-a facut o astfel de raportare (de fapt mai multe sesizari), s-a controlat fabrica din India si i s-a suspendat temporar dreptul de a mai produce pina si-a remediat toate deficientele. A generaliza spunind ca medicamentele generice sunt ineficiente este insa un gest incorect.
    4. In ceea ce priveste acuzele legate de ajunsul la putere si de superficialitate va fac doua precizari: nu am nici o legatura cu vreun partid politic, nu sunt la putere si nici nu aspir la vreo functie publica. In ceea ce priveste superficialitatea in abordarea subiectului va recomand si eu o lectura suplimentara: Paveliu si colab – Generic Substitution Issues: Brand-generic Substitution, Generic-generic Substitution, and Generic Substitution of Narrow Therapeutic Index (NTI)/Critical Dose Drugs – (http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3150029/). O sa vedeti acolo opinia mea fata de situatiile clinice mentionate de dvs. Apropo de documentare – In link-urile sugerate de dvs nu prea am gasit dovezile propuse. Cu stima, SP

    Reply
  4. Cristi R

    Foate interesant articolul ! pentru ca este destul de greu pentru cineva care nu este in acest domeniu sa inteleaga „exact” circuitul banilor.
    Felicitari pentru articol.

    Reply
  5. Dr. Ioan Mihai Greceanu

    Are perfecta dreptate dr. Paveliu. Asistam la o complicitate intre firmele de medicamente, farmacii, medici si Ministerul Sanatatii care se soldeaza cu „jecmaniriea” pacientilor.
    Firmele de medicamente corup virfurile medicinii (profesorii de medicina) prin diverse bonificatii, inclusiv plimbari la congrese medicale pentru a crea un curent de opinie in rindul tuturor medicilor favorabil medicamentelor originale sau, oricum, a celor mai scumpe. Pacientii platesc cu virf is indesat aceste „facilitati” oferite conducatorilor invatamintului medical. Exista un conflict de interese de care nu se ocupa nimeni in Romania. Medici cu reputatie se lasa corupti cu buna stiinta de producatori de medicamente si le sprijina afacerile atit in prelegeri catre medicii tineri cit si in alcaturirea listelor de medicamente compensate.

    Reply
  6. Sorin Paveliu

    @ dl dr. Greceanu. Exista o dezbatere globala daca este sau nu corect ca firmele de medicamente sa sponsorizeze participarea la congrese internationale a medicilor care au posibilitatea de a induce consumul de medicamente. Oricit ar parea de contradictoriu cu subiectul articolului EU CRED CA ACEASTA MANIERA DE PROMOVARE ESTE CORECTA. Firmele de medicamente au la dispozitie protectia patentului doar pentru 10 ani pentru a reupera investitii de 800-1000 milioane de dolari. Fara a face o informare abrupta a medicilor sansa de a echilibra cheltuielile ar fi minima avind in vedere interzicerea oricarei forme de reclama cu exceptia elei din revistele de specialitate. Exista insa forme de coruptie reala care trebuiesc semnalate – de ex. exista medici care accepta sa primeasca un comision (mascat in diverse forme de stimulente) raportat la numarul de medicamente prescrise – DA astfel de atitudini trebuiesc sanctionate. In articol insa m-am referit strict la mecanismele prin care STATUL este cel care promoveaza jecmanirea populatiei prin reglementari care tin strict de MS!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *