La sfârșitul săptămânii, Comitetul Director (CD) al Societății Române de Televiziune (SRTV) a emis un comunicat prin care suntem anunțați că la nivelul conducerii instituției este liniște și pace, că nu e niciun conflict sau stare de animozitate. Poziția vine după afirmațiile publice ale președintelui director general al SRTV, Stelian Tănase, care a susținut că ”sunt multe animozități între Consiliul de Administrație și Comitetul director al televiziunii”.
”Până în acest moment, membrii Comitetul Director nu au cunoștință de existența unei stări conflictuale cu CA și consideră că domnul Stelian Tănase induce ideea că în SRTV ar exista un conflict la nivelul organelor de conducere. Toate aceste declarații au ca scop manipularea opiniei publice și nu fac decât să adâncească criza TVR și să alimenteze o percepție negativă asupra televiziunii naționale”.
Comunicatul CD
De asemenea, sursa citată precizează că actualul CD nu este numit de fostul sau actualul președinte, ci s-a constituit prin validarea de către Consiliul de Administrație (CA) a unor concursuri pentru funcții de directori.
Prima reacție a fost una amuzată. Pentru cineva care e interesat de soarta presei și, implicit, de soarta televiziunii publice, povestea cu lipsa oricărui conflict la vârful conducerii instituției chiar e o glumă bună. „Asistăm la un circ penibil, susţinut în faţa parlamentarilor care plătesc pentru ce au instalat… Dar noi ce vină avem? Cum pot demonstra minciunile, oare?? Omul Tănase minte zilnic, cu program fix. Ştiţi vorba aia cu hoţul strigă hoţii? De ce oare vârsta unora trebuie să ne ţină cuminţi, politicoşi, îmi pare rău că părinţii mei m-au educat aşa. Mama m-a învăţat să nu scuip. Greşit, mamă!”, scria Irina Radu, membru în CD, pe propria pagină de Facebook, doar cu câteva luni în urmă. Cum se împacă asta cu ”niciun conflict sau stare de animozitate” e mai greu de înțeles.
Trecând însă la finalul comunicatului, zâmbetul dispare. Pentru că mi-a amintit cum stă treaba cu concursurile pentru funcțiile de directori validate de către CA. Într-adevăr, la vremea acelor concursuri, nu prea exista vreaun conflict între CA și CD. Că altfel, personaje ca și Claudiu Lucaci ori Cristian Zgabercea nu prea aveau ce să caute la concursurile respective, darmite să le mai și câștige.
Claudiu Lucaci – purtătorul de vorbe al lui Năstase. Și de ce TVR 1 a ”scăpat” știrea cu marile proteste de solidaritate cu diaspora de pe 14 noiembrie 2014
Pentru cei mai tineri ori pentru cei care au uitat, Claudiu Lucaci este nimeni altul decât purtătorul de cuvânt al Guvernului Adrian Năstase. Da, a acelui Guvern Năstase campion în presiunea asupra jurnaliștilor și a presei, iar ca fost lucrător într-un serviciu public de presă în acea perioadă am destule amintiri despre controlul politic exercitat de guvernul al cărui purtător de vorbe era Claudiu Lucaci asupra radioului și televiziunii publice (pentru a vă face o idee până la ce nivel mergea acest control: la un moment dat mi-am ”permis” ca la o rubrică de revista presei din sport să fac o glumă pe seama lui Adrian Năstase, care se lăudase că va interveni la Toni Blair pentru a-l scăpa de sancțiuni pe Adrian Mutu, după episodul ”cocaina” de la Chelsea; rubrica o avem la ora 7.30 AM, la postul regional Radio Cluj; la ora 8.00 AM, directorul de la Radio Cluj era deja sunat pentru a i se cere sancționarea mea până la nivelul interzicerii de pe post sau chiar a desfacerii contractului!). Pentru serviciile aduse, în aprilie 2003, Claudiu Lucaci a fost numit de Adrian Năstase în postul de consul general al României la Los Angeles. De unde a fost rechemat la datorie (chiar dacă între timp avansase către consulatul din New York), pentru a-i servi și pupilului lui Năstase, Victor Ponta.
Sarcină de care s-a executat cu vârf și îndesat. Și aș aminti aici doar trei episoade, cât se poate de relevante.
Primul. În toamna lui 2013, în timpul protestelor pentru Roșia Montană, Victor Ponta a venit la TVR1 pentru a susține proiectul. De partea cealaltă a mesei se aflau Moise Guran și Claudiu Lucaci. Cei care au văzut acea emisiune celebră (cea în care Ponta spune de două ori că dacă proiectul de lege specială pentru Roșia Montană e respins de Parlamentul, proiectul va fi respins – legea a picat de două ori (!), dar Guvernul încă nu a respins proiectul), și-l amintesc pe Moise Guran punându-l de multe ori în încurcătură pe premier, iar pe Claudiu Lucaci ”salvând” situația cu întrebări ridicate la fileu pentru premier.
Al doilea. Îl povestește Adelin Petrișor pe blogul personal. Pe 30 octombrie 2014, un reporter de la TVR 1, a sunat-o pe Alina Bica, șefa de la DIICOT, după apariția fotografiilor cu Elena Udrea în escapada de la Paris. Știind că este înregistrată, Alina Bica a dat un răspuns în răspăr: ”Am apărut în poziții dezolante? Am apărut trăgând pe nas?”. După câteva ore, Alina Bica sunat la TVR, solicitând să nu fie difuzată declarația ei, că va face alta… Pentru că reporterul (cum era și normal) a refuzat, Alina Bica a ajuns până la Claudiu Lucaci. Care s-a conformat ”rugăminții” doamnei care dă acum cu subsemnatul la DNA (episodul povestit de Adelin Petrișor, inclusiv înregistrarea convorbirii, aici).
Al treilea (și cel mai grav): Decizia de a nu difuza protestele de amploare din seara zilei de vineri, 14 noiembrie 2014, când zeci de mii de oameni au ieșit în stradă la Cluj și în alte orașe din țară, în semn de solidaritate cu românii din diaspora. Explicațiile ulterioare au fost absolut jenante, ba că s-ar fi dat la știrile de la ora 22.00, ba că la ora 18.00 nu putea fi anticipată amploarea acestora, ba că echipele de transmisie se aflau la alte evenimente etc. Faptele sunt, însă, cât se poate de clare: amploarea manifestațiilor putea fi prevăzută, ținând cont de amploarea protestelor din săptămâna precedentă; dintre televiziuni TVR 1 a difuzat știrile despre proteste mult după încheierea lor, deși, dintre toate televiziunile are cele mai importante resurse în teritoriu (studiuori regionale, reporteri de teren, care și echipe de transmisie etc.). Dacă nu pentru rea-voință, atunci pentru incompetență Claudiu Lucaci ar fi trebuit să-și depună demisia.
Cristian Zgabercea – omul care i-a schimbat pamperșii lui Nicușor Constantinescu și care a lăsat televiziunea publică cu ochii în soare cu jumătate de milion de dolari
Cristian Zgabercea este un alt personaj celebru al Comitetului Director. Într-o anchetă realizată de Adevărul în 2012, se arată cum Zgabercea a păgubit televiziunea publică cu jumătate de milion de dolari. Mai exact, în 2006, firma Izexim a lui Zgabercea a cumpărat spații publicitare la TVR, pe care le-a vândut mai departe la Tofan Grup. 500.000 de dolari n-au mai ajuns niciodată în conturile TVR. În 2007, televiziunea a încercat să-și recupereze paguba, dar Izexim a intrat în faliment, a fost radiată și adio datorie. ”Eu, de fapt, eram intermediar. Am cumpărat timpi de publicitate, pe care i-am vândut apoi către Tofan Grup. Tofan Grup este firma care trebuia să plătească către TVR”, s-a apărat Zgabercea… Gura păcătosului, adevăr grăiește. Zgabercea a recunoscut singur că firma lui era doar o căpușă pe spatele televiziunii publice (că doar nu-și închipuie cineva că Zgabercea n-avea niciun comision din ”intermediere”). Conform aceleiași anchete din Adevărul, în perioada în care intermedia contracte de publicitate pentru TVR, Cristian Zgabercea conducea televiziunea Neptun, de la Constanța, controlată de Radu Mazăre. Cum o fi ajuns șeful unei televiziuni private să intermedieze contractele publice ale televiziunii publice e o întrebare la care așteptăm un mic ajutor și de pe la DNA.
Cu ce s-a evidențiat însă Cristian Zgabercea ca producător general la TVR? Prin faptul că, timp de o lună, l-a îngrijit pe fostul său șef de la Constanța, Nicușor Constantinescu, în… America, fiind, în același timp, cel care îi oferea alibiul de care avea nevoie în fața justiției președintele Consiliului județean Constanța.
”Zgabercea a stat o lună, i-a scos plosca, i-a pus pamperşii, ştie exact Zgabercea. Şi-a luat omul concediu, că e prietenul lui Nicu şi l-a îngrijit o lună” – Radu Mazăre (aici).
Pe bune, oricine are dreptul să nu-i placă de Stelian Tănase. Poți să-i critici anumite atitudini sau decizii manageriale (personal sunt un susținător al TVR 3 și al posturilor regionale – asta e, am lucrat 12 ani la un post public regional de radio). Dar să fim bine înțeleși, o schimbare a televiziunii publice nu are cum să se producă atâta vreme cât deciziile editoriale sunt luate de fostul purtător de vorbe al lui Adrian Năstase și de schimbătorul de pamperși ai lui Nicușor Constantinescu.
Nu știu cine este Stelian Tănase și ce-a făcut (îi știu doar figura de la televizor), dar eu am fost impresionat plăcut când l-am văzut în piața Universității la una dintre manifestațiile de protest pentru Roșia Montană din toamna lui 2013.
Stelian Tanase este scriitor, a fost primul redactor sef al revistei 22 dupa revolutie, a fost realizator de televiziune, emisiunea Dinescu si Tanase, e un intelectual de marca, de aceea imi pusesem mari sperante ca va reusi sa curete cloaca din televiziune. Se pare insa ca e cam greu, pilosi multi, probabil si securisti, nu degeaba a facut omul si infarct, se dau lupte grele acolo. Poate ca ar fi mai bine sa fie desfiintata si gata, si asa nu prea ai ce vedea.
e de mirare ca tvr a facut reclama la ineptiile debitate la sinaia de „generalul” nicusor cel de cancer miraculos vindecat?
Irina Radu a plecat de la TVR cu ani in urma dupa un scandal- banii de la Cerbul de Aur dati in mana, si mult mai putini decat promisi artistilor. Ghici cine lua diferenta? ca sa nu fie data pe mana procuraturii a acceptat sa se care la Dogan, unde a dus audienta la zero, si apoi la Antena3. La doi s’un sfert s-ar mai putea cauta ceva din lunga ei istorie profesionala de succes.
de ce suntem obligati sa platim abonamentul radio-tv, pe factura de energie electrica, cand noi platim o data abonament la cablu, iar tvr mai primeste bani si de la buget, adica din impozitele noastre. De atatia ani nu reusim sa scapam de aceasta taxa.
nu ma derajeaza sa platesc aceasta taxa atat timp cat calitatea emisiunilor este ridicata. am in vedere faptul ca celelalte canale ofera numai emsiuni de calitate indoielnica. totul e ca acesti bani sa fie cheltuiti transparent si eficient.