Cercetarea va deveni o modă printre parlamentarii români, cărora nu le mai ajung titlurile de profesori universitari sau/și doctori în științe obținute prin impostură. Domnii noștri parlamentari vor să devină și cercetători științifici.
La inițiativa unui grup de senatori de la toate partidele parlamentare – încă o dovadă că la ciolan nu există dispute, ci unitate de acțiune – a fost propusă o lege pentru ca cercetătorii să fie scutiți de plata impozitelor.
Potrivit unui comunicat al cabinetului parlamentar al senatorului Sorin Bota, el ar fi inițiat proiectul de lege prin care angajații care activează în domeniul inovării și cercetării aplicate vor beneficia de scutirea de impozit pe salarii. Persoanele care vor beneficia de prevederile legii trebuie să îndeplinească condițiile legale de cercetător. Aceștia pot fi angajați în institute de cercetare, universități, centre de cercetare și dezvoltare sau societăți comerciale. Inițiativa este susținută de mai mulți parlamentari de la diverse partide politice.
Practic toți cei angajați în cercetare, în institute de cercetare, în universități sau chiar societăți comerciale vor beneficia de această scutire de impozite. Pentru a îndeplini condiția legală de cercetător trebuie să fie doctor în științe sau cel puțin doctorand!
Unde va lovi cel mai tare (SPER!) reforma antiplagiat a ministrului Educației și Cercetării, dl. Adrian Curaj? În fabricile de doctorate.
A devenit o modă ca parlamentarii și demnitarii să își afișeze titluri pompoase de profesori universitari și de doctori în științe, desi cunoștințele în domeniu ale celor mai mulți dintre ei sunt la nivelul papucului broaștei. Mulți au norme didactice în universități particulare, care sunt cam pe ducă. Fabricile de diplome universitare nu vor mai supraviețui multă vreme, așa că trebuie găsită o alternativă pentru onorabilii parlamentari. Așa că, sună bine și titlul de cercetător științific.
Dacă tot ne-am obișnuit să promovăm impostura în universități, ce ar fi așa de greu să promovăm impostura și în cercetare! Nu că nu ar fi deja plin de impostori și prin vetustele institute de cercetare, în care dorm sute de cercetători care își așteaptă pensia fără să mai publice vreun articol științific. Banii vin pentru că nimeni nu îi evaluează periodic. În alte țări cei care nu produc sunt invitați să părăsească instituția, adică sunt concediați fără măsuri reparatorii. La noi e altă modă: onorabilii cercetători mai au și una sau două norme universitare, în timp ce sute de tineri capabili șomează pentru că nu mai sunt locuri. Unii stau pe câte trei scaune, ca la cinematograf.
De ce oare abia acum și-au amintit senatorii de cercetare și se dau de ceasul morții să îmbunătățească nivelul cercetării prin scutirea de impozite ale celor care stau pe trei scaune? Oricum văd că în ultima vreme plouă cu cadouri prin Parlament, așa de mult a crescut economia României că ne permitem pensii speciale și scutiri de impozite.
Dl. ministru Adrian Curaj a anunțat o reformă antiplagiat, cu efecte directe în sistemul universitar, la nivelul școlilor doctorale. Dacă se închide robinetul diplomelor de doctor obținute prin impostură, mulți parlamentari profesori universitari vor șoma, pentru că nu vor mai avea o mulțime de doctoranzi, colegi de partid, cărora să le faciliteze obținerea titlului de doctor. Dar și domnii conducători de doctorate vor câștiga mai puțin, pentru că vor avea mai puține capete de vite furajate. Scuze, așa se spune în jargon, din cauza finanțării universităților pe cap de student.
Soluția senatorilor ”doctori” și ”profesori universitari” este simplă: inventează un proiect de lege prin care ministrul este pus față în față cu profesorii universitari și cercetătorii, pentru că MENCS va trebui să dea un aviz și un punct de vedere în procesul legislativ. Niciun ministru normal la cap nu ar putea susține un asemenea proiect, pentru că promovează impostura în cercetare. Așa că fumigena lansată de parlamentari în ograda Ministerului Educației și Cercetării poate provoca suficient fum încât ministrul care deranjează, dl. Adrian Curaj, să fie nevoit să își dea demisia. Curat murdar!
ma rog scutirea de impozit pentru cercetatori ar fi o compensatie palida pentru salariile si pensiile mizerabile primite de acestia, in legatura cu performantele individuale exista grile de evaluare, cel putin la Academie dar si in universitatile publice, problema mare este cu fostele institute de cercetari aplicative, multe intrate in faliment in lipsa finantarii, cu exceptia cercetatorilor grad 1 si profesorilor universitari ceilalti cercetatori sunt platiti mizerabil, salariile sunt sub orice critica, pensiile la fel, de ce un procuror poate avea pensie 13.000 lei si un cercetator grad 3 doar 1300 lei, vi se pare normala o astfel de situatie?, eu nu zic ca procurorul daca are vechime destula nu merita la stresul si pericolele la care este supus, dar un cercetator care munceste serios si are rezultate notabile de ce sa ia o pensie sub 2000 lei, cu care se moare de foame sau de boli, asta se numeste bataie de joc sinistra, scutirea de impozit a unei categorii sociale este o aberatie, cercetatorilor ca si medicilor trebuie sa li se acorde salarii sensibil mai mari, desigur in raport cu performantele individuale. Cati parlamentari sunt cercetatori este o alta problema, sunt putini si majoritatea onorifici. In privinta fabricilor de doctorate sa mentionam ca procesul Bologna, cu 3 cicluri este in sine o aberatie impusa de UE, titlul de doctor trebuie acordat pe performante stiintifice certe si relevante nu pe examene, referate si o teza mai mult sau mai putin plagiata!!
Asa este si bine gandit si spus. Din pacate insa, cata vreme puterea este confiscata de o patura de mari nonvalori si fara scupule, lucrurile vor involua in continuare in directia hranirii acestor paraziti cu pretul distrugerii valorilor autentice.
Corect Paul! Aici in USA, suntem o mana de cercetatori de valoare, si suntem tratati bine. Salariul este deasupra mediei si taxati pina la sange.
Nu am inteles nimic din acest articol, nu are nicio logica: autorul nu probeaza cu argumente ca ar fi o legatura directa intre masurile antiplagiat ale ministrului Curaj si proiectul de lege pentru ca cercetătorii să fie scutiți de plata impozitelor! In ce fel scutirea cercetatorilor de la plata impozitelor promoveaza impostura în cercetare? Imi scapa mie ceva?
Nu mi-a trecut niciodata prin gand scenariul promovat de d-l autor, dar mi-e clar ca scutirea de impozite a cercetatorilor este in primul rand o masura populista, indreptata spre castigarea de voturi pentru PSD. Apoi, incalcarea tuturor principiilor constitutionale si ale celor ce stau (cum, necum) la baza Codului Muncii este cat se poate de evidenta. Dar sa socotim asa: daca acordarea de pensii si compensatii special, aprobate deja prin lege, s-a putut face (cu incalcarea principiilor fundamentale ale Constitutiei), de ce sa nu se legifereze si aceasta scutire de impozite ? Iar apoi, de ce sa nu se legifereze si alte aberatzii de acelasi fel ? Cine-I mai poate opri pe papagalii ce alcatuiesc Parlamentul Romaniei sa inventeze alte si alte aberatii asemanatoare ?
Propun un amendament la aceasta posibila lege, anume sa se mentioneze clar ca scutirea de impozite se poate face numai pentru castiguri salariale obtinute de cercetatori din activitati finantate cu bani care nu provin in nici-un fel din bugetul public; adica cu bani de origine strict privata (finantarea proiectelor castigate prin „competitiile” organizate de minister NU pot intra in categoria surselor private !). Atunci, da, sunt de accord cu aceasta propunere legislative.
Prima informative auzita de mine in spatial public, referitoare la aceasta propunere de lege mentiona ca ea a fost initiate de Mironositza Veninoasa – senator si de d-l Costoiu (a deposit acest domn statutul de doctorand ? daca da, cu ce rezultate in cercetare, concretizate in ce anume ?), care nu au vreo remarcabila pricepere in cercetare (nici macar in organizarea cu eficienta a acesteia, asa cum s-ar cuveni din partea acelora care ne hotarasc destinele), in schimb sunt geniali in „legiferare”. Cand fac aceasta afirmatie stiu bine despre ce vorbesc.
Legislatorii nostril ar trebui sa fie priceputi in reglementarea activitatii de cercetare din RO in sensul servirii interesului national, inclusive economic, nu doar in stimularea unei „vizibilitatzi” care nu adduce nici-un folos platitorilor de impozite romani (singurii finantatori ai acestei activitati in Romania). pentru aceasta, insa, trebuie schimbat fundamental principial al organizarii cercetarii, trebuie stimulate competitzia reala (nu doar cea bazata pe numarul de lucrari publicate) si, mai ales, trebuie introdus un ssitem de evaluare a cercetarii din universitati si a institutelor (mai ales a celor „nationale”) pe baza unor criterii orientate spre servirea interesului national (de dezvoltare reala a tzarii, economic si ca nivel de cunostintze avansate „depozitate” in masa poporului) si nu a celui personal, asa cum se intampla acuma. Si, mai ales, evaluarea NU trebuie facuta de comisii integral romanesti, ci de comisii cu participare majoritar romaneasca, cu participare minoritar romaneasca. De ce Societatea Max-Planck, a celor mai avansate institute de cercetare germane a putut (sau inca mai poate) sa accepte un astfel de system de evaluare, iar institutele romanesti, nu ? Publicarea a cat mai multe lucrari in reviste ISI nu area aproape nici-o valoare cata vreme (1) aceste lucrari nu sunt realizari cu adevarat romanesti (nu cum se intampla cuma, cand sunt raportate realizari ale strainilor ca fiind ale noastre) (2) nu se face in universitati, unde cunoasterea avansata acumulata in cercetare trebuie sa faca obiectul transmiterii catre „tinerii valorosi” (mai, sa fie, dar catzi or fi astfel ?) romani si (3) nu sunt impuse in mod expres sarcini stiintifice cu implicare directa si realista in imbunatatirea performantei si competitivitatii produselor romanesti, deci in cresterea PIB-ului. Unitatile de cercetare din Romania dispun, astazi, de multa (poate prea multa ?) aparatura performanta de „ultimul racnet”, care este slab exploatata, daca nu chiar sta degeaba, DIN LIPSA DE PRSONAL SUFICIENT CALIFICAT. La corectarea urgenta, pe cale legislative, a ACESTOR deficientze ale cercetarii romanesti trebuie sa se priceapa senatorii „de specialitate” ai Romaniei, nu doar la masuri populiste, orientate politic.
Corrigenda: „de comisii majoritar straine, cu participare minoritar – sau deloc – romaneasca”
E posibil ca dl. Marius Diaconescu sa aiba dreptate si sa apara noi tipuri de impostura astfel incat “cercetarea sa devina o moda printre parlamentarii romani” dar deocamdata (in lipsa de argumente tari) teza articolului de fata – “unitatea de actiune in jurul ciolanului a unui grup de senatori de la toate partidele” – mi se pare exagerata in raport cu principiul necesar al incurajarii cercetarii in Romania, care in mod vizibil ar fi sustinut de un astfel de proiect de scutire de impozite a salariilor cercetatorilor!
Iata de ce:
(1) in conditiile actuale in care prevederile legale privind concursurile pe post sunt practic relicve medievale (fara nicio legatura cu procedurile din diverse tari europene) si faciliteaza ca aproape toate angajarile si promovarile din mediul academic sa se faca pe baza de “concursuri cu dedicatie” din partea sefilor de departamente (care pot fi conform legii sefi pe viata si folosesc aceste angajari tocmai pentru a aduce oameni slabi care sa-i mentina sefi pe viata), ei bine in acest conditii, singura categorie de “oameni liberi apriori” (= care ajung in institutii FARA acordul sefilor de departamente) sunt tocmai cercetatorii stiintifici angajati pe perioada determinata pe proiecte de cercetare. Acesti oameni – de obicei tineri (< 40 ani) – duc de altfel greul proiectelor de cercetare si au rezultate stiintifice remarcabile. Pentru ei scutirea de impozite poate face diferenta intre a emigra sau a ramane in tara, sau intre “a ramane in stiinta” ori a accepta orice serviciu care te tine departe de… infometare.
(2) De altfel, in Romania angajatii din IT sunt deja scutiti de impozite tocmai pentru a-i incuraja sa activeze in Romania (no exil) si intr-un domeniu care pe termen mediu si lung aduce un profit important economiei nationale. Acelasi rationament se aplica cercetatorilor – suntem ce suntem si vom ce vom fi (ratingul Romaniei in lume) in deplin acord cu numarul dar mai ales calitatea cercetatorilor. Asadar, neimpozitarea salariilor cercetatorilor este deopotriva corecta si necesara.
(3) Ne e frica de faptul ca aceasta meserie va fi parazitata de tot felul de oportunisti? Atunci de ce lovim proiectul in sine (care sustine un principiu corect!) in loc sa ne concentram energiile spre a propune solutii anti-capuse? Fara a avea pretentia de a fi reflectat suficient la subiect cred ca c.m. important este sa ne asiguram ca respectivele societati comerciale (cu cercetatori angajati) chiar fac cercetare, ori asta presupune un alt proiect care ar trebui sa devina prioritate pentru MEN si dl. Curaj: evaluarea periodica a corpului academic! In felul acesta, evaluarea riguroasa periodica a activitatii stiintifice a cercetatorilor (indiferent daca lucreaza intr-o universitate sau intr-un SRL) va descuraja orice tendinta spre impostura. Desigur ca se pot adauga si alte masuri (cercetatorii sa aiba deja gradul de doctor / sa se aplice aceasta prevedere exclusiv cercetatorilor si nu si celor care au si alta incadrare si implicit alt salariu: parlamentar, profesor universitar etc) dar cea mai importanta masura anti-furt intellectual ramane evaluarea periodica nationala a corpului academic IN CARE TREBUIE SA DEPASESTI STANDARDELE MINIMALE IMPUSE! Oriunde in lumea buna, care "consuma si fabrica cunoastere", se procedeaza asa, iar Romania nu se poate dezvolta fara a-si mari exigentele fata de propriul corp academic.
Încep cu începutul: dl.ministru Curaj nu face decât să amâne, eschivându-se cât poate, așa zisul proiect anti-plagiat, cu toate presiunile societății civile și a comisiei de Etică din Univ.București. Nu a întreprins pare-se încă nimic nici în privința conducătorilor și comisiilor doctorale dovedite că au tolerat/stimulat plagiatul, nici măcar în legătură cu portalul anti-plagiat care nu poate fi folosit deși a fost raportat ca funcțional de acum 2 ani (cu fonduri europene și aflat în incinta ministerului).
Apoi plagiatul este doar o parte (cea mai ușor detectabilă într-o lucrare, carte, sau teză de doctorat). Mai există trucarea datelor experimentale, furtul „calificat” de scheme și imagini, etc. Cazul articolelor incriminate acum câțiva ani, la care doamna ministru E.A. era coautoare, pare a fi uitat, domnia sa este acum președinta senatului UPB, …
Problema centrală și aici, discutând despre scutirea de impozit a cercetățorilor, este legată de corecta evaluare a cercetării și a contribuției cercetătorilor.
Să ne amintim că Sorin Oprescu obținuse titlul de cerc.științific principal gr.1 ?
În anii ’90, pentru recuperarea decalajului, s-a decis ca informaticienii (cu diplomă) angajați in firmele de informatică, să fie scutiți de impozit. Asta a dat un avânt de necontestat multor firme de profil din țară, dar a lipsit învățământul și cercetarea de informaticieni bine pregătiți. A făcut ca un informatician cu 1-2 ani vechime să câștige într-o firmă de profil de 2-3 ori mai mult decât un profesor de informatică titular (chiar cu gradul 1 în preuniversitar), sau decât un lector universitar cu aceiași specialitate. Iar recent măsura aceasta a scutirii de impozit a absolvenților de informatică-calculatoare s-a extins și asupra celor care lucrează în domeniu la SRI și în alte câteva locuri „speciale”.
Corect!
Este aceeasi schema pe care au aplicat-o deloc onorabilii parlamentari care si-au votat pensii speciale pentru mandatele de alesi.
Daca traficul de influenta e ceva mai greu si mai riscant de facut in perioada asta, din cauza de DNA, s-au gandit la o solutie reparatorie pentru macar o parte din sumele pe care nu le mai pot obtine din ilegalitati si si-au asigurat sume pe viata printr-o lege. Injusta lege, injusta sarcina fiscala in spatele si asa cocosatului de contribuabil. E o crima fiscala comisa de niste insi dubiosi si bine orientati spre capatuiala cu orice pret si nu poate fi lesne reparata.
Sigur, au nevoie sa fie acompaniati in aceste expeditii de jaf in buzunarele contributorilor la buget si regnul rapace al anchilozatilor din sistemul universitar reprezinta mediul propice pentru proliferarea acestor abuzuri fiscale legalizate.
Cred că ar fi o măsură foarte bună pentru încurajarea cercetării în România! Așa cum angajații în IT sunt scutiți de impozite pentru a fi încurajați să lucreze în țară nu văd de ce nu s-ar aplica aceeași măsură și pentru cercetători. Pentru ca această măsură să aibă un impact și mai mare ar trebui introdusă însă și evaluarea periodică a cercetătorilor o dată la 5-10 ani, în acest fel sistemul ar deveni treptat din ce în ce mai performant.