Locuitorii din Sebeş se pregătesc să facă mâine un nou protest împotriva extinderii fabricii Kronospan, producătoare de formaldehidă. După cinci week-end-uri consecutive de proteste, presiunea societăţii civile dă în sfârşit roade concrete. Direcţia de Sănătate Publică Alba (DSP) cere societăţii Kronospan ca, în vederea obţinerii avizelor, să realizeze un nou studiu de impact asupra sănătăţii populaţiei, care să respecte noile prevederi legislative.
Pentru a obţine avizul integrat de mediu în vederea extinderii fabricii de formaldehidă de pe platforma Kronospan de la Sebeş, firma va trebui să depună un nou studiu de impact sau, cel puţin, să îl actualizeze pe cel vechi, care datează din 2007. Este o decizie pe care DSP Alba a luat-o abia la începutul acestei luni, în urma discuţiilor cu ONG-urile locale şi în urma presiunilor civice.
Pentru autorizaţia integrată de mediu, până acum a fost folosit vechiul studiu, care avea însă la bază indicatori cuprinşi în legislaţia din 2005-2006, modificată între timp. Practic, DSP Alba cere ca noua cercetare (fie realizată de la zero, fie actualizată) să ţină cont de modificarea încadrării formaldehidei de la categoria de „substanță potențial cancerigenă” la „substanță cancerigenă”.
Autorizaţia integrată de mediu pentru Kronospan se află în plin proces de revizuire şi a fost pusă în stand-by de către Ministerul Mediului, din cauza protestelor vehemente ale populaţiei şi din cauza contestaţiilor.
Protestele de la Sebeş dau primele rezultate
Kronospan deține fabrici de formaldehidă în Uniunea Europeană, Rusia şi China, acoperind 2% din capacitatea de producție la nivel mondial. Pe piaţa din România, Kronospan a intrat în 1999, iar în prezent deţine fabrici la Sebeş şi la Braşov, ambele controversate. Principala sursă a controversei este natura cancerigenă a formaldehidei produse şi folosite de fabrici, precum şi faptul că platformele industriale se află la distanţe prea mici faţă de zonele locuite din oraşe.
La Sebeş, platforma industrială este situată în intravilan, în partea de nord a municipiului, pe str. Mihail Kogălniceanu nr. 59 (DN1), la ieşirea spre Alba Iulia (vezi raportul de securitate întocmit de SC OCON ECORISC SRL Turda). La Braşov, fabrica este situată pe str. Strunga Mieilor, în cartierul Stupini, la o distanţă destul de mică de zona locuită.
Scurt istoric al formaldehidei la Sebeș (sursa: www.abnews.ro)
– 1998 – Apare prima fabrică de formaldehidă, cu o capacitate de 30.000 de tone pe an, deținută de firma italiană Fratti
– 2004 – Kronospan cumpără fabrica de la Sebeș
– 2007 – Prin intrarea României în UE și armonizarea legislației interne, se eliberează prima autorizație integrată de mediu (AIM) pentru fabrica de formaldehidă, cu o capacitate de 30.000 de tone pe an. AIM conține și studiul de impact asupra sănătății populației – cel invocat de Kronospan în prezent și pentru care DSP cere actualizarea sau refacerea. Tot în 2007, Kronospan își manifestă intenția de a deschide o nouă fabrică de formaldehidă, cu o capacitate dublă, de 60.000 de tone pe an. Este vorba despre instalația second-hand, achiziționată din Franța, care ar urma să înlocuiască actuala instalație
2007 – 2008 – Proteste și referendum local (nevalidat) privind noua fabrică de formaldehidă
2009 – „Noua fabrică”, cea cu instalația second hand de producere a formaldehidei cu o capacitate de producere a 60.000 de tone pe an, este demolată, ca urmare a unei decizii judecătorești, pentru că nu avea autorizație de construcție. Tot în 2009, se instalează filtre la coșurile de evacuare ale fabricii existente. Protestele încetează. Planurile pentru dublarea capacității fabricii de formaldehidă sunt puse la sertar.
2014 – Kronospan solicită APM revizuirea autorizației integrate de mediu și își manifestă din nou intenția de dublare a capacității de producție de formaldehidă, astfel încât să ajungă la o capacitate de 60.000 de tone pe an.
2015, ianuarie – Reîncep protestele la Sebeș. ONG-urile și populația ies în stradă, iar problemele din procesul de revizuire sunt scoase la lumină. Procedura se reanalizează.
dupa cum stim fabrica asta este obiectiv de risc major asa ca s-a intocmit un raport de securitate, acolo o sa vedeti niste scenarii de accidente dupa niste proceduri standard. Pentru rezervoare de stocare se face o simulare in caz de accident,adica se considera ca se scurge formaldehida in cuva de retentie in care se afla rezervorul pe intreaga suprafata a cuvei de retentie si se evapora formaldehida din solutia scursa dupa care acest nor se disperseaza rezultand niste raze de impact si astfel se trag niste concluzii,adica daca obiectivul reprezinta un risc acceptabil pentru zona in care este amplasat. Comparati dvs raportul Kronospanului cu cel de la fabricile de formaldehida de la Viromet sau ce cel de la fabrica din Reghin unde se fabrica tot solutie de formaldehida cu metanol dar in concetratie mai mica de 37 respectiv 43% iar la Sebes in jurul valorii de 50%. Ca sa faci simularea cu aplicatia ALOHA trebuie sa calculezi rata de evaporare a formaldehidei iar cum ALOHA (o aplicatie gratuita pe net de la institutul oceanic hamerican) nu face simulari ale ratei de evaporare pentru solutia scursa pe o suprafata daca este de concentratie mai mare de 40% au calculat rata de evaporare cu un program SEVEX si a rezultat o rata de evaporare corespunzatoare in ALOHA unei solutii de 18% daca bagati suprafata de 565 mp din scenariul prezentat si temperatura de 20 grade c(cautati pe net aloha calculato si jucativa si voi..si atentie! in toate rapoartele de securitate se fac si calcule la temperatura critica inregistrata vara in ultimii trei ani nu la 20 grade C) . Daca citit si comparati strict aceste scenarii o sa vedeti cu uimire ca solutia de formaldehida 50% scursa pe o suprafata de 565 mp are un impact mai mic ,adica o raza letala mai mica decat solutia 37% scursa pe 168 mp scursa la Reghin si la fel si in cazul solutiei scurse la Viromet unde cuvele de retentie sunt la fel,mai mici si solutia 43% si mai mult la Viromet se trage conculzia ca se confirma distanta minima nesesara fata de zonele sensibile locuite de 1000 m cum zice ceva document twinning,un ghid pentru planificare teritoriala iar la Sebes actuala fabrica se afla la mai putin de 200 m fata de primele case,adica rezervoarele . Un lucru interesant, celelate rapoarte de securitate mentionate sunt intocmite de catre doua firme care au intocmit si rapoartele de securitate de la Kronospan, actualul raport iar S.C. H&S ECO CONSULT S.R.L. SIBIU probabil primul raport,apare mentionata in autorizatia integrata aflata in vigoara a kronospanului. Eu ma intreb,oare nimeni nu verifica aceste calcule inainte sa dea semnaturi,ma refer la cei din comitetul tehnic de risc din cadrul apm-ului!!!