Mihai Goțiu

Măi, Mirele, tu vorbești?

Asta chiar e super-tare: un ”alt Mirel”, unul real, cu condamnare penală definitivă pentru… violență, face educație pe Facebook și aplaudă ca o focă (scuze, focilor!) piesa cu ”Mirel din Turnu Măgurele”

Faza e că eu chiar am luat un pumn în gură de la un Mirel. Dat așa, golănește, pe la spate, ca să nu pot reacționa. Și nu purtam fustă scurtă, nici decolteu, eram în platoul unei televiziuni, cu reflectoarele și camerele de luat vederi asupra noastră, taman în centrul Bucureștiului, iar Mirel nu e din Turnu Măgurele, ci ditamai fost purtător de cuvânt al Guvernului României, om cu școli înalte și pretenții de intelectual. Scuze, domnule Godină, dar nici prin cel mai îndepărtat colțișor al creierului nu m-am gândit să-i dau share location vreunui prieten, să știe de mine și de sănătatea mea, când am acceptat invitația de a participa la o dezbatere televizată cu acest Mirel.

Alt Mirel? Sau doar un ”Mirel cu costum și cravată”?

Probabil n-aș fi zis/scris nimic pe subiectul ăsta cu Erika Isac, ”Macarena” și ”Mirel din Turnu Măgurele”, dacă un ”alt Mirel” (pe care, întâmplător, chiar îl cheamă Mirel), personaj invitat încă pe la televiziuni și prin universități, dar bătăuș cu patalama, nu s-ar fi găsit să se bage și el în discuție, să facă glumițe pe seama coincidenței de nume, să aplaude și să dea lecții și să analizeze, vezi Doamne, din punct de vedere sociologic piesa și dezbaterea din jurul ei. Și nu în una, ci în două postări pe Facebook!

Din toate bazaconiile înșirate acolo, mi-a atras atenția asta (mă rog, spusă pe un ton care, bănuiesc, s-ar fi vrut ironic): ”S-a creat o confuzie. Nu sînt din Turnu Măgurele. Sînt din Telega. E alt Mirel. Pe bune: e alt Mirel…”.

Parțial, Mirel are dreptate. ”Mirel din Turnu Măgurele” (ăla din piesa ”Macarena”) pare să fie prototipul masculului grobian, dintr-o zonă dacă nu periferică, cel puțin marginală. Prototipul unui individ lipsit de educație. Și a celei ”de acasă”, și a celei de la școală. Văduvit de prea multe șanse în viață, dar compensând cu ”dreptul” de a fi bădăran. Adică ”dreptul” să fluiere după femei, să le pună mâna pe unde apucă, ba chiar să meargă și mai departe de atât. Da, e genul de brută, cu sau fără mușchi, cu care nu vrei să-ți pui mintea, nici dacă ești bărbat și se întâmplă să ai bicepsul mai mare decât al lui, darămite femeie.

Mirel din Telega (și de Palatul Victoria), adică Mirel Palada e, într-adevăr ”alt Mirel”. Unul cu costum și cravată. Unul care a fost (și, în unele cazuri, încă mai e) apreciat inclusiv în medii universitare. Ditamai fost purtător de cuvânt al Guvernului României. Antreprenor de succes (a înființat firme de sondare a opiniei publice, care s-au îndestulat și din contracte pe bani publici, dar și de la corporații, precum RMGC, subsidiara din România a companiei care vrea să ne ia miliarde de dolari pentru că n-a distrus Roșia Montană). Invitat frecvent la televiziuni și înainte, dar și după ce și-a primit verdictul definitiv de bătăuș din partea Justiției.

Din toate aceste puncte de vedere, Mirel din Telega (de ani buni, din București) e ”alt Mirel”, nu cel ”din Turnu Măgurele”. Dar, în același timp, e același ”Mirel”. La fel ca ”Mirel” din piesă, Mirel Palada e un agresor, un bătăuș, care face educație! Și n-are niciun regret sau vreo mustrare de conștiință. Au trecut vreo șase ani și jumătate din momentul agresiunii și încă nu mi-a cerut scuze, nici personal, nici în mod public, nici înainte, nici după condamnarea definitivă.

În fața judecătorilor, ca să mai îndulcească pedeapsa, avocatul lui a bâiguit ceva despre ”regretatul faptei”, dar nu fără o paranteză în care să invoce o așa-zisă provocare. Dar niciun ”îmi pare rău”, ”scuze”, ce să mai zic ”te rog să mă ierți”. Pentru că ar fi fost sub demnitatea lui să facă așa ceva. În fața propriei oglinzi, dar și în fața celor care l-au lăudat public pentru agresiune, s-ar fi simțit înjosit. De altfel, vreo trei ani a invocat Mirel ”scuza provocării” în favoarea lui și doar în momentul în care s-a trezit cu un alt dosar penal pe cap (pentru refuzul testării legate de conducerea unui autovehicul sub influența consumului de alcool și/sau droguri) a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției (ca să evite executarea).

Cel puțin un bărbat și-a cerut scuze. E un început

Videoclipul care face atâta vâlvă în ultima săptămână, l-am văzut doar de vreo două zile. Inițial, m-am gândit că e o altă inflamare gen ”Gheboasă la Untold”, cu prea-pudici de conjunctură, extra pro-familiști ultragiați, acuzații de feminism în exces și alte asemenea, care trece în câteva zile, iar după o săptămână-două e uitat. Dar cum discuția s-a tot reluat, în valuri, pe peretele Facebook-ului personal, și e mai mult decât utilă și interesantă, n-am avut cum să nu mă uit la piesă, ori să nu dau peste postarea lui Godină, cea în care se face de mândră minune (găsind vreo vină doamnelor care prea repede ar accepta întâlniri cu dubioși), dar și peste cele ale lui Mirel Palada.

Mai mult, am văzut că Godină s-a trezit peste noapte, după comentariile care i-au curs la prima lui postare și după telefoanele și mesajele pe care le-a primit, și, a doua zi, și-a cerut scuze, ceea ce nu e lucru puțin. Asta ar fi fost de neconceput (ca un bărbat să-și ceară scuze public unor femei după ce le-a jignit, fie chiar și fără intenție) în urmă cu vreo trei decenii, prin mirificii ani 90, când misoginismul și grobianismul zbenguiau nestingherit pe plaiurile mioritice, de la periferii și până în sălile de cursuri universitare. Nu arăt cu degetul, că nu eram mai breaz pe atunci, și orice fustă extra-mini și/sau decolteu mai adânc al vreunei colege căpătau semnificații de la sine înțelese printre masculi și nășteau ”glumițe” de autobază trântite fără jenă în față. Și nu prea găseai pe careva să sară în apărarea colegei în cauză, care (nu-i așa?) ”și-a căutat-o”. Doar ne ”provocase”.

Că, după mai bine de un sfert de secol, măcar genul ăsta de machism s-a mai diluat și nu mai e dezirabil social, mergând până la punctul în care un influencer își cere scuze a doua zi după ce a dat-o rău cu bâta pe Facebook, e un progres. Iar dacă dintre cei care i-au dat like (câteva mii) la prima postare, sunt unii care au citit-o și pe a doua și s-au prins și ei că victimele agresiunilor nu ”și-o caută”, ci că, pur și simplu, ți se poate întâmpla în cele mai sigure locuri și din partea unora de la care nici prin gând nu-ți trece că ar avea astfel de comportamente, atunci dincolo de succesul de casă și de vâlva stârnită, piesa chiar și-a făcut efectul.

Desigur, nu-mi fac iluzii că o astfel de piesă ar schimba mentalitățile lui Mirel, fie el de Turnu Măgurele ori de București. Nu trebuie înalte studii și diplome în sociologie pentru a ști că pe radicali nu-i schimbi cu o vorbă ori cu un cântec. Ba, cum e cazul lui Mirel cel care s-a auto-băgat în seamă, nici măcar după ce a primit o condamnare penală definitivă ca agresor, nu-și pune problema că o piesă despre agresori l-ar putea viza, cel puțin indirect, și pe el.

Dar pentru mulți din zona gri, care au ignorat până acum problema (din prea multe motive: că nu le-a atras nimeni atenția, că femeile din bula lor nu și-au făcut curaj să o abordeze ori le-a fost jenă, că nu au considerat-o atât de răspândită etc.), piesa și, mai ales, dezbaterea născută zic că le-a mai deschis ochii. Ceea ce nu e deloc puțin.

Acum rămâne de văzut dacă Erika Isac o fi să fie un Eminem autohton în variantă feminină. Sincer, mi-aș dori. Că mai sunt suficiente tabu-uri, traume colective și frici care ar merita puse pe agenda publică, la fel de exploziv. Mai ales într-o perioadă ca asta, în care agora – inclusiv cea virtuală – părea să fi fost acaparată aproape exclusiv de discursul ultra-conservator și ultra familist tradițional.

***

Citește pe România Curată:

PESTE JUMĂTATE DE MILION DE EURO! Atât cer imobiliarii de la Nicușor Dan și de la alți lideri civici, pentru că n-au fost lăsați să distrugă Bucureștiul ca pe vremea lui Firea

Roșia Montană și „Terorismul prin litigii”. The Guardian scrie despre cazurile în care statele sunt obligate să plătească miliarde de dolari corporațiilor care vor să distrugă mediul


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Măi, Mirele, tu vorbești?

  1. card recenzii google

    Mi se pare complet nepotrivit ca un „Mirel” cu astfel de antecedente si atitudini sa isi permita sa faca educatie pe Facebook si sa aplaude ca o foca (scuze, focilor!) piesa cu „Mirel din Turnu Magurele”. Faptul ca a jignit si a pus mana pe o femeie in timpul unei emisiuni televizate demonstreaza lipsa totala de educatie si respect pe care o are fata de femei. Este trist ca astfel de persoane „cu nume” sunt considerate modele si li se acorda atentie, atunci cand ar trebui sa fie ignorate si condamnate pentru comportamentul lor rusinos. Sper ca femeia agresata sa isi primeasca dreptatea si ca acest „alt Mirel” va intelege ca violenta si lipsa de educatie nu sunt aspecte de apreciat sau de promovat in societatea noastra.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *