O mică instituţie a statului, Consiliul
Naţuinal al Audiovizualului (CNA), pare să fi devenit în ultima vreme teatrul unor
mari bătălii politice şi de imagine. Avînd în vedere că românii îşi formează
judecata – atîta cîtă au – pe baza televiziunii, ai spune poate că asta e
justificat. De fapt nu e, pentru că la baza asediului mai recent al CNA stau un
număr de idei fundamental greşite, de atitudini inadecvate cumulate în timp şi
o considerabilă ipocrizie tipică societăţii româneşti. O să trec azi rapid în
revistă toate acestea şi o să fac un pachet minimalist, dar realist de
propuneri care ne-ar putea avansa spre o presă mai curată, vă rog rețineți că
am spus ”mai curată” și nu ”curată”- să fim realiști.
Să încep de la diagnostic. Cred că de ani de
zile de cînd prezentăm presa românească prin rapoarte internaţionale, atît eu
la Freedom House International, cît şi colegii mei la Agenţia de Monitorizare şi
Centrul de Jurnalism Independent am avut toţi o atitudine comună şi cît de
poate de critică faţă de proprietarii ei. Termenii de moguli şi oligarhi au
fost introduşi înainte de 2004 în rapoartele internaţionale de mine, cu ţinta
explicită ca să ajungă şi Comisia Europeană să ia în considerare şi să citeze
problema oligarhizării şi mafiotizării afacerii de presă. Conceptul original a
fost cel de presă captivă, pus în circulaţie de peste zece ani şi din ce
în ce mai citat, cu ajutorul colegilor din alte ţări care au recunoscut în
experienţa noastră pe a lor. Un program UE al Hertie School, Mediadem, a
completat peisajul, făcînd primele recomandări paneuropene în materie de
transparenţă a finanţării presei, iar Comisia cam la zece ani după prima
semnalare a început să comenteze regulat situaţia presei în rapoartele de ţară
în România şi Balcanii de Vest, din perspectiva mai subtilă a presei captive (al cărei business model
este traficul de influenţă şi nu profitul din vînzări) şi nu doar a violenţei
puterii faţă de jurnalişti (model simplist). Nici o discuţie că presa noastră a fost capturată masiv între 2000 şi
2004, că titlurile independente au fost sufocate şi că avem mai ales
politicieni sau mafioţi sau ambii ca proprietari de presă. În acelaşi timp noua
medie, pe Internet, a produs şi presă nouă, proaspătă şi curată, pe lăngă noi
oficine de propagandă. Agitaţia de la CNA e creată de o realitate importantă;
că dezvoltarea mediilor noi nu pare să fi ştirbit la români puterea
televiziunii, ceea ce nu e de mirare avînd în vedere nivelul de dezvoltare,
infrastructura Internet, etc. Aici se opreşte partea istorică şi de necontestat
şi începe catalogul percepţiilor eronate despre situaţia actuală.
Prima prostie în spatele campaniei care cheamă
CNA să fie mai dură pornește de la ideea că o anumită televiziune ne poate
otrăvi pe toţi, strica imaginea oricui, influenţa decisiv votul în pofida
realităţii. Acest lucru este cu desăvîrșire fals, din cauza unui fenomen numit
expunere selectivă, care îi face pe oameni să caute acele organe media care
reflectă valori şi atitudini pe care le au deja şi care sînt în mică măsură întemeiate
pe media (ci pe experienţă şi interes personal, tradiţia familiei, etc). De
asta cine e pro-Băsescu se va uita la B1, cine e anti se va uita la Antena3,
dar nu face B1 băsişti şi A3 antibăsişti, decît în minimă măsură, audienţa lor
reflectă, dimpotrivă, forţa sau slăbiciunea acestor curente de opinie. Dacă
televiziunile politice sînt profesioniste ele pot mobiliza la maxim acest tip
de public. Dar nu îl pot inventa. Antena3 a pierdut vreo trei rînduri de
alegeri, și pe ultimele nu le-au cîștigat ei, că numărul celor care au votat
contra lui Băsescu a fost copleșitor mai mare decît audiența lor. Puterea lor e
aceea a oricărui organ de presă, pot insulta și calomnia, pot face atmosferă
negativă în jurul a ceva sau a cuiva, dar să fie limpede că oamenii nu înghit
ca guguștiucii ce văd la TV dacă experiența lor directă contrazice acest lucru.
Cine crește prețul la benzină semnificativ pierde alegerile chiar de ar fi să aibă
toate televiziunile.
A doua
prostie care mobilizează lumea aiurea este că CNA chiar are dreptul să
interzică orice și pe oricine. Și eu cred că CNA ar
putea juca mai curajos, mai sistematic și mai predictibil rolul de civilizator al presei, dar a chema mai
multă intervenție cînd știi cum este numit CNA e o eroare. CNA e numit politic,
cu greu oamenii de acolo reușesc- și bravo lor- să atingă din cînd în cînd
consensul să mai pedepsească pe cîte cineva. Trebuie să fii inconștient să ceri
unor oameni politic numiți și rațional limitați ca noi toți să înceapă să
limiteze libertatea presei pe chestiuni de fond și conținut (trec dincolo de
corectitudinea politică, unde cred că CNA trebuie să dea amenzi în serie).
Pentru că atunci ajungi să închizi pe unul că a zis că a fost lovitură de stat
cînd nu a fost sau pe altul că spune că statul e condus de securiști fără să
aibă dovezi. Ambele afirmații sînt nejustificate, și e prostul gust al
moderatorului să fi promovat asemenea discuții, dar nu e treaba CNA să se
amestece în așa ceva. Nu se poate face poliția conținutului, doar a formei.
Intervenția CNA trebuie să se oprească la vulgarități, chemări la acte ilegale sau
acte de discriminare care trebuie sancționate și să nu treacă mai departe.
Chiar și așa e o problemă faptul că în ziare sau pe Internet se poate propaga
orice și numai audiovizualul e supus sancțiunii, asta provine din legi dinainte
de crearea Internetului. Cînd Andreea Pora mă tot întreba acum cîțiva ani dacă
SAR poate găsi finanțare pentru programe care să monitorizeze media pe conținut,
eu am spus răspicat că așa ceva nu se poate face, pentru că judecata finală
dacă acel conținut e bun sau prost e fatalmente subiectivă, și eu nu m-aș
încumeta eu însumi să o fac, darămite să angajez o armată de oameni ca să
monitorizeze conținutul căci nu ar face decît să judece în funcție de părerea
lor.
A treia
eroare intenționată din tevatura actuală este că presa unei tabere politice
este mai bună ca a alteia. Acest lucru e fals. Așa cum
Antenele au campaniile lor de linșaj, în unele emisiuni aproape zilnic (altele
sînt perfect normale) și presa întreținută de dna Udrea și compania are liste
negre, încearcă să distrugă oameni (doctorul Raed Arafat e cel mai bun exemplu,
dar și despre dl Iohannis au apărut la indigo în trei ziare controlate cît e de
controversat și cum a traficat el copii, imediat după ultima lui nominalizare),
ocultează pe alții, face propagandă fără jenă și așa mai departe. O tabără a
pus gheara pe academicianul Giurescu, Daniel Barbu și încă vreo cîțiva
intelectuali. Cealaltă se laudă cu Mircea Cărtărescu (care a luat în Evenimentul zilei partea EBEI data
trecută cînd ne luptam cu ea, așa a înțeles el buna guvernare), Horia Roman
Patapievici (care colporta la presa străină despre presupusele aventuri sexuale
ale lui Geoană), și așa mai departe. Intelectualii sînt de regulă folosiți și
de o tabără și de alta dar cum se lasă folosiți nu prea ai de cine să îi
salvezi. Și-au mai și creat în decursul timpului o istorie perfectă: toți cei
vădit implicați politic, dar absolut toți cei angajați în bătălia asta
mediatică, au fost pe statul de plată al unui mogul sau al altuia, cu precădere
Vântu, Voiculescu și Patriciu (ce ar fi să vă interesați dacă nu mă credeți).
Ca atare mulțumesc că nu are nimeni curaj să vină la mine să îmi ceară să semnez
vreo listă alături de oamenii naivi, snobi sau clienții lor direcți, că nu mă
număr în nici una din aceste categorii. Dimpotrivă, eu am încercat la timp să
spun că e prost planul Stoica de a crea o contrapresă la Antena 3, că o să
facem o Antena 3 pe dos, și am asistat în ultimii doi ani la ceva mai grav
decît ticăloșia stîngii, că stînga noastră moștenește comunismul, deci ne
luptăm cu ea dintotdeauna, și anume ticăloșirea ireversibilă a opiniei publice
de dreapta, ajungîndu-se la expulzarea celor care fac minimă disidență de pe
platformele de discuții și forme curat staliniste de manifestare. Faptul că Antena3
e mai tare nu vă face buni și nu vă face victime doar pentru că voi nu aveți
puterea lor, cînd aveți același comportament (Căcărău, etc). Scuipatul tot
scuipat rămâne, că te scuipă un dinozaur sau o șopîrlă, ce diferă e numai
dimensiunea, intenția a fost aceeași. Astă toamnă, grupul de oameni din care
făceam parte, manifestanții pentru o cauză din care nu aveau nimic de cîștigat,
erau deopotrivă de beșteliți de dnii Gâdea et Ciuvică seara și de domnii Pleșu
și Voinescu a doua zi în gazeta lor. Tabăra care merită o presă curată, despre
care eu cred că există, e a treia tabără, nu este în acestea două.
A patra
idee greșită este atribuirea presei a unor probleme care vin din altă parte.
Cel mai celebru manual de media spune pe scurt că
presa nu se poate supune altor reguli decât sistemul politic în care operează.
Sistemul e corupt, și presa la fel. Dar asta nu înseamnă că nu sînt insule sau
oameni altfel. Ce poate face presa cînd în cîțiva ani practic aici nu mai
există sondaje politice autentice, de exemplu, institutele le falsifică,
pseudoexperții le comentează ca și cînd ar fi pe bune (nu sînt), și presa le
reia și ea fără să mai pună întrebări. Ce să facă presa într-o societate în
care criteriile academice nu există, în care universități întregi trăiesc în
fraudă, presa are și ea nevoie să invite experți în Rusia, în Orientul Mijlociu,
în finanțe, cînd eu spun ziariștilor că
nu vin la o emisiune fiindcă nu e subiectul meu, ei cred că am ceva cu ei, așa
s-au dezobișnuit să audă așa ceva. Presa nu poate suplini absența unor criterii
de valoare și a unor instituții care să ateste valoarea autentică. Dimpotrivă,
presa în felul ei mai lasă talente să iasă la iveală dincolo de zona unei
societăți în care accesul e în general închis de pile, cunoștințe și relații. În
zonele dincolo de politic presa a păstrat o anumită spontaneitate mai mare ca a
societății noastre pe ansamblu.
De asta
noi nu putem aspira la o presă curată la societatea asta pe care o avem și
trebuie doar să curățăm ce se poate, adică ipocrizia, violența de limbaj și
chemările deschise la luptă contra legii și ordinii. Problema de fond e tot
aceea, nu sîntem destui cititori autonomi și avizați ca să asigurăm o economie
pe scară suficientă pentru o presă profitabilă, toată presa pierde bani și
numai partidele și mogulii pun bani să acopere asemenea pierderi ca să cîștige
influență. Asta e problema de fond a presei, restul derivă din altele.
Ca
atare chem azi la pasul obligatoriu pentru o presă curată și invit pe toți cei
care editează vreun organ de presă să publice explicit pe site-urile lor
acționaratul, sursa banilor, datoriile (creditorii pot dicta conținutul la fel
ca acționarii) și plătitorii de reclame (ca să nu mai avem, ca astă toamnă,
situații în care Gold plătea opiniile despre minerit ale tuturor).
Sînt de acord că presa poate să aibă nevoie să ia și bani murdari ca
să supraviețuiască. Dar în acest caz cititorul trebuie să știe clar cine
plătește pentru conținutul pe care îl consumă. Dacă, odată avizat, publicul
găsește convingător totuși acest conținut, asta e situația. Așa cum ziaristul
are libertate de expresie, consumatorul de presă trebuie să aibă libertatea
alegerii.
Dar a unei alegeri avizate.
Din punctul de vedere al consumatorului, nu cred ca (ne)punerea la vedere a patronului, creditorului etc e o problema. Cum spuneati, produsul trebuie sa fie de calitate (ce-o fi insemnand si asta, depinzand de la profesie la profesie, probabil). Informatiile despre patron, creditor etc nu cred ca trebuie sa fie obligatoriu de evidentiat(asemenea informatii, complete, ar ocupa, probabil vreo doua pagini din ziar si vreo cincisprezece minute de transmisie zilnica radio/tv). Ceea ce trebuie pentru o informare corecta a oricui ar vrea este accesul public neingradit(in particular, gratuit) la bazele de date cu informatiile despre patron, creditor etc, cum erau pana acum vreo douazeci de ani cartile funciare, de pilda. In prezent, trebuie sa „dovedesti” (ei, da, vesnica adeverinta!) ca esti „persoana interesata” ca sa accesezi registrele, si taxele sunt enorme (dupa parerea mea).
Ideea e sa le puna online undeva si sa stie ca oricine poate face o legatura intre finantare si continut. Ziaristii vor fi mai protejati in acest fel
Cu CNA e destuls a vedeti azi ca un domn manda de la PSD l-a reclamat pe Rares Bogdan ca a zis de plagiatul lui Ponta in direct- asa e cind ceri interventie, patesti din astea, deci hai mai bine sa o luam pe lungul drum al transaprentei…
Cristian Preda anunta recent pe pagina de Facebook ca doua site-uri i-au solicitat bani pentru campanie electorala:”Am primit doua oferte de publicitate în presa in vederea europenelor. O firmă care e parteneră cu un mare cotidian imi ofera, pentru 5.140 de euro (fără TVA) publicitate intr-un „tabloid de 100 de mii de exemplare” (nu mi se spune care), iar o firmă care e parteneră cu trei situri de stiri imi cere 970 de euro pentru a-mi publica și distribui comunicate de presă catre 300 de jurnaliști si bloggeri și 31,531 de influentatori (acum aflu ca există termenul acesta!). Nu dau numele gazetelor, fiindcă vreau doar sa va anunt ce tarife se practica in era informatiei libere, nu sa denigrez pe cineva.” Acum cativa ani Sorin Paveliu scria pe blogul personal ce sume cer televiziunile pentru aparitii televizate, din cate tin minte nu dadea numele televiziunilor. Sigur ca ar fi bine ca site-urile sa declare sursele de finantare, dar mi-ar placea sa vad si politicienii, mai ales europarlamentarii, mai transparenti in privinta cheltuielilor de campanie: daca e o practica curenta sa se plateasca pentru aparitii televizate sau „influentatori”, transparenta ar trebui sa inceapa de la politicieni.
Presa a murit. Presa in ochii cititorilor sai nu mai valoareaza nici macar atat cat valoreaza hartia pe care era tiparita si de aceea se refugiaza in eterul propagandei platita din bani negri.
Acesta este o realitate economica indubitabila verificata zi de zi la tonetele de ziare.
Presa actualamente se vede concurata la credibilitate si relevantza de flyerele gratuite ale supermarketurilor.
ACESTA ESTE CREDIBILITATEA SI RELEVANTZA PRESEI DE AZI DIN ROAMANIA (ma rog dincolo de cea de oficina de propaganda care de cele mai multe ori nu isi atinge scopul deoarece are o credibilitate si implicit o audientza ce tinde spre zero)
Ce e de facut e recladirea credibilitatzi presei ca un fundament care sa permita eventual in viitor recastigaresa unui public platitor ale acestei noi si recastigate „credibilitatzi” si „onorabilitatzi”.
Pe moment presa in ansamblul sau nu pare sa intzlega de ce din ce in ce mai putzini sunt dispusi sa mai dea vre-un chior pe ea, unde a gresit si de ce provoaca tot mai multa scarba, dezgust si aversiune fostilor sai cititori. De ce ? Deoarec presarii de la noi la fel ca si cei de la CNN obisnuitzi in a ingropa orice adevar oricat de flagant intr-o tona de cuvinte cred ca pot ascunde in explicatzii mestesugite actualul lor divortz de realitate si implicit de public.
Si presonal nu cred ca publicarea pe net a actzionariatului ori a surselor cumulate de publicitate ii va „repera” actualei prese „quality” turcsit – porist – mungist – cristoist- CTP-iste criza cronica de onoare si credibilitate masurata atat de dureros la tarabe .
Criza presei din Ro este similara crizei tirajelor cartzilor ori a filmelor din Ro . Credetzi ca vreuna din masurile propuse de Alina va rezolva criza pietzei carztii din Ro ? Eu nu . PUR SI SIMPLU OAMENII CITESC MAI PUTZIN ba mai mult decat atat sunt dispusi tot mai putzin sa platesca pentru respectivul citit. Similar oamenii vad mai putzine filme romanesti (cu bani). Mult mai putzine decat vedeau inainte. Romanii in medie statsitrica nu se mai simt interesatzi sau reprezentatzi de aceste filme , de aceste cartzi si desigur de acesta presa. Iar facatorii de filme, carzti si presa prefera sa se faca ca ignora acesta realitate.
Ei isi fac festivale de filme ei pentru ei, targuri de carte ei cu ei, colocvii despre presa ei intre ei. Si nu se intreba niciodata de ce publicul nu mai este demult alaturi de ei ?
Vorba ceea acesta presa a invins, NATO, UE , societate civila , integration , europation , privatization , jos comunismul, ma rog, tot tacamul , acum aceasta presa poate sa moara aidoma liderului Parvi Sektor .
Si totusi de ce ?
De ce audientza pe care ar face-o azi , orice film din ultimii 20 de ani e mai mica de cat cea pe care ar face-o „opratziunea monstru“ ori „nea marin miliardar“
De ce tirajele medii ale editurilor au colapsat in asa hal ?
De ce de prin 2004 incoace e valabila zicerea lui CTP „nici un ziar generalist de calitate nu a mai înregist
Ce va faceti cand Alegerea Avizata vine la pachet cu Ignoranta Voita promovata pe baza de subiectivitati personale.
Exemplul parerea sefei CNA vs Televiziunea Trinitas, urmarita pe planul actiunii de introducerea in serviciile de cablu. In termeni de mentalitate comunista, Nici o masa fara Peste Spiritual bagat pe gat consumatorilor. Discutia nu e daca continutul e mai putin violent la nivel imagine, ci cat la fel de pervers la nivel de idei poate fi social, rezultatul. Atunci cand Trinitas va prezenta auditorilor seriale ca si Cosmos poate am putea vorbi de alegeri avizate.
Si nu sunt de acord cu o parte din analiza dumneavoastra. Problema principala nu e presa, care reflecta perfect diversitatea de opinii naturala intr-o societate, problema principala e sistemul educational din societate, absenta capacitatii de a rationa si trata critic informatia prezentata de presa, o absenta care conduce spre un consum demesurat al unui tip de informatie in defavoarea celei de calitate. Sa sustinem ca putem forta presa contra cerintelor pietii de consum, piata formata la criterii primitive de sistemul de educatie publica eu cred ca e prea mult. Deci, tinta ar trebui sa fie, educarea copiilor- intr-un registru de competente care sa includa dezvoltarea unui spirit critic(capacitatea de explora ipoteze si solutii) toleranta fata de diversitate(acceptarea existentei celorlalti dar si a ascultarii ca si mecanism preliminar emiterii unei opinii) plus continutul(calitatea verificabila a informatiilor oferite). Cat timp atitudinile promovate prin educatie*vedeti orele de religie* par a fi tocmai contrare…problema calitatii pe termen lung al consumului de informatie si a deciziilor de tip individual documentat..sunt si vor fi extrem de nebuloase.
Ciprin Domnisoru, sint unii si aceiasi,c a la ora asta peste jumtatae din rpesa este detinuta de omanei politici direct sau prin familiile lor, genul Voiculescu si Udrea (vezi ctatul saptaminii stinga sus pe ARC) are replici in toata tara, mai mici. Si cred ca organele oficiale de presa trebuie sa fie cele transparente, altfel ajungem la Becali care tot timpul declra ca isi plateste apartiiile (de exemplu pe Turcescu) dar nu puteai sti daca e adevarat. Probabil ca se cer bani politicienilor tineri care nu fac audienta, altfel de cei mai sus in rang se roaga televiziunile….
1. „Prima prostie în spatele campaniei care cheamă CNA să fie mai dură pornește de la ideea că o anumită televiziune ne poate otrăvi pe toţi, strica imaginea oricui, influenţa decisiv votul în pofida realităţii. Acest lucru este cu desăvîrșire fals, din cauza unui fenomen numit expunere selective”
Mi se pare gresit. Cu tot cu expunerea selectiva nu poti explica de ce un om precum Monica Macovei are astazi o credibilitate sub linia marii (vezi oroce sondaj), in ciuda unei actvitati absolut remarcabile, sau un om precum Patapievici e aproape sa fie linsat public pentru ca e „basist”. Televizinile respective nu vor doar inclinarea balantei politice (care le reuseste sau nu, aici se poate discuta despre expunerea selectiva), ei vor si lichidarea „adversarului”. Si aici pot sa reuseasca foarte bine ce isi propun: discreditarea pana la cote maxime intinsa pe ani de zile prin metodea la Vadim, care in final duce la reducerea dramatica a credibiliatii si/sau la reducerea la tacere a adversarului. Pentru ca au o expunere ridicata si, atentie, folosesc un bun public: spatial de emisie.
2. „A doua prostie care mobilizează lumea aiurea este că CNA chiar are dreptul să interzică orice și pe oricine”
Citesc frecvent in lung si lat internetul romanesc. Ascult oameni. Privesc la TV. Nu am auzit de o asa mobilizare in directia asta
3. „A treia eroare intenționată din tevatura actuală este că presa unei tabere politice este mai bună ca a alteia”
Aceasta este o boala grea, se numeste rogozanita, preluata de la eminentul analist de stanga Rogozanu. Toti sunt la fel, nu exista diferente, Patapievici e la fel cu Giurescu. E absurd sa incerci sa analizezi, sa compari, sa clarifici. E absurd si sa acuzi cumva pe vreunul, punctual. Pentru ca toti sunt la fel si dovedesti ca nu esti echidistant.
4. A patra idee greșită este atribuirea presei a unor probleme care vin din altă parte. Cel mai celebru manual de media spune pe scurt că presa nu se poate supune altor reguli decât sistemul politic în care operează. Sistemul e corupt, și presa la fel.
Evident ca in felul asta ajungem la 3: nu mai are niciun rost sa discutam despre presa sau de ziaristi. E inutil. Nu duce niciunde. Trebuie sa discutam de Voiculescu, Ghita sau Udrea.Cand ii rezolvam pe ei, o sa avem si presa. E drept ca s-ar putea pune problema si invers, dar iarasi asta nu duce niciunde.
„Ca atare chem azi la pasul obligatoriu pentru o presă curată și invit pe toți cei care editează vreun organ de presă să publice explicit pe site-urile lor acționaratul, sursa banilor, datoriile”
Vezi 3, vezi 4. Toti sunt la fel. Niste misei. Plus ca discutam nu despre ce decide presa, ci despre ce decide clasa politica. Demersul trebuie redirectat spre Voiculescu, Ghita, Burci, Gusa, etc. Adica sunt zero sanse ca demersul asta sa duca undeva.
Din aceasta dilema, nu putem iesi.
„Problema de fond e tot aceea, nu sîntem destui cititori autonomi și aviza
In majoritatea tarilor civilizate presa (si televiziunea) este detinuta de ”moguli”. Nu vad in asta un rau in sine pentru ca, dupa cum ati remarcat, auditoriul cauta postul TV sau ziarul care reflecta opiniile sale, Atunci cand pozitia organului de presa se schimba se va schimba si audienta. Atunci cand Antena 3 il critica pe Basescu avea un mare numar de telespectatori fanatici si fideli. In momentul in care a inceput sa faca propaganda pro Rosia Montana Corporation majoritatea fostilor fani au sanctionat imediat acest derapaj. Orice alte derapaje care nu sunt in concordanta cu opinia publica sunt amendate in acelasi fel.
Nu cred ca e strict necesar ca in cazul fiecarui organ de presa sa se declare cine e patronul. Majoritatea telespectatorilor Antenelor stie ca Voiculescu este in spatele lor dar accepta asta atata timp cat opiniile exprimate sunt considerate neutre.
E greu sa treci de la Antene la un post tv care face publicitate unui partid in care cele mai importante figuri sunt Elena Udrea si EBA si la fel de greu e sa accepti opiniile unor intelectuali care o considera pe EBA un om politic competent si demn de promovare.
Dan Voiculescu poate sa apara alaturi de Badea sau de Mihai Gadea de oricate ori – nimeni nu il va lua in seriuos.
Interzicerea ”pamfletului politic” este o greseala. Amintesc faptul ca noi am avut in trecut pamfletari talentati – Arghezi de pilda. E drept cei de azi sunt vulgari si primitivi dar influenta lor e supraevaluata. Prin faptul ca spui unuia Basau si altuia Cacarau nu modifici opinii. SI e scandalos sa interzici astfel de manifestari atata timp cat presedintele tarii si primul ministru folosesc calificari la fel de tari si calomniaza adversarii raspandind minciuni despre ei. Fapta oficialilor este mai grava decat cea a jurnalistilor.
Inainte de a condamna opinii CNA trebuie sa studieze deciziile prin care diverse instante americane au permis nazistilor si rasistilor sa se exprime si sa demonstreze.
In ce priveste posturile TV si presa independenta din nou va invit sa priviti peste gard. Democracy Now este un post TV (online) independent si e probabil cel mai renumit dintre cele de acest tip. Acolo apar des intelectuali importanti si neutri ca Noam Chomski. Daca privesti emisiunile acestui post ajungi uneori sa constati atat atitudini justificate dar si critici deplasate datorita unei inversunari anti-establishment similara cu atitudinea posturilor noastre TV controlate de moguli. Atunci cand urmaresc Democracy Now filtrez opiniile care mi se par pertinente si le ignor pe celelalte. Ceea ce vroiam sa spun e ca independent nu inseamna obiectiv sau neutru si ca de cele mai multe ori independentii vor avea parti pris-uri.