Claudiu Craciun

Mişcarea România Împreună la Dreapta

În răspunsul la articolului scris de Moise Guran, în care se pleda pentru clarificarea şi asumarea doctrinară a noii construcţii politice, Dacian Ciolos, preşedintele fondator al Mişcării România Împreună explică “de ce trebuie să depășim etichetele doctrinare, într-un moment în care vom avea mai multă nevoie de unitate ca niciodată”.

Dacian Cioloş pleacă de la premisa că etichetele doctrinare există doar în raport cu partidele românești actuale, care pe drept cuvânt au produs mai degrabă distanţare și confuzie. Dar viziunile de “stânga” şi de “dreapta” există dincolo de aceste partide și probabil în ciuda lor. Ideile de “stânga” şi de “dreapta” au reprezentat răspunsuri diferite la problemele modernizării şi au animat politica timp de sute de ani în Europa şi în afara ei. România nu se poate extrage din acest context. Rolul partidelor este să îşi asume istoria şi tensiunile ei şi să formuleze direcţii de acţiune.

Reluând în răspuns temele manifestului, Dacian Cioloş întreabă retoric dacă propunerile noului partid sunt de “stânga” sau de “dreapta”, sugerând că nu. O analiză sumară arată că sunt de dreapta.

Sa dăm câteva exemple:

“Educația este singura cheie și pentru creativitate, inovare și spirit antreprenorial. Educarea pentru calificarea forței de muncă, pentru economia viitorului, este esențială, prioritară, critică pentru națiune. Ne pune un astfel de obiectiv o etichetă de dreapta?”

Da, este un obiectiv de dreapta. Educația de “dreapta” este construită ca o anticameră şi unealtă a economiei, un loc de transmitere a spiritului antreprenorial. Educaţia de “dreapta” produce antreprenori, investitori, manageri, angajaţi, cea de stânga cetăţeni şi membri deplini ai societăţii. Pentru stânga, educaţia este calea spre cetăţenie şi democraţie, spre emancipare, egalitate şi demnitate. De aceea pune accentul pe accesul universal şi pe construcţia raţional-umanistă e curriculei.

“Un program prin care să conciliem stimularea antreprenoriatului (cum altfel să creăm locuri de muncă și dezvoltare?) cu nevoia de politici sociale care să încurajeze munca și să poată susține cu demnitate categoriile sociale cu nevoi speciale? Este de stânga sau de dreapta un astfel de program?”

Accentul pus pe antreprenoriat, un demers cvasi-individual, văzut ca principal motor al dezvoltării economice, şi nu pe alţi factori structurali, este de dreapta. Stânga pune accentul pe investiţii publice majore în infrastructură, cadre macroeconomice solide, inclusiv taxarea extinsă ce permite redistribuţia, reglementarea strictă a activității economice, orientare strategică către un tip de economie, de exemplu cea ecologică-non-extractivă. Politica socială care “încurajează” munca este din nou de dreapta, una chiar dură. Deciziile legate de muncă (muncesc într-o ramură sau alta, în ţară sau străinătate etc.) nu ţin doar de persoana individuală, acestea derivă din alegerile sistemice ale guvernelor şi mediului de afaceri, ca în cazul stabilirii salariului minim. Ca principiu general, nivelul de responsabilitate este proporţional cu puterea deţinută. Un individ are mult mai puţină putere comparativ cu guvernele şi mediul de afaceri, iar soluţiile trebuie gândite în primul rând la acel nivel. În plus, politicile sociale nu pot avea drept scop “încurajarea” muncii. Ele sunt măsuri structurale care permit cetăţenilor participarea la societate, în toate dimensiunile – economică, socială, culturală şi politică. Dar asta ar spune cineva de stânga.

“Dar un program care să arate cum putem construi o administrație publică mai eficientă, care să respecte timpul și demnitatea cetățeanului și să nu-i încurce pe cei care produc valoare adăugată?”

Da, este o gândire de dreapta. O administrație publică definită în acest fel este ancorată în viziunea că piaţa liberă trebuie “apărată” în faţa statului, o idee esenţial de dreapta. Administrația nu este pentru cei care produc sau nu produc valoare adăugată, este pentru toți cetățenii, indiferent de statutul lor. Şi este mai mult de atât, o frână sau un impuls pentru activitatea economică. Aceasta oferă o gamă largă de tipuri de servicii publice şi este indispensabilă dezvoltării socio-economice, nu prin absenţă, ci printr-o prezenţă activă şi constructivă.

“Un program care să redea credibilitate și umanitate sistemului de Sănătate, un alt program care să spună cum putem finanța și construi pe termen lung infrastructură…”

Este de dreapta, dacă finanțarea și construcția infrastructurii se fac prin parteneriat public-privat…

În concluzie, viziunea lui Dacian Cioloş neagă etichetele ideologice şi contradicțiile aparente, dar le reproduce. Această tendinţă de-politizantă face mai mult rău decât bine dezbaterii publice.

Este regretabil că un partid nou începe prin a nega existenţa unor curente de gândire cvasi-universale care au fost ghid şi inspiraţie timp de secole, inclusiv în România. Critica partidelor mari şi deja vechi în politica românească trebuie să fie şi la adresa incoerenţei şi neasumării doctrinare. Când spune că “Nu lipsa poziționării ideologice corecte este cauza dezastrului actual”, Dacian Cioloș face o confuzie regretabilă. Nu există poziționări ideologice corecte sau incorecte, ci doar poziționări sincere sau duplicitare, asumate sau evitate. Politica nouă la care aspiră mulţi dintre concetăţenii noştri, ca alternativă la politica partidelor vechi, trebuie să fie şi asumată doctrinar. Fără acest lucru, riscăm să ratăm oportunităţi importante de revitalizare a pluralismului politic şi democraţiei.

Claudiu Crăciun este lector universitar în ştiinţe politice şi unul dintre membrii fondatori ai Platformei Democraţiei şi Solidarităţii – Demos.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

6 thoughts on “Mişcarea România Împreună la Dreapta

  1. Adrian

    Vă contrazic (și mă repet) : în manifest este scris clar partid cu majusculă și membri de partid (ca pe vremuri) .
    Iar un sit de știri susține (necontrazis de nimeni) că tot situl viitoarei formațiuni e scris (conținut inclusiv s-ar deduce, neexistând vreun „disclaimer“) de o agenție de publicitate. Deci nu poate fi de dreapta, în ipoteza că vreun judecător va înregistra asemenea enormități. Chiar vă sugerez să puneți conștiința civică în acțiune și să vă gândiți serios dacă veți lua poziție și în instanță și dacă da, care ar fi aceea.

    Reply
  2. Dumitru

    Ciolos se viseaza Macron. Dar:
    1. Nu e Macron cine vrea, mai trebuie sa fii si bun la comunicare si sa ai o echipa.
    2. Macron este exponentul unui curent puternic anti-democratic, care vrea sa
    pastreze institutiile (formele), dar vidandu-le de fond, adica de reprezentativitate.

    Reply
  3. Jacques

    Dacă este cum spuneți, cum se poate ca Dacian Cioloș să comită o asemenea greșeală?
    Pe de altă parte, dacă până acum noul partid și șeful lui nu au fost atacați de dușmanii lor naturali (să zicem), asta dovedește futilitatea și / sau quasiabsența discuțiilor politice de fond de la noi.
    Nu am văzut niciun discurs de la lansarea noului partid, însă la întrebarea De ce a creat Cioloș (încă) un partid? nu găsesc alt răspuns decât acesta: pentru a cuceri din ce în ce mai multe poziții de putere. Ceea ce, evident vrea fiecare partid și candidat, însă cu un anumit plan / proiect. RO+ este un proiect pentru 2024 sau 2028, cred.
    Partidele se fac la noi din inerție (FSN – PSDR-PSD, în continuarea PCR-ului), pentru exploatarea și parazitarea reputației istorice (PNȚCD, PNL), ca experimente naționaliste ale nu-știu-cui, dar …(UDMR, PRM), ca vagoane la remorca unei locomotive-bidon (PD-Băsescu), ca surse de imunitate parlamentară(PMP), ca reacție imună a societății (USR), ca cioburi rezultate din spargerea unor partide (de exemplu ALDE).
    Ce aduce nou RO+: pragmatism în loc de ideologie? Dacă Cioloș crede asta se înșeală. În campanie mergi cu proiecte, discursuri, idei (ideologie), mai întâi, nu asfaltezi pe măsură ce mergi către adunarea electorală, nici nu aduci formulare de angajare în loc de fluturași electorali.
    În fine, să zicem pragmatism, însă problema practică numărul unu acum este PSD-ul și susținerea populară (nu ne place, dar asta e) de care se bucură. Însă PSD-ul a venit la putere exact pe fondul „pragmatismului” unor fondatori ai Ro+, care ocupau premergător alegerilor poziții foarte înalte în executiv. .
    Unul dintre motivele pentru care Cioloș refuză să se prezinte de dreapta este, bănuiesc, existența unei mari mase de electori „asistați social”. Însă aș vrea să știu ce soluție pragmatică propune el acestor oameni (lăsând deoparte bla-bla-ul cu inițiativa individuală, dezvoltarea antreprenoriatului creatoare de bunăstare care se răsfrânge apoi și peste cei săraci). Până nu văd o soluție acestei uriașe probleme, consider că RO+ este o trupă politică ce se poate numi Cartierul Primăverii – Eșalonul 3.

    Reply
    • Dan_Bruma

      Jacques, mon ami, tu permets que je t’appelle mon ami, nu sîntem înca în campanie. O sa vezi programe in campanie, totul la timpul lor, pana atunci exista manifestul Ro+, care se adreseaza tuturor romanilor.

      Reply
  4. Dan_Bruma

    Ciolos nu neaga etichetele, etichetele se neaga singure, asta arata Ciolos cu varf si indesat în raspunsul lui catre Moise Guran. Ma asteptam de la un universitar tanar la Stiinte politice la mai multe argumente, si serioase! Zero barat! Cea mai neserioasa analiza din articol este cea referitoare la educatie. Craciun vorbeste despre formarea de antreprenori, manageri, investitori, de parca ar fi o rusine nationala in schimb crearea de „cetăţeni şi membri deplini ai societăţii” e un superlativ absolut. Crearea omului nou adica? Sau cum? Ce o fi insemnand in mintea lui Craciun membru deplin al societatii o sa aflam poate in episodul urmator.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *