Lucian Davidescu

Ponta, petrolul și incompetența

Să fie semnul unei indolențe păgubitoare pentru bugetul public? Să fie efectul unor negocieri ferite, cu microfonul lui Damocles deasupra ambientului? Sau poate, varianta de „bună credință”, rezultatul unor analize de oportunitate de ultim moment care țin cont de scăderea prețului petrolului și de incertitudinile viitorului imediat?

Ceea ce trebuia să se întâmple la începutul anului viitor nu se mai întâmplă – redevențele petroliere rămân pe loc iar eventuala schimbare a modului de calcul este amânată pentru (… cel puțin) un an.

Explicația oficială, că astfel se creează „stabilitate”, este ilogică și denotă incompetență. A fost timp 10 ani pentru stabilirea unui sistem nou de redevențe, dintre care ultimii doi sub aceeași guvernare și structură politică parlamentară. Faptul că guvernul nu și-a făcut treaba până în ultimul moment este cel mult motiv de demisie.

Chiar și explicația subînțeleasă, că prețul petrolului a început brusc să scadă și că nimeni n-a mai știut cum să se poziționeze, este destul de șubredă. Un sistem de redevențe gândit pe termen lung trebuie să ia în calcul măcar toate scenariile care au mai fost deja văzute – de la un baril de 20 de dolari până la unul de 120. Deocamdată, suntem cam pe la mijlocul intervalului așa că nu-i nimic ieșit din comun.

Există teoretic o îngrijorare legitimă – ce se va întâmpla cu operațiunile și eventualele investiții în momentul în care extracția nu mai este atât de profitabilă și intervine pe deasupra și o suprataxare din partea statului. Iar aici este nevoie de o decizie politică strategică, dar care la rândul ei trebuia să fie deja cuprinsă într-un sistem de redevențe care să a în calcul toate scenariile și care ar fi trebuit să fie publicat încă măcar de acum șase luni.

România a fost cândva un producător și exportator de petrol de mărime decentă. Însă pentru că a început exploatarea mai devreme decât marea majoritate a și golit zăcămintele mult mai repede. La nivel mondial se vorbește despre „peak oil”, momentul din care volumul total extras nu se va mai putea duce decât în jos. Nu este cert când va veni acest moment, dacă nu cumva a trecut deja și ce va însemna el pentru prețul barilului și pentru stilul de viață cu care ne-am obișnuit.

Dar strict pentru România lucrurile sunt foarte clare. Propriul nostru „peak oil” s-a întâmplat undeva la sfârșitul anilor 70, când România reușea să extragă 15 milioane de tone de țiței într-un an. Acum, cu greu ar mai reuși să scoată 4 milioane de tone, adică mai puțin de jumătate din consumul intern. Iar în 20 de ani cantitatea extrasă va deveni practic neglijabilă.

Chiar și presupusele rezerve din Marea Neagră nu pot compensa foarte mult din această scădere – cel mult pot să asigure o securitate energetică minimală, cu condiția să nu fie epuizate și ele mult prea repede.

În aceste condiții, singura decizie politică rațională în acest moment este aceea de-a conserva resursele pe cât posibil și de-a le folosi ca tampon de șoc contra fluctuațiilor de preț – asta înseamnă importuri masive atunci când prețul este jos și intensificarea producției interne doar când prețul crește până la niveluri greu de suportat pentru economie.

Iar atunci, redevența ridicată este instrumentul administrativ care acoperă toate scenariile. Da, există riscul să scadă apetitul pentru investiții și chiar ca activitatea curentă de extracție să se restrângă – ajungându-se chiar și la disponibilizări de personal. Dar aceste efecte secundare pot fi limitate prin politici sociale și de securitate a operațiunilor – că până la urmă salariile au totuși o pondere destul de mică în costul total de extracție.

Există, da, chiar și riscul ca dintr-o redevență unitară mărită statul să ajungă să încaseze în total mai puțini bani. Dar ăsta ar fi un semn că ne aflăm într-un moment în care resursele e mai bine să fie conservate, așa că pe termen lung câștigul este mai mare.

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

30 thoughts on “Ponta, petrolul și incompetența

  1. Victor

    „… Acum, cu greu ar mai reuși să scoată 4 tone, adică mai puțin de jumătate din consumul intern….”
    4 tone!? precis este o greşeală.

    Reply
    • jiku

      in harticol scrie 4 milioane..sigur esti oesedist, si nu stii sa numeri decat pana la patru…MULTUMESTE-I TOV. NASTASE CARE A DAT PETROM PE NIMIC CATRE OMV, CU TOT CU RESURSELE DIN SUBSOL…

      Reply
    • Paul

      Petrom va da în continuare oameni afară indiferent de nivelul redevenţelor şi indiferent de ceea ce se va scrie în presă.
      E politica reducerii costurilor şi a maximizării profiturilor.
      Acum au ajuns la ~18K angajaţi de la ~60K la momentul privatizării.

      Reply
      • Nel

        Avand in vedere ca era companie de stat, cel mai probabil la momentul privatizarii era neprofitabila. Multe firme de stat au fost neprofitabile si au trebuit inchise dupa revolutie. Cred ca Petrom este una dintre firmele care au avut o privatizare de succes si e o firma care continua sa investeasca in Romania. Doar noi parem ca nu vrem sa faca asta! Pacat ca judecam asa…

        Reply
  2. Gheorgh

    Titeiul romanesc nu iese asa singur…faci o gaura si tisneste. Este nevoie de investitii masive. Romania are rezeve mature care necesita investitii masive. Aceste investitii care necesita tehnologii moderne costa BANI!. De unde sa vina acesti bani? De la pensii, salariiile bugetatarilor! Hai sa ne trezim la realitate

    Reply
    • Nel

      De unde sa vina, de la companiile private! Ar trebui sa fim mai mandri ca avem investitori si mai ales atunci cand un investtor are ADN romanesc!

      Reply
  3. Ovidiu R.

    ” de la un baril de 20 de dolari până la unul de 120. Deocamdată, suntem cam pe la mijlocul intervalului așa că nu-i nimic ieșit din comun.”

    Sunteti sigur ca suntem la jumatatea intervalului? Ati ajustat valorile cu inflatia? Si este oare relevanta comparatia asta, nesocotind costurile de extractie? Ce vreau sa spun este ca pretul petrolului este mic in primul rand comparativ cu costul de extractie la nivel mondial care e undeva pe la 70-80 de dolari barilul.

    Reply
  4. Ioana

    Statul a avut și în 2014 încasări semnificative din suprataxarea veniturilor suplimentare din liberalizarea prețului la gaze și din impozitul de 0,5% pe exploatarea resurselor naturale, dar și din nou introdusul impozit pe construcțiile speciale, așa-numita taxă de stâlp.

    Reply
  5. Vlad Andrei

    „Am decis ca de la 1 ianuarie 2015 să prelungim sistemul actual pentru un an, pentru a putea avea aceste dezbateri și pentru a trece această lege prin Parlament. Vrem ca această lege să treacă și să fie văzută și de Opoziție, eventual și votată de Opoziție, pentru că, încă o dată, aici vorbim de un nou sistem de taxare, vrem să fie pe 10-15 ani, deci nu numai cât stăm noi la guvernare ci și după aceea, toată lumea trebuie să îl vadă și să-l aprobe, să treacă prin Parlament”, a declarat Ioana Petrescu.

    Reply
    • jiku

      vezi-ti de treaba cu madam usturoi..aia nu stie a mearga pe strada..ea si redeventele! krk le confunda cu reverentele..mai e unul vanghelie care spunea ca..,,am facut furouri cu vanghelioanele mele”…

      Reply
  6. Rares

    „Este necesară şi o fundamentare: de ce le dublăm, de ce le triplăm, de ce le scădem. Studiul Băncii Mondiale discutat cu FMI şi Coaliţia pentru Dezvoltarea României vrea să ne creeze un cadru fundamentat, unde mărim şi unde nu le mărim.

    Reply
  7. Sonia

    Ministrul-delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, precizase anterior că sistemul de redevenţe pentru sectorul petrolier nu va mai fi modificat pentru anul viitor, ci menţinut prin ordonanţă de urgenţă cu aceleaşi taxe, urmând ca o nouă formulă să fie gândită ulterior.

    Reply
  8. Adela

    Legislaţia actuală nu face diferenţa între tipurile de zăcăminte, iar nivelul redevenţelor este cuprins între 3% şi 13% din nivelul producţiei de hidrocarburi.

    Reply
  9. Stefan

    Pentru explorările şi exploatările off-shore trebuie să le scădem, dacă mă întrebaţi, pentru că, altfel, nimeni nu va investi miliarde de dolari dacă nu au facilităţi pentru a-şi recupera aceşti bani în următorii 5-10-15 ani”, a spus Ponta, la o conferinţă pe teme economice.

    Reply
  10. Luca

    Guvernul doreste sa adopte o lege care sa aduca mai multi bani la bugetul de stat, ceea ce este bine si pentru noi.

    Reply
      • luca

        Este bine ca macar daca fura ca a facut si ceva , sunt altii care au furat si nu au facut nimic si ne-a mai si luat din salarii,pensii etc.

        Reply
  11. ana

    Sanatatea si invatamantul….aici s-a investit destul de mult, avem foarte mare nevoie de aparatura necesara in spitale ,de tratamente,de scoli etc…Prin urmare, daca se vor aduce bani mai multi la bugetul de stat va fi bine si pentru noi.

    Reply
  12. Laura

    Unul dintre impozite se aplică companiilor cu poziţie de monopol natural reglementat în transportul şi distribuţia energiei şi gazelor, care trebuie să plătească între 0,1 lei şi 0,85 lei pentru fiecare megawatt-oră (MWh) transportat prin reţele.

    Reply
  13. Ciprian

    Prin aplicarea unei taxe suplimentare pe venitul suplimentar obtinut al vechilor concesiuni se va mentine un echilibru in situatia maririi redeventei pe noile concesiuni.

    Reply
  14. Aurel

    „Pentru viitoarele acorduri petroliere redevenţele vor fi diferenţiate pentru zăcămintele on-shore, off-shore şi deep off-shore”, a afirmat şeful ANRM

    Reply
  15. Alina

    ‘Am asigurat toate companiile care sunt deja prezente în România şi mai ales cele care urmează să vină (…), am confirmat faptul ca sistemul de redevenţe va fi un sistem care să asigure, sigur, resurse bugetare la media europeană însă nu va descuraja investiţiile, nu va fi un sistem în care să încercăm să luăm prea mult pentru că dacă vrei să iei prea mult după aia nu mai ai de la cine!, a mai spus prim ministrul.

    Reply
  16. Cati

    Pentru bugetul statului aceste redevente sunt foarte importante. Se strang anual din redevente miniere si petroliere in jur de un miliard de lei.

    Reply
  17. laur

    Guvernul este dispus sa lase bugetul central fara o parte din aceste venituri. Anul trecut a lansat ideea ca o cota din redevente sa mearga la autoritatile locale.

    Reply
  18. alex

    Exact asa cum se va intampla si in cazul „taxei pe stalp” care va fi impartita cu primarile. Sumele din impozitul pe constructii speciale (taxa speciala) se vor colecta la bugetul central, dupa care vor fi repartizate primariilor. Probabil va fi aplicat acelasi model si in cazul redeventelor.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *