Alex Costache

Parlamentarii pregătesc o super-imunitate a avocaților în cazuri precum Ponta-Șova și vor să limiteze denunțurile penale. Modificările sunt criticate de Guvern, Parchetul General, DNA, CSM

Parlamentarii vor să schimbe legea avocaturii astfel încât avocații să nu poată fi percheziţionați, să nu mai aibă obligaţia de a denunța infracţiunile şi să nu mai fie asimilați funcţionarilor publici, prin urmare să nu li se mai aplice legislația anticorupție. Un alt proiect legislativ, de data aceasta inițiat de senatorul Ioan Ghișe, limitează denunțurile din dosarele penale.

Modificările la legea nr. 51/1995, privind profesia de avocat, sunt discutate de Comisia Juridică a Camerei Deputaților chiar în această dimineață și apoi vor ajunge în plen. Camera Deputaților este cameră decizională la acest proiect de lege, după ce acesta a trecut déjà de Senat. Deputaţii din Comisia juridică nu numai că nu au corijat excesele colegilor senatori, ba chiar au plasat şi ei, la rândul lor, diverse fitile în lege.

Guvernul a centralizat punctele de vedere ale instituţiilor judiciare precum DNA, Parchetul General şi CSM şi critică modificările la legea avocaturii.

“Un regim unic de impunitate în sistemul de drept românesc”, “obstrucţionarea Justiţiei” sunt câteva dintre expresiile folosite în punctul de vedere al Guvernului trimis Camerei Deputaţilor.

Între timp, o altă iniţiativă legislativă vizează denunţătorii. Senatorul Ioan Ghişe vrea ca denunţurile să poată fi făcute doar în primele 30 de zile de la momentul comiterii faptei sau din momentul în care denunţătorul află de săvârşirea presupusei infracţiuni.

Iniţiativa lui Ghişe vine în contextul în care tot mai multe persoane merg la DNA şi denunţă fapte penale sau diverşi inculpaţi aleg să colaboreze cu procurorii şi să denunţe alte infracţiuni comise de alte persoane pentru a-şi uşura situaţia juridică.

Super-Avocatul nu poate fi percheziţionat

Senatorii şi deputaţii jurişti au adăugat noi alineate la articolul 35 al proiectului de lege privind modificarea legii avocaturii.

Potrivit acestor modificări, “nu este admisă ridicarea, sechestrarea sau confiscarea înscrisurilor, a suporturilor de sunet, imagine şi date, a imaginilor şi a altor reprezentări care se află în posesia avocatului”.

Surse judiciare spun că această reglementare dă posibilitatea unui inculpat să se pună la adăpost de ancheta procurorilor, plasând  probele care îl incriminează avocatului său, ce nu poate fi percheziţionat.

Dacă reglementarea ar fi fost în vigoare, Ponta şi Şova ar fi scăpat

Fostul premier şi fostul său ministru sunt judecaţi de Înalta Curte pentru că, în calitate de avocaţi, ar fi obţinut ilegal şi în condiţii dezavantajoase pentru stat contracte de asistenţă juridică cu complexurile energetice Turceni şi Rovinari. Ponta ar fi primit un comision mascat sub forma unui contract de asistenţă juridică cu casa de avocatură a lui Şova pentru că l-ar fi ajutat pe acesta să obţină contractele. În realitate, susţin procurorii, Ponta a încasat banii dar nu ar fi prestat nicio activitate ca avocat pentru Şova.

Procurorii au ridicat toate contractele, procesele verbale, facturile, inclusiv cele 16 rapoarte presupus falsificate de Ponta pentru a justifica activitatea în cadrul casei de avocatură a lui Şova.

Pentru a justifica întârzierea depunerii documentelor (în 2011, către Fisc – n.r.) inculpatul Ponta Victor-Viorel a arătat în cuprinsul adresei faptul că nu avea neapărat obligaţia prezentării respectivelor documente invocând disp. art. 59 din Codul de Procedură Fiscală, în legătură cu posibilitatea avocatului de a refuza furnizarea unor informaţii în anumite condiţii”, se arată în rechizitoriul fostului premier.

Vezi mai jos forma proiectului de lege adoptat de Senat, amendamentele deputaţilor jurişti şi criticile Guvernului şi ale instituţiilor judiciare.

Forma adoptată de Senat

La articolul 35, dupa alineatul 1 se introduce următorul alineat:

 “Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri, a sechestrării sau a confiscării:

 1. comunicările scrise între client şi avocatul său, autorizat legal să refuze oferirea de declaraţii;

 2. consemnările efectuate cu privire la comunicările încredinţate de către client sau cu privire la alte împrejurări la care se referă dreptul de a refuza depunerea de mărturie;

 3. alte bunuri, cu privire la care se aplică dreptul de a refuza depunerea de mărturie.

 Nu este admisă ridicarea, sechestrarea sau confiscarea înscrisurilor, a suporturilor de sunet, imagine şi date, a imaginilor şi a altor reprezentări care se află în posesia avocatului.

 Restricţiile privind măsura confiscării nu sunt aplicabile în situaţia în care probe şi indicii temeinice justifică suspiciunea că avocatul ar fi implicat în săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, ori dacă avocatul este implicat în favorizarea infractorului, obstrucţionarea justiţiei sau într-o tăinuire sau dacă este vorba despre bunuri rezultate în urma săvârşirii unei infracţiuni, care au fost utilizate sau destinate săvârşirii unei infracţiuni sau care provin dintr-o infracţiune.

 Restricţiile privind măsura confiscării nu sunt aplicabile în situaţia în care avocatul contribuie la disimularea provenienţei bunurilor obţinute ilegal, dacă avocatul ascunde un bun provenit dintr-o infracţiune, disimulează provenienţa acestuia sau obstrucţionează ori periclitează identificarea provenienţei, identificarea, confiscarea, ridicarea sau punerea sub sechestru a unui astfel de bun”, se arată în forma adoptată de Senat. O găsiţi aici.

Amendamentele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor:

Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri şi de la măsura confiscării: 

  1. a) înscrisurile care conţin comunicări între avocat şi clientul său;
  2. b) înscrisurile care conţin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client;
  3. c) înscrisurile, suporturile de sunet, imagine şi date încredinţate de către un client al său în vederea exercitării apărării.Exceptările prevăzute la alineatul de mai sus nu se aplică în situaţia în care din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că avocatul a comis infracţiuni în exercitarea activităţilor specifice profesiei”, este forma de la Camera Deputaţilor.

Ce spun Guvernul şi instituţiile judiciareimunitate pentru avocaţi, obstrucţionarea procesului penal

Guvernul şi DNA consideră că parlamentarii încearcă să creeze o formă de imunitate pentru avocaţi, ce încalcă principiul constituţional al egalităţii persoanelor aflate în situaţii juridice similare.

Textele propuse instituie interdicţia absolută de a ridica înscrisuri sau alte suporturi aflate în posesia avocaţilor, chiar şi în situaţiile în care aceştia sunt suspectaţi de comiterea unei infracţiuni. (…) Interdicţia ar fi extinsă tuturor înscrisurilor aflate în posesia unui avocat, indiferent dacă acestea privesc relaţia cu un client sau propria activitate.

În acest mod, strângerea mijloacelor de probă şi tragerea la răspundere penală a avocaţilor ar fi mult îngreunată, dând naştere unui statut de impunitate fără echivalent pentru orice altă profesie.

Singurele excepţii de la această regulă sunt prevăzute pentru situaţia confiscării, nu şi pentru ridicarea de înscrisuri sau aplicarea unei măsuri asiguratorii.

Această prevedere este în realitate lipsită de substanţă, având în vedere că, în marea majoritate a situaţiilor, instanţa nu ar putea cunoaşte că în posesia avocatului se află un bun supus confiscării dacă acesta nu a fost ridicat sau sechestrat în cursul urmăririi penale”, arată Guvernul în punctul de vedere transmis Camerei Deputaţilor. Aici.

Chiar şi când se pot face percheziţii la avocaţi, în situaţiile excepţionale permise de Parlament, la percheziţii ar trebui să asiste decanul baroului sau un reprezentant al lui.
Potrivit opiniei DNA, condiţia prezenţei decanului baroului la desfăşurarea percheziţiei nu poate fi justificată printr-o raţiune de interes general, nu este întâlnită în situaţia altor profesii şi poate da naştere la tergiversări sau chiar la imposibilitatea administrării mijlocului de probă.

Reglementările nu corespund unei nevoi sociale actuale şi pot duce la imposibilitatea finalizării unor cauze aflate pe rolul organelor de urmarire penală care privesc săvârşirea unor infracţiuni săvârşite de avocaţi.

Pentru aflarea adevarului în aceste cauze este esenţial ca printre mijloacele de probă administrate să se găsească înscrisurile ridicate de la cabinetele avocaţilor şi care conţin informaţii relevante cu privire la împrejurările săvârşirii faptelor”, arată Guvernul în punctul său de vedere formulat după ce a consultat DNA, PG şi CSM.

Altă bombă din proiectul de lege: avocaţii să nu mai fie asimilaţi funcţionarilor publici în sensul legii penale. 

Potrivit surselor citate, dacă acest lucru s-ar materializa, avocaţilor nu li s-ar mai putea aplica legislaţia anticorupţie.

Forma adoptată de Senat

Articolul 39 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art.39.- (1) În exercitarea profesiei, avocaţii sunt parteneri indispensabili ai justiţiei, ocrotiţi de lege, fără a putea fi asimilaţi funcţionarilor publici sau persoanelor prevazute de art.308 Cod penal, cu excepţia situaţiilor în care atestă identitatea părţilor, a conţinutului sau datei unui act
”, se arată în forma adoptată de Senat.

La Cameră, articolul a rămas în aceeaşi formă.

Ce spun Guvernul şi DNA

Guvernul şi DNA consideră nejustificată scoaterea avocaţilor din sfera funcţionarilor publici în sensul legii penale. Este discriminatoriu şi neconstituţional, a susţinut şi Parchetul general.

DNA arată că menţionarea expresă a faptului că avocaţii nu pot fi asimilaţi funcţionarilor publici din perspectiva legii penale este în contradicţie cu principiile generale ale dreptului penal şi chiar cu filozofia actului normativ discutat.

 Aşa cum prevede legea, avocatul este un partener indispensabil al justiţiei, iar statutul său este protejat de către societate, inclusiv prin mijloace de drept penal, atunci cand cineva îşi atribuie nelegal calitatea de avocat sau ultragiază un avocat.

Acest statut oficial presupune şi obligaţii corelative, inclusiv prin acceptarea răspunderii penale pentru infracţiuni de corupţie sau de serviciu, spre exemplu în situaţiile în care un avocat care primeşte sume de bani de la partea adversă pentru a nu îşi îndeplini atribuţiile în mod corespunzator sau care divulgă informaţiile secrete la care are acces în virtutea funcţiei”, arată DNA.

 Alt fitil din lege: avocaţii să nu denunţe infracţiunile

 Potrivit modificărilor operate de parlamentari, avocaţii nu sunt obligaţi să denunţe infracţiunile de care iau la cunoştiinţă în activitatea lor, cu excepţia celor care provoacă moartea sau cele de terorism.

Acum, secretul profesional protejează comunicarea dintre client şi avocatul lui strict legat de cazul în care apărătorul a fost angajat, nu la modul general, adică şi în eventualitatea în care, de exemplu, avocatul află de la clientul lui că acesta urmează să jefuiască o bancă.

Forma adoptată de Senat

La articolul 46, dupa alineatul (4) se introduce următorul alineat:

“(43) Avocatul nu răspunde pentru nedenunţarea infracţiunilor planificate de care are cunoştinţă în exercitarea profesiei, cu excepţia următoarelor infracţiuni:

  1. omor sau ucidere din culpă;
  2. genocid, crimă împotriva umanităţii sau o crimă de război;
  3. răpire cu solicitarea unei recompense, luare de ostatici, atac împotriva traficului aerian şi naval săvârşit de către o grupare teroristă.

 În toate cazurile, este exonerat de răspundere avocatul care previne săvârşirea infracţiunii sau consecinţele acesteia în alt mod decât denunţarea făptuitorului„, este forma de la Senat.

 Forma Camerei

 “(43) Nu constituie infrac­ţiune fapta avocatului de nedenunţ­are a unor infracţ­iuni despre care ia la cunoş­tinţ­ă în exercitarea profesiei, cu excepţ­ia următoarelor infracţ­iuni:

  1. omor, ucidere din culpă sau altă infracţiune care a avut ca urmare moartea unei persoane;
  2. genocid, crimă împotriva umanităţii sau crime de război;
  3. cele prevăzute de art.32-38 din Legea nr.535/2004 privind prevenirea ­şi combaterea terorismului “, se arată în forma de la Camera Deputaţilor.

Ce spune Guvernul

Prin completarea art. 46 cu un nou alineat – alin. (43) se creează un regim de impunitate unic în sistemul de drept românesc, textul lăsând nepedepsită conduita  avocatului în cvasi-totalitatea situaţiilor în care acesta are cunoştinţă despre săvârşirea unor infracţiuni intenţionate (planificate)”, arată Executivul în punctul său de vedere.

Ce vrea Ioan Ghișe în privința denunţătorilor

Senatorul Ioan Ghişe a depus o iniţiativă legislativă potrivit căreia cei care vor să facă denunţuri o pot face doar în primele 30 de zile din momentul în care află de săvârşirea infracţiunii. În caz contrar riscă dosar penal.

Ghişe a modificat art.262 din Codul Penal:

Art. 262 Nedenunţarea

Omisiunea de a denunţa în maximum 30 de zile săvârşirea unei fapte prevăzute de Codul Penal se pedepseşte cu închisoare de la doi la şase ani”.

Iată cum e pedepsită acum nedenunţarea, la art. 266 din Codul Penal:

Fapta persoanei care, luând cunoştinţă de comiterea unei fapte prevăzute de legea penală contra vieţii sau care a avut ca urmare moartea unei persoane, nu înştiinţează de îndată autorităţile se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.”

Iniţiativa lui Ghişe vine în contextul în care tot mai multe persoane merg la DNA şi denunţă fapte penale sau diverşi inculpaţi aleg să colaboreze cu procurorii şi să denunţe alte infracţiuni comise de alte persoane pentru a-şi uşura situaţia juridică.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

13 thoughts on “Parlamentarii pregătesc o super-imunitate a avocaților în cazuri precum Ponta-Șova și vor să limiteze denunțurile penale. Modificările sunt criticate de Guvern, Parchetul General, DNA, CSM

  1. VALERICA MATEI

    Ponta a fost la şedinţa de grup a deputaţilor PSD, unde s-a făcut repetiţia generală pentru ce urmează să se întâmple. Respectiv, modificarea rapidă a codurilor penale, adică repetarea celebrei operaţiuni denumite de presă „marţea neagră”. Concret, pe lângă amendamentele care vizează posibilitatea de acţiune a procurorilor DNA împotriva demnitarilor, grupul anti-justiţie din PSD doreşte să se introducă un articol care să interzică denunţurile dacă acestea se poduc la un an după comiterea faptei. Dacă denunţul nu s-a efectuat în decurs de un an, fapta să se prescrie. În plus, pesediştii vor neapărat ca parlamentarii să nu mai fie asimilaţi funcţionarilor publici. Modificările legilor penale ar uma să se producă săptămâna viitoare, după înscăunarea lui Victor Ponta ca preşedinte al Camerei Deoputaţilor. De altfel, gruparea anti-DNA in PSD doreşte ca el să îşi asume această mişcare politică, având în vedere că data trecută, când ei organizau noaptea operaţiunea „marţa neagră”, el plecase din ţară pentru a nu fi complice la demersul lor.

    Reply
  2. Sorin

    Nu trebuie sa-i lasam. Coagulati societatea civila impotriva coruptiei!, altfel ne vor fura cu totul, copiii vor pleca din tara asta, care nu mai este anoastra, e a lor, a scursurilor.

    Reply
  3. Lucian

    Intotdeauna „organele judiciare” vor vrea sa poata incalca orice drept sau libertate fundamentala in numele unei „Justitii” numai de ele inteleasa.
    De la a clama suprematia legii pana a ma face pe mine, ca avocat, functionar public, este un drum lung si care trece printr-o bezna a mintii.
    Dar intr-un sistem in care procurorii ajung judecatori in penal sau judecatori constitutionali, pozitie din care isi dau cu parerea pe drepturile incalcate chiar de ei in arhive, orice este posibil
    Las si eu asta aici…

    Reply
    • ilidia

      Esti avocat si te simti cu musca pe caciula? Altfel n-ai bate campii cu atata neobrazare.

      Reply
  4. mst

    Ce de golanii noi sunt in stare sa scorneasca pulitrucii dupa ce si-au votat o gramada de privilegii ….de ce nu o dau pe fata,sa legifereze ca ponta,sova si udrea(membra si ea a baroului..) nu pot fi inculpati in Romania!Daca proiectul asta jenant trece prin parlament merita sa ne gandim la o ‘explozie’ a lui,preferabil cu tot cu ocupanti….

    Reply
  5. Radu Negrut

    Ponta scapă , Șova nu . Șova și-a însușit și prezentat în instanțe opinii formulate anterior de juriștii CE Turceni și CE Rovinari . La Ponta , e doar comunicarea client – avocat .
    Referitor la noțiunea de funcționar public avem de-a face cu 2 noțiuni , reglementate diferit , dar din păcate lumea face confuzii :
    1.Funcționarul public , definit prin legea 188/1999 , adică un salariat al statului cu un cortegiu de drepturi și îndatoriri definite explicit de legea în cauză și de legile conexe . Nu intră aici : medicii , profesorii , avocații , lucrătorii din întreprinderile statului . Magistrații , polițiștii și militarii sunt categorii apropiate definite prin legi speciale .
    2.Funcționarul public definit conform legii penale ca fiind practic orice persona fizică aflată în relație contractuală cu o altă persoană . Aici intră oricine este în relație contractuală cu oricine : avocați , notari , sportivi , artiști , profesori , medici … inclusiv cei definiți la punctul 1 .
    Din păcate , avocații mențin intenționat confuzie între cele 2 categorii . Probabil cu bună știință .
    Au făcut-o și medicii , dar s-au mai potolit … Li s-a explicat că sunt funcționari publici doar din punctul de vedere al relației cu pacientul … La punctul 1 intră doar medicii cu funcții de conducere și doar pentru actele de management .
    Cu avocații e mai greu . Mulți dintre ei au făcut trafic de influență cu tona ( pe ăștia nu-i numără nimeni ??? ) . Din păcate și presa îi lasă în pace . Relațiile dintre avocați și magistrați se dezvoltă prin copii și alte rude și sunt la cote foarte cordiale . Mergeți la nunta unui copil de magistrat și veți întîlni tot baroul din zonă .

    Reply
  6. Danbrudariu

    Legea avocatilor.
    -asimilarea avocatilor cu functionarii publici a fost incercata cu 60 ani in urma de regimul comunist. Chiar
    si atunci dupa o scurta perioada s-renuntat la aceasta asimilare fortata. Vreti sa ne intoarcem 60 de ani?
    -pct. de vedere Guvern-DNA este eronat si creiaza confuzie. Avocatul nu este exceptat in cazul in care se face si el vinovat de ascundere… etc. Categoric trebue sa raspunda in tot ce ptiveste siguranta nationala.
    -in toate tarile exista consacrat secretul profesional al medicilor, avocatilor, preotilor, etc. Asa e si in U.E.. Deci o reglementare contrarie va fi cenzurata de CEDO iar Romania risca alte despagubiri…nedorite. Se pare ca unii au uitat complet despre ce este sfera privata si sfera publica ? Mai inainte de a ne avanta ar fi mai bine de invatat serios Cst., legile si dreptul. Secretul spovedaniei ?. Ati uitat chiar de tot ce faceau unii preoti inainte de 1989 ?
    -ar fi utila, ca in trecut, o mai atenta observatie a avocatilor in cursul practicii lor de catre Barou. Deci si educatie si control. Acum inexistent -de aici excese si jungla dupa bani. Avocatura trebue sa redevina un sacerdotiu nu un simplu mod de a face bani indiferent cum. Cine e de vina ca s-a ajuns la situatia actuala ? Orice procuror/judecator prins cu mana in sac si condamnat este primit in Barou. Deci…

    Reply
  7. Vlad Gheorghita

    Nu sunt multe de comentat. Ruptura dintre clasa politica si societatea romaneasca este totala. Politicienii sunt preocupati doar sa isi intareasca si sporeasca privilegiile. Nici o lege importanta pentru dezvoltarea Romaniei nu mai este analizata si votata.
    Este foarte clar ca avem nevoie de o noua revolutie. Dar cine sa o faca? Ar fi pacat sa pierdem un episod din telenovela preferata doar pentru a iesi in strada si a striga ca prostii, nu?

    Reply
  8. Eu

    Hai sa iesim in strada, deoarece ei vor sa faca asta mizand pe tacerea noastra. Romania si noi nu suntem proprietatea lor!

    Reply
  9. ilidia

    Culmea nesimtirii. Efectiv avocatii sunt scutiti de acuzatia de „complicitate” atunci cand nu se limiteaza la apara un inculpat si ii devine partas. Acest Ghise nu este el autorul, nu-l duce mintea pana acolo, in spatele sau se afla o gramada de parlamentari avocati, inclusiv pinochio, care incearca sa-si asigure o superimunitate. Pana si acesta se vrea „curat” ca sa ajunga pres. la Cam. deputatilor.

    Reply

Dă-i un răspuns lui marius skolka Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *