Ancheta DNA în Dosarul Retrocedării Pădurilor, în care sunt urmăriți și socrul lui Victor Ponta, Ilie Sârbu, și Viorel Hrebenciuc (vezi aici), readuce în discuție situația dramatică pentru fondul silvic al României. În anul 2013, Curtea de Conturi a tras un semnal de alarmă în legătură cu starea fondului forestier, prin publicarea unui audit, în care atrăgea atenţia asupra multiplelor ilegalităţi apărute în procesul retrocedării pădurilor care au aparţinut statului român. Raportul Curţii de Conturi arată cât de dramatică este situaţia în prezent.
Astfel, în anul 1990, România avea în proprietate publică 6,3 milioane hectare de pădure, din care aproape jumătate (3.028.762 ha) au fost retrocedate în perioada 1990-2010 către persoane juridice şi fizice.
Curtea de Conturi estimează că aproximativ 561.168, 84 ha (20%) terenuri forestiere din proprietatea publică a statului au trecut sau sunt pe cale să treacă abuziv în proprietate privată.
Un lucru şi mai grav este că solicitările de retrocedare rămase nesoluţionate la nivelul anului 2010 se ridică la 3,4 milioane hectare, depăşind cu 575.000 ha suprafaţa totală pe care o mai are statul român.
Practic, dacă se vor da curs acestor cereri de retrocedare, în domeniul public nu ar mai rămâne niciun hectar de pădure.
„Situaţia punerilor în posesie a fost agravată şi mai mult ca urmare a hotărârilor diverselor guverne care s-au succedat la putere, de a constitui drepturi de proprietate pe seama proprietăţii publice a statului unor unităţi teritorial-administrative care nu au deţinut niciodată terenuri forestiere şi unor entităţi de cult care deţineau doar drepturi de folosinţă”, este una din concluziile Curţii de Conturi.
Raportul oferă şi câteva exemple de abuzuri în retrocedări a unor păduri către persoane fizice sau entităţi care nu aveau niciun drept.
Astfel, în perioada 2001 – 2005, 192,5 hectare din pădurea Trivale au fost retrocedate de către comisiile locale şi comisia judeţeană Argeş, deşi această pădure a fost din totdeauna a statului şi, prin urmare, nu a putut fi deposedat abuziv niciun fost proprietar particular. Metodele folosite pentru devalizarea pădurii au fost dintre cele mai diverse: vânzări succesive, fragmentări şi lotizări; emiterea de către primării a unor adeverinţe în care se menţionează categoria de folosinţă – teren agricol; defrişarea arborilor; introducerea în intravilan prin PUZ; obţinere de certificate de urbanism şi apoi de autorizaţii de construcţie.
Pădurea Comorova, singura pădure de pe litoralul românesc al Mării Negre (855 ha), creată începând cu anul 1890 sub patronajul regelui Carol I, a început să fie defrişată în timpul regimului comunist, astfel încât în 1996 mai avea 519 ha. Deşi avea rolul unei păduri de protecţie, ea a fost trecută în proprietatea privată a Municipiului Mangalia (nu mai este administrată în regim silvic), iar o parte a căzut pradă unor interese imobiliare.
Miliarde de euro obţinuţi din defrişări abuzive
Îngrijorător este că cea mai mare parte a retocedărilor ilegale au avut ca unic scop defrişări masive şi îmbogăţirea rapidă a reţelelor create în acest scop: pretinşi moştenitori, primari, politicieni, judecători etc.
Tăierile necontrolate de arbori sunt favorizate şi de faptul că 560.000 de ha retrocedate către privaţi nu sunt păzite, pădurile fiind lăsate la voia întâmplării.
Potrivit unui studiu realizat de Greenpeace în România, se taie peste 3 ha de pădure în fiecare oră, iar din datele/informaţiile prezentate de RNP-Romsilva, rezultă că zilnic se exploatează, în medie, 41 ha, din care o mare parte o reprezintă tăierile nelegale/furturile.
Volumul total al tăierilor ilegale din fondul forestier proprietate de stat şi privată în perioada 2005-2011 este, potrivit datelor Ministerul Mediului şi Romsilva, de 633.500 metri cubi.
Având în vedere volumul mediu de 217 metri cubi lemn/ha, rezultă că în perioada analizată s-a tăiat/defrişat ilegal pădurea pe o suprafaţă de 291.932 hectare. Mergând mai departe în timp, până în anul 1990, având în vedere şi constatările dintr-un Raport al Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor, a rezultat că volumul tăierilor acoperă o suprafaţă de peste 366.000 ha. Adică în perioada 1990-2011 s-au tăiat nelegal şi s-au valorificat peste 80 milioane metri cubi de lemn, cu o valoare aproximativă de 5 miliarde euro.
Raportul Curţii de Conturi conţine numeroase exemple de abuzuri în retrocedarea pădurilor şi poate fi consultat aici.
***
Legat de Dosarul Retrocedărilor de Păduri, în care sunt urmăriți acum Ilie Sârbu și Viorel Hrebenciuc, România Curată vă recomandă două anchete realizate la începutul acestui an de Rise Project:
La un calcul precis o sa-ti rezulte de exemplu o padure lunga de 550km si lata de 60 km. Ti se pare asa uriasa marimea ? Mie nu.
buna ziua daca chiar va intereseaza asa de mult frauda cu defrisarea padurilor….faceti-va timp si dati o tura prin padurea de la codlea sa vedeti ce inseamna o defrisare impreuna cu domnu primar…traiesc de 29 de ani aici , mergeam in padure cel putin o data la 3 zile …dar acu imi e frica sa mai merg sa nu ma ratacesc sau alceva…..e incredibil cum cad copaci…
Am spus-o de multe ori si o repet. Pentru indivizii care se fac vinovati de aceste fapte trebuie introdusa pedeapsa cu moartea. Sau daca nu macar biciuiti in public.