Prima săptămână de luptă în Parlament pentru păduri și primele victorii. Sub presiunea civică, ministrul Mediului a promis, oficial, mai multe modificări ale proiectului legii noului Cod Silvic

Ce susține și ce nu susține ministrul Mediului, Mircea Fechet, legat de confiscările camioanelor hoților, falsurile informatice din SUMAL 2.0, accesul liber în păduri, Centura Verde, arborii remarcabili, casele și vilele de vacanță din păduri și tăierile de copaci din parcurile și spațiile verzi ale orașelor. Senatul a renunțat la adoptarea legii într-o singură săptămână.

Uite cum stăm după prima confruntare oficială, în Senat (de marți), cu parlamentarii din Comisiile pentru Mediu, respectiv Ape, păduri, pescuit și fond cinegetic și cu ministrul Mediului, Mircea Fechet, pe marginea proiectului legii noului Cod Silvic (către final lista participanților).

1. Planul Guvernului și al majorității parlamentare PSD – PNL de a adopta noul Cod Silvic în super-viteză (o zi pentru depunere de amendamente și vot în comisiile de aviz, respectiv o săptămână pentru trecerea prin comisiile de raport și vot în plenul Senatului) a căzut. Presiunea civică (15.000 de semnături pe petiția România Curată și Declic împotriva confiscării camioanelor hoților, doar într-o singură zi, peste 21.000 între timp), coroborată cu temerea PSD – PNL că revolta civică (starea pădurilor a mai scos oamenii în stradă) ar putea fi decontată politic (în special în avantajul USR, care și-a asumat tema) a adus această primă, mică, victorie.

2. Atât prin declarațiile făcute în spațiul public, cât și în cadrul ședinței comune a celor două comisii de raport ale Senatului, Mircea Fechet a anunțat deja mai multe concesii:

• susținerea reintroducerii confiscării camioanelor utilizate la transportul ilegal de materiale lemnoase (rămâne de văzut forma amendamentului, pentru a fi eficient);
• accesul liber al cetățenilor în păduri, în scop recreativ, dar și al jurnaliștilor și activiștilor de mediu, în scopul exercitării profesiei lor (fără condiționări absurde și/sau umilitoare, de genul acordului, înștiințării administratorilor ori proprietarilor);
• includerea inițiativei Centura Verde (interzicerea tăierii pădurilor din jurul Bucureștiului, dar și a altor orașe mari) în noul Cod Silvic;
• transparența procedurilor legate de adoptarea amenajamentelor silvice;
• protecție sporită pentru arborii remarcabili;
• renunțarea la autorizarea caselor și vilelor de vacanță în păduri.

Peste 15.000 de semnături, după prima zi, pe petiția lansată de România Curată și Declic pentru confiscarea camioanelor hoților de lemne. SEMNEAZĂ ȘI TU!

3. Ce nu susține ministrul Mediului

• reintroducerea infracțiunii de fals informatic, specifică introducerii de date false în sistemul de urmărire a trasabilității materialului lemnos (SUMAL 2.0), distinctă de sancțiunea (inaplicabilă acum pentru SUMAl 2.0) din Codul Penal, așa cum apărea în variantele inițiale ale Codului Silvic, puse în consultare publică;

Ministrul a refuzat să spună cum de a dispărut (cine a scos) această infracțiune din proiectul legii adoptat de Guvern, dar și să ofere un răspuns tranșant, când l-am întrebat direct dacă susține sau nu reintroducerea acestei sancțiuni penale.

• reintroducerea ca infracțiune a tăierilor fără drept și a distrugerii copacilor din parcuri și alte spații verzi din orașe, așa cum figura în Codul Silvic până în 2020.

Mircea Fechet a invocat faptul că există o lege a spațiilor verzi care ar proteja aceste zone, ceea ce e o manipulare jalnică (chiar o minciună aș putea spune). Da, există o astfel de lege, anacronică și ineficientă, drept dovadă ce s-a întâmplat cu Parcul IOR și alte parcuri din Capitală, după ce s-a scos incriminarea din Codul Silvic, acum patru ani. O nouă lege a spațiilor verzi, care ar oferi o protecție mai mare, a fost depusă în 2018 și e blocată la Camera Deputaților de peste 4 ani, în condițiile în care lobby-știi imobiliarilor din Parlament încearcă s-o golească de conținut, ba chiar să dezincrimineze distrugerile de spații verzi produse până acum și să le favorizeze în viitor;

Citește, pe Rise Project, investigația ”Traseul clonelor din SUMAL”, despre cum e fentat sistemul informatic de urmărire a materialului lemnos

• acordarea unui drept de preempțiune real pentru producătorii autohtoni de mobilă.

Ministrul a spus că ar exista un astfel de drept, dar așa cum au arătat și reprezentanții industriei mobilei, nu este eficient. Dimpotrivă prevederea că ar avea prioritate la achiziția lemnului la același preț oferit de competitori, are ca efect doar creșterea prețului lemnului destinat mobilei și construcțiilor (pe care marile companii și-l permit, obținând profit din cantitate). Un drept de preempțiune real ar permite achiziționarea la prețul mediu al unui sortiment/specie din ultimii 2-3 ani, și doar apoi scoaterea la licitație a ce rămâne.

4. Observații. Ce urmează

Promisiunile ministrului Mediului, Mircea Fechet, trebuie luate sub rezerva faptului că nu mai este decizional în acest moment. A fost în perioada în care proiectul s-a aflat în consultare și avizare în Guvern. Toate punctele pe care a declarat că le susține ar fi putut să figureze deja în proiectul legislativ al noului Cod Silvic adoptat de Guvern. Faptul că varianta inițială a ministerului Mediului a fost modificată substanțial în procesul de avizare interministerial, arată că Mafia Lemnului (și cea Imobiliară) a avut fir mult mai scurt cu prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Pe de altă parte, promisiunile asumate public, într-o ședință oficială a comisiilor de raport din Senat, presupun că ar avea susținere din partea majorității politice din Parlament, PSD – PNL, și din care Mircea Fechet face parte, inclusiv ca deputat. Într-o democrație cât de cât funcțională, dacă promisiunile pe care un ministru și le asumă, în mod public și într-un cadru instituțional oficial, nu sunt susținute de Guvernul și coaliția parlamentară care sprijină Guvernul, singura opțiune rămasă e demisia de onoare.

5. FOARTE IMPORTANT. Implicarea fiecăruia contează!

Amendamentele acceptate, cel puțin la nivel declarativ până în acest moment (pornind de la prezumția că ministrul are sprijinul majorității din care face parte), arată cât de importantă e mobilizarea civică. Fără această mobilizare, la ora aceasta, noul Cod Silvic ar fi fost deja trecut de Senat în cea mai toxică formă a lui și ar fi ajuns deja la Camera Deputaților (decizională), unde ar fi avut parte de o procedură la fel de ultra-rapidă.

Felicitări și mulțumiri tuturor organizațiilor non-guvernamentale care s-au implicat și tuturor cetățenilor care au semnat petițiile legate de Codul Silvic! E un semn că vocea noastră contează! Mergem, însă, mai departe, în dezbaterile pe articole din comisiile de la Senat, apoi în cele de la Camera Deputaților. Rămânem aproape!

Semnează, aici, petiția Declic și România Curată, pentru păstrarea confiscării camioanelor hoților de lemne!

Addenda. Cine a participat

La întâlnire au participat reprezentanți ai societății civile (WWF, Greenpeace, Agent Green, Declic, Eco-Civica, Asociația Valori Superioare, Rețeaua Natura 2000, reprezentanții inițiativei Centura Verde, Societatea Academică din România – cu scuze pentru cei pe care i-am scăpat), reprezentanți ai industriei mobilei, Romsilva, Federația sindicală Silva, alți reprezentanți ai ministerului Mediului, dar și din MAI și de la Parchetul General, precum și o parte din specialiștii implicați, anul trecut, în redactarea primei variante de propunere de nou Cod Silvic. Absență notorie (dar deloc surprinzătoare): reprezentanții industriilor de exploatare și prelucrare primară, a proprietarilor și administraților privați. Spun ”deloc surprinzătoare”, pentru că domnul Cătălin Tobescu, lobby-stul nr. 1 al acestor industrii și interese private, e obișnuit să acționeze pe firul foarte, foarte scurt și ”să apară în peisajul” oficial, doar în ultimul moment, scurtcircuitând majoritatea procedurilor consultative oficiale.

ATENȚIE. Istoric și precizări procedurale

Pentru că există destul de mult haos și confuzie în spațiul public, se impun câteva precizări. Reforma silvică, concretizată printr-un nod Cod Silvic, este jalon în PNRR, de realizarea ei depinzând accesarea de către România a aproximativ jumătate de miliard de euro (cât a mai rămas după ce am pierdut deja, anul trecut, aproximativ 270 de milioane de euro pentru împăduriri).

Într-o primă fază, un consorțiu cu specialiști din mediul academic (îndeosebi de la Universitatea Transilvania, Brașov, Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava și INCDS Mărin Drăcea) au elaborat, în primăvara anului trecut, o primă propunere de nou Cod Silvic. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a preluat această variantă și, cu mai multe modificări, a pus-o în consultare publică la sfârșitul lunii august a anului trecut.

Proiectul de lege a noului Cod Silvic, adoptat de Guvern și trimis la Parlament diferă, însă, substanțial, mai ales în cazul unor articole esențiale, de varianta pusă în consultare publică.

Adoptarea unui proiect de lege de către Guvern nu înseamnă adoptarea legii, în sine, cum s-a transmis de către o parte importantă a presei și cum au înțeles mulți dintre cei care urmăresc subiectul. Spre deosebire de ordonanțele de urgență ale Guvernului, care produc efecte din momentul adoptării lor (indiferent dacă sunt apoi adoptate, modificate ori respinse de către Parlament), proiectele de legi necesită adoptarea lor de către Parlament pentru a produce efecte.

În cazul proiectului noului Cod Silvic, Senatul este prima cameră sesizată. Cameră decizională este Camera Deputaților, unde vor avea loc modificările definitive și, unde, e de așteptat ca lobby-ul drujbelor să se exercite cel mai agresiv.

OUG 13 PENTRU PĂDURI! Senatul adoptă noul Cod Silvic favorabil Mafiei Pădurilor într-o săptămână! Cele mai toxice prevederi și de ce riscăm să pierdem jumătate de miliard de euro pentru împăduriri

Înfruntăm Mafia Pădurilor! Ajută-ne, ACUM, să reintroducem în Noul Cod Silvic confiscarea camioanelor hoților de lemne, eliminată de Guvernul Ciolacu! Semnează și TU!