Alina Mungiu-Pippidi

Mai facem partide noi? Și dacă da, câte?

Hai să discutăm azi despre ce e de făcut cu legislația electorală. Curg somațiile să facem ceva repede și pe negândite: nu sunt de acord cu ele. Societatea civilă e sublimă când e activistă, dar o dă adesea în bară când e vorba de intervenții mai specializate: stă dovadă istoria uninominalului care a consumat atâtea energii fără să rezolve nimic, ba dimpotrivă, și gafa din primăvară de a îndemna lumea să nu meargă la vot al unuia din multele grupulețe de la Uniți Salvăm. De fapt a fost bine să meargă să meargă lumea la vot că așa s-a construit participarea pentru toamnă; a fost rău să se spună că toți candidații sunt la fel, că e la fel de rău Klaus cu Ponta și așa mai departe și alte lucruri care ne-ar fi putut scufunda în turul doi dacă nu făcea Dragnea mizeriile care au revoltat lumea. Mi-aș dori ca autorii acestor îndemnuri foarte vocale, și completate cu scuze nu tocmai inteligente (merită ca să vedem câți suntem, etc) să intre în pauză de reflecție măcar o vreme și să ne lase în pace să construim un proces de consultare profesional, intern și extern, în care să discutăm opțiunile începând de la probleme și nu invers. Iarăși fetișizăm votul prin corespondență (care nu e sigur în formula actuală) sau liberalizarea accesului (iarăși sunt de vină, i-am dat drumul într-un raport Freedom House de acum zece ani, despre cartelarea sistemului de partide, dar mă bazez și eu că citesc oameni inteligenți care după aceea nu își pierd capacitatea de a vedea policolor și se poartă ca taurii). De asta, fac acum o recapitulare a problemelor si enunț câteva opțiuni care circulă. Ce trebuie să urmeze e un proces sistematic de evaluare a lor în care să implicăm societatea civilă și partidele: România curată o să se implice în consultarea asta și online și fizic, construind o coaliție cât mai largă ca soluțiile selectate să aibă și șanse. Suntem obligați de jumătatea de milion de oameni care ni s-au alăturat de alegerile astea, și care sunt pe bună dreptate foarte preocupați de aceste chestiuni.

Problema numărul unu am enunțat-o după primul tur. Trebuie să înregistrăm votanții din România și din străinătate, etapă preliminară pentru orice formă de vot corect, ca să nu mai avem morți, CNPuri false, un total al votanților aiuristic și să deschidem posibilitatea votului electronic. Obstacolul nu e numai că evidența populației tot întârzie electronizarea, ci și că fundamentaliștii de la drepturile omului și cretinii cu 666 și-au dat mâna ca și pe legea nouă să existe excepții, cu alte cuvinte, oameni neînregistrați. Asta e o greșeală, și se poate îndrepta fie schimbând din nou legea (opțiunea 1) fie concepând un sistem mai primitiv și fizic de preînregistrare. Cine are sugestii pe zona asta să trimită, dar nu mai putem continua fără această triere și am văzut că oamenii sunt destul de responsabili și vor găsi timp odată la patru ani să investească în dreptul lor la vot, acuma că au început să țina la el. Sigur că manual se putea face și la alegerile astea, dacă nu erau rău intenționați cei care au organizat alegerile: noi am pus mii de oameni să scrie la ambasade să anunțe că vin la vot, la fel și mai din vreme putea face MAE și să organizeze câte secții era nevoie. Personal, aș prefera să nu găsim altă soluție pentru diaspora decât pentru țară- oricine trebuie să poată vota oriunde dacă e preînregistrat și să nu poate vota nicăieri dacă nu e- asta ne mai liniștește cu frauda, că după turul întâi se corelau cei pe liste suplimentare cu votul Ponta. După al doilea, nu, dar asta nu mai înseamnă decât că scandalul din turul unu a descurajat practica asta în turul doi.

Problema numărul doi (toate sunt legate, ordinea nu e a importanței) devine mai simplă dacă o rezolvăm pe prima. Avem votanți prea mulți în străinătate față de câte secții fizice avem. Putem fie închiria din vreme mai multe (opțiunea 1) sau putem elimina votul fizic (corespondență sau electronic) sau să nu voteze toți în acelați timp (votul anticipat, opțiunea 3).

Problema numărul trei sînt condițiile restrictive la înscrierea partidelor politice noi și la candidaturile independente. Liberalizarea accesului în politică este justificată prin simpla comparație cu legislația altor țări: suntem la nivel de Asia centrală, și asta e suficient ca să coborâm numărul de persoane necesare să înscrii un partid la o sută, cum mi-a promis dl. Ponta fără să se țină de cuvânt acum doi ani, sau la trei, cât a pus Monica Macovei într-un proiect de lege recent. Dar nu pentru că nu am face față pe legislația actuală: nu văd ce problemă ar avea MM să strângă 25 000 de semnături pentru un partid după ce a avut 200 000 pentru prezidențiale (și la fel alți unsprezece candidați, nimeni nu a avut probleme) și nici noi, România Curată și Uniți Salvăm, să strângem pentru Nicușor Dan și alți oameni din zona asta care au anunțat că vor participa în alegerile locale, hai că în două luni o facem. Dar agitația cu liberalizarea nu se justifică ca panaceu, e absurd să creadă cineva că ne lipsesc partidele noi și asta era marea problemă . PAC, PAR, UFD, ApR, Noua Republică și Forța Civică au propus, în decursul anilor, alternative la partidele principale care fie s-au întors la trunchiurile de bază, fie au dispărut. PPDD s-a umflat ca buretele și după aceea s-a dezumflat.

Mă tem că valul de entuziasm privitor la crearea de noi partide începe să piardă din vedere problema esențială: slaba calitate a partidelor actuale, și morală și de competență, mai ales la nivel national, că primarii mi se pare că se mai descurcă (bun, unii sunt în faliment, etc). E la modă populismul radical, ideea că toate partidele care există deja sunt pline de oportuniști și corupți și trebuie făcut unul nou care va fi altfel, pentru că ar exista o rezervă mare de oameni care abia așteaptă să facă un partid care nu sunt nici oportuniști, nici corupți. Am auzit asta pe rând la PAC, la UFD, la ApR, la PPDD și așa mai departe în ultimii douăzeci de ani: experiența arată că atunci când se încropește o formațiune politică nouă exact categoriile astea se ridică la vârf și se stabilizează, în vreme de celelalte se pierd treptat. Mobilizarea electorală de scurtă durată și viața pe termen lung a unui partid presupun calități diferite: și ideologia lui, toți sunt corupți și numai noi onești, nu rezistă la proba timpului și mai ales la proba numărului- prea puțini sunt onești pe organizarea actuală a societății. Pentru succesul electoral e nevoie de o ideologie reală. Cu niște grupuri de oameni care văd în politică o cale de a-și realiza niște interese. Restul, stăm în societatea civilă și controlăm partidele, și uite că facem progrese. Mai nou, există formule, ca în Franța, ca societatea civilă să poate susține liste de candidați independenți (asociații de independenți) în alegerile locale și regionale. Ar fi o soluție mult mai rațională pentru orașe corupte să creezi local ceva decât să faci un partid national ca să rezolvi problema Bucureștiului sau a Constanței. Și aici sunt necesare modificări legale, dar hai să vorbim despre astea- e mult mai sustenabil să facem asta decât n partide naționale pe care să ne chinuim să le unim după aceea. Politica este despre agregarea unor interese sau viziuni ale unor grupuri: cu cât mai extinsă agregarea, cu atât mai reprezentativă formațiunea rezultată. Acele interese sau acele viziuni preexistă asocierii politice și ar trebui să le putem identifica ca să se pună problema unei mari asocieri de succes. Partidul Facebook care se definește doar prin faptul că o mulțime de oameni sunt pe Facebook este un nonsens, cum ar fi și partidul Dacia Logan sau salteaua Dormeo. O asociere politică nu se definește prin mijloacele ei de comunicare sau vreo posesie comună.

Problema de bază a politicii în țări subdezvoltate ca a noastră e alta însă. Cu excepția plecării din țară nu există alternative mai bună pentru căpătuială decât politica. Plătim foarte puțin pe primari și e o agitație populistă de te doare capul când sunt încercări de a-i plăti mai bine, la fel pe miniștri și pe consilierii prezidențiali. Urmarea e că mare parte din cei care ocupă acește funcții sunt fie șomeri, fie hotărâți să mulgă funcția prin privilegii adiționale sau corupție, fie sunt puși acolo ca intermediari de alții pentru escrocherii, fie-cazul fericit- foarte tineri. A ajuns să fie o chestie junior să fii ministru sau consilier la noi. Opțiuni ca modelul suedez care a făcut mare audiență pe aici zilele astea, sau cel elvețian, propus de mine demult, prin care privilegiile sunt eliminate complet (parlamentarii nu au salarii și stau în garsoniere de 40 de m2 cu bucătărie comună, merg la birou cu bicicleta) sunt la polu opus- populare, dar fără șanse la politicieni. Dar sigur că trebuie să le promovăm, de asta voiam niște ecologiști modești cu biciclete (în schimb se pregătește Papahagi, tânăr dar deja traseist- MM nu își dă seama că nu sunt șanse să crească prea mult o formațiune care pleacă de la rasiștii de la În linie dreaptă sau oportuniștii lui Baconschi care înjurau pe cei din Piața Universității).

Pe lângă finanțarea politicienilor, finanțarea politicii e o altă problemă. Dar una care mi se pare iarăși greșit pusă. E nevoie de mult mai puțini bani decît se crede. În campania asta, tot ce a fost voluntar făcut pentru Monica sau Klaus a mers minunat, tot ce a fost plătit, de la afișul cu capul tăiat al lui KJ la campania lui Ponta a fost prost. Banii de campanie au fost băgați în buzunare de firme căpușă de partid, iar voluntarii de pe net au făcut toată isprava. Problema nu e atâta cum strângi bani, ci cum să împiedici politicienii odată ajunși la putere să își plătească datoriile prin alocații clientelare- și aici toate partidele fac la fel. Nu auziți cum bat din pinteni Adrian Sârbu și alții care au făcut campanie anti-Ponta, chiar vă imaginați că ei nu cred că un regim nou le va rezolva problemele cu fiscul și alte problema legale? Aici e problema- dar tot combinația de societate civilă activă și DNA competent poate rezolva asta. Nu de unde vin banii, că sprijinul poate fi uneori greu contabilizat- cât ar fi costat pe piață campania excelentă a Gândul pentru participarea la vot, pe care au făcut-o că era în interesul lor – și nu cred că le-a plătit-o nimeni. Ce trebuie supravegheat însă este ca în schimbul ei să nu primească altceva decât tratamentul corect pe care îl merită.

Dosarul problemelor electorale e mare și hai să ne apucăm de el serios. Asta înseamnă însă cântărirea de opțiuni și construirea de largi coaliții în jurul lor, nu iarăși drumul înfundat al scrierii unei propuneri punctuale în detaliu. Să nu punem iarăși boii înaintea căruței și să facem lucrurile temeinic, că nu vin anticipatele de Crăciunul ăsta. Reforma electorală pentru eliminarea fraudei și asigurarea dreptului la vot, ca și cucerirea Bucureștiului sunt obiective importante la România Curată- cucerirea guvernului nu e treaba noastră, mi se pare că garanția pe care ne-o doream am câștigat-o deja. Iar pentru acea majoritate parlamentară de oameni onești nu există o soluție unică, lucrez deja la asta din 1996 cu reforma clasei politice și 2004 cu Coaliția pentru un Parlament curat, și mai lucrăm….

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

27 thoughts on “Mai facem partide noi? Și dacă da, câte?

  1. Doina

    Eu nu cred ca avem nevoie de alte partide, mai ales din 3 membri, nu vreau sa ajungem ca in anii ’90 cand nu mai stiai cate partide sunt si cand s-a tiparit pt.alegeri o adevarata cartulie. Si mai ales nu sunt de acord sa fie finantate de stat. Sunt de ajuns aceste partide, trebuie doar curatate de cei corupti. Poate ar trebui sa reinnoiti lista celor indezirabili, cum ati facut acum cativa ani, in care pe langa cei corupti sa figureze si cei care au fost pana acum ministri sau secretari de stat in guverne. Nu mai vrem sa ii vedem la guvernare, cred ca toate partidele au oameni tineri, nepatati, capabili. Eu cred ca in Parlament nu trebuie sa acceada decat cei cu studii superioare, nu vreau sa mai aud de strungari sau soferi, ce legi vor stii ei sa faca? In rest, sunt de acord cu tot ce spuneti, problema votului trebuie neaparat rezolvata pana in 2016, altfel vom avea aceleasi probleme. Mi-ar placea ca parlamentarii nostri sa nu aiba privilegii prea mari, acum mai vor si pensii speciale, pentru 4 ani vor 2000 lei pensie, pai nu e corect, eu nu am dupa 36 de ani asa pensie. Poate se vor multumi si ai nostri cu mai putin cum e in Suedia. Ai nostri vor lux de parca la mama lor au avut toti lux. Va felicit pentru tot ceea ce faceti, pentru ca va implicati, pentru ca va pasa, daca ar fi multi intelectuali ca dv. ar fi bine, dar cei mai multi doar scriu articole prin ziare, critica pe unii si pe altii, dar atat, pentru altceva nu au timp. Dv. aveti, desi nu lucrati in tara, va admir si va respect.

    Reply
  2. Matei Alexandru

    Nu sunt de acord ca indemnul de neparticipare la vot din primavara a fost o gafa, chiar daca eu am votat. Chestiunea cu “sa vedem cati suntem” a fost o naivitate doar raportat la sistemul existent. Optiunea de vot “cu niciunul” trebuie sa existe in mod distinct pe buletinul de vot. Trebuie sa intelegem ca ne aflam intr-o alta era in care relatiile si legaturile din societate se schimba, iar criza reprezentarii este din ce in ce mai accentuata. Asta este principala problema care trebuie sa ne preocupe, o cat mai buna reprezentare politica a tuturor grupurilor si optiunilor din societate care nu mai poate fi analizata dupa modelele de pana acum fiindca schimbarile s-au produs si se produc accelerat. Modul de comunicare prin internet a schimbat si schimba in permanenta legaturile sociale si optiunile care chiar daca se fragmenteaza sunt mult mai active si simt nevoia de reprezentare. Nu toate alegerile sunt la fel, nu alegem de fiecare data acelasi lucru si nici nu li se pot aplica tuturor aceleasi reguli. Nu cred ca cineva ar trebui sa merga la vot daca nu este convins ca are o optiune, indiferent cum s-a format aceasta, pozitiv sau negativ, mai mult sau mai putin relativ.
    Nu mai putem astazi sa spunem de cate partide avem nevoie, trebuie sa existe oricate partide. Vom vedea la vot care sunt reprezentative si atunci vom putea numara. In conditiile actuale nici pragul electoral nu isi mai are rostul, fiindca pot exista si exista grupuri active politic, ultraminoritare la un moment dat, care trebuie sa aiba reprezentare politica. Asocierea libera in scopuri politice nu va rezolva neaparat toate problemele, dar este o premisa absolut necesara. Nu este un panaceu, este normalitatea! Criza grava a reprezentarii este data nu doar de cei care nu voteaza fiindca nu rezoneaza cu niciun partid, ci mai ales de cei care voteaza si se simt nereprezentati de cei pe care ii voteaza. Votul este extrem de relativ si in mare parte negativ, de aceea optiunile sunt destul de fluctuante pentru o mare masa de alegatori, tocmai datorita lipsei reale de reprezentare..
    Pe de alta parte trebuie neaparat sa se permita candidaturile independente si liste de independenti fara conditionari aberante. Orice mod prin care se ajunge la o buna reprezentare este necesar sa existe.
    Avand in vedere ca mijloacele de comunicare in cea mai mare parte nu mai au o componenta teritoriala, cred ca alegerile parlamentare nu mai trebuie organizate in circumscriptii judetene care oricum nu mai reprezinta nimic. Numai asa vom avea o reprezentare nationala corecta si vom mai reteza din puterile baronilor locali.
    Eu am incredere in capacitatea electoratului de a selecta si de a alege care a demonstrat ca atunci cand a simtit pericolul s-a mobilizat. Trebuie sa alegem mult mai des si vom avea rezultate surprinzator de bune. Decalarea alegerilor parlamentare de cele prezidentiale a fost esentiala pentru democratia romaneasca si nu am fi ajuns astazi la aceste rezultate fara aceasta decalare. A fost mai clar ce alegem si de ce. Si electoratul a avut posibilitatea de a sanctiona mai repede ce era de sanctionat. Nu au mai avut cate 4 ani in care sa-si faca de cap linistiti.
    Votul prin corespondenta sau cel electronic nu sunt o solutie care rezolva problemele. Din contra, le poate accentua mult mai mult. Aceste solutiii, alaturi de votul anticipat, trebuie luate in calcul ca solutii marginale, doar pentru cei carora nu li se poate oferi o sectie de vot clasica.
    Cred ca este cea mai mare eroare sa facem sisteme paralele de evidenta a persoanelor. Nu ne trebuie alt sistem pararel de evidenta. Sistemul informatizat de evidenta persoanelor este suficient si daca exista probleme trebuie rezolvate in acest sistem. Aici se inregistreaza fiecare nou-nascut si fiecare deces. Aici trebuie inregistrate toate interdictiile. Aici sunt toate documentele. Nu facem decat sa bulversam lucrurile daca facem alte evidente paralele pentru alegeri.
    Ce inseamna ca avem morti pe liste? Daca exista trebuie sa rezolvam problema in sistemul de evidenta a persoanelor nu intr-un altul paralel. Evident ca listele se tiparesc cu 2-3 saptamani inainte si intre timp mai mor oameni, dar asta se poate verifica foarte usor. Ce inseamna ca evidenta persoanelor intarzie electronizarea? Si cum adica sunt oameni neinregistrati? Daca ai un act de identitate esti in sistemul de evidenta a persoanelor!
    Este adevarat ca nu se poate sti exact cate sectii de votare trebuie sa fie in strainatate, dar este complet nerealist sa pretinzi astazi romanilor sa se inregistreze in prealabil. Abia daca pot fi determinati sa voteze, sa ii pui sa se preinregistreze este complet lipsita de realism. Nu se vor inregistra si nu vom face decat sa blocam si mai rau accesul la vot. Inregistrarea poate fi optionala si nu foarte formala (un simplu mesaj pe e-mail este suficient), iar cei neinregistrati pot vota pe un culoar separat stand eventual la coada. Dar va spun ca daca s-ar face sectii de votare asa cum s-au cerut de comunitatile de romani din strainatate, problema era rezolvata in foarte mare masura. Preinregistrarea ar fi o mare greseala si sper sa nu fie nevoie sa o experimentam ca sa ne dam seama asta.
    Legat de votul multiplu, vedem ca in Basarabia s-a putut. A existat un sistem electronic asa cum a propus de mult STS-ul. Ce mare lucru sa ai un calculator legat la retea si un scanner atasat. Se scaneaza instantaneu actul de identitate si esti inregistrat in sistem ca ai votat. Daca te duci si in alta sectie apare imediat ca ai mai votat si trebuie sa dai cu subsemnatul. Ce e asa de greu. Apoi, la Bac s-au putut pune camere web, in sectiile de vot de ce nu s-ar putea?! Ca nu se vrea!

    Reply
  3. Munteanu

    Dupa bombele de la Hiroshima si Nagasaki Japonia a negociat pacea. Americanii s-au oferit sa aduca investitorii straini care sa ajute la refacerea Japoniei. In acest caz au raspuns Japonezii nu avem alta solutie decat sa continuam razboiul caci investitorii straini ar produce in Japonia cum produc deja in Romania dezastre mult mai mari decat cele de la Hiroshima si Nagasaki.

    Reply
  4. Laura

    Eu as mai aduaga pe lista inca un aspect. In momentul de fata, atributiile administrative legate de partide si alegeri sunt raspandite la prea multe institutii. Tribunalul Bucuresti e responsabil cu inregistratea partidelor; Autoritatea Electorala Permanenta e responsabila cu controlul financiar al partidelor, Parchetul General cu controlul pe exit (radierea partidelor care nu obtin minimum X voturi in 2 alegeri consecutive, chiar nu stiu daca cineva de la Parchet se ocupa cu asa ceva), AEP cu delimitarea sectiilor de votare, Prefecturile cu desemnarea membrilor sectiilor de votare, plus avem BEC-urile care au competente decizionale mari, dar sunt create de la zero la fiecare alegeri, deci pierd complet memoria institutionala… Eu as sugera ca toate atributiile acestea sa fie consolidate la AEP, pentru ca lucrurile sunt legate intre ele, si putem profesionaliza intr-un fel acest process.

    Reply
  5. Krantzro

    Decât să acceptăm partide cu 3 membri eu aş milita pentru rămânera a doar 3 partide , stânga, dreapta, centru. Ce tot o dăm cotită şi ne ascundem după doctrine care nu există decât în închipuirea unora, care au rămas în afara osului şi cred că e suficient să fii al 10-lea prim vice preşedinte la un partid de debara, ca să capeţi autoritate în discurs public. Ar fi şi mult mai simplu pentru toată lumea de urmărit viaţa politică, traseism eliminat în mare parte, alternanţă clară la putere dacă e cazul. La urma urmei, dacă tot ne place pe axa Londra-Washington, de ce n-am fi şi politic orientăţi la fel? Au şi know how-ul gata scris…

    PS Dna Mungiu:
    în final aţi scris că: „Să nu punem iarăși boii înaintea căruței și să facem lucrurile temeinic, că nu vin anticipatele de Crăciunul ăsta.”. Înclin să cred ca boii chiar acolo trebuie puşi, dacă vrem să ne urnim. Că prea umblă dezlegaţi peste tot, şi nu le cere nimeni socoteală…

    Reply
  6. taunul77

    Primarii sunt intr-adevar platiti prost. Dar sunt si prea multi. Ce ar fi ca odata cu regionalizarea, care ar trebui sa desfiinteze judetele, sa se mai comaseze si comunele intre ele. Sa nu mai existe primari la entitati administrative de 3-4000 de oameni ci pentru 12-15000. Si atunci poate ar fi si resurse pentru plata unor salarii mai mari pentru alesii locali. Chiar sunt interesat pe cine are in vedere Romania curata pentru a-l arunca in lupta cu Oprescu la alegerile din 2016. Chiar vreau sa se termine odata cu pacaliciul ala incompetent si corupt la conducerea Primariei Capitalei!

    Reply
    • dorin valeriu

      In anul 1968, cand s-a „revenit” la impartirea administrativa a tarii in judete si comune, dela cea sovietica regiuni-raioanecomune s-a sarit peste unitatea numita „plasa”, o comunitate formata din mai multe comune grupate in jurul unui targusor. Nici judetele n-au fost refacute cum au fost, asta-i alta treaba. Oricum, noua impartire a avut niste neajunsuri :
      – distanta prea mare dintre comune si capitala-birocratia judetului
      – decaderea fostelor resedinta de plasa, mai ales dupa ce unele fusesera capitale de raion si acum au ramas … nimic.
      S-a incercat o corectie prin comasarea mai multor comune, rezultand adesea monstruozitati, in care locuitorii satelor apartinatoare nu au nici un cuvant in privinta treburilor comune si mai ales a folosirii fondurilor. Fapt favorizat si de absurditatea sistemului de alegeri locale : nu pe circumscriptii teritoriale ci pe lista de partide, unica pe comuna (oras, judet), multe cartiere-sate-grup de localitati ramanand nereprezentate.
      Eu cred ca toate comunele ar putea sa se intretina daca impozitul pe proprietate ar intra in bugetul local. Si „plasele” ar trebui reinfiintate. Si desigur, legea alegerilor locale revizuita. Ar scadea si influenta „politicului”, s-ar alege cei mai buni si respectati gospodari !

      Reply
      • taunul77

        In cazul asta ar trebui sa existe doar regiuni si plase (astea pot fi denumite si altfel). Nici prea multe paliere administrative nu sunt de dorit. Se birocratizeaza excesiv administratia. Toate astea trebuie dublate de o descentralizare facuta pe criterii de eficacitate si eficienta, si nu sa tina cont in primul rand de interesele politice.

        Reply
  7. virgil

    1. Nu avem nevoie de mai multe partide. Propunerea doamnei Macovei ca 3 membri sa poata forma un partid mi se pare rupta de realitate (o spune un om care din 1990 si pana azi am fost activ in viata politica locala) Eu salut coagularea fortelor de dreapta, nu fragmentarea acestora. Aici domnul Basescu a contribuit din plin, partidul doamnei Udrea nu-si avea, cum s-a si dovedit, rost.
    2. Sunt prea multe comune, numarul acestora ar trebui redus prin comasare.
    3. campaniile lectorale trebuie platite de stat. In acest fel s-ar elimina mita electorala.

    Reply
    • Ventidius

      Coagularea fortelor de dreapta nu se impune prin limitarea numarului de partide ci prin castigarea increderii electoratului de dreapta de catre un singur partid. Concurenta nu poate fi decat benefica. Ce relevanta are faptul ca poti infiinta un partid cu trei mebri daca iti trebuie 4% ca sa intri in Parlament? Poti sa ai un singur partid de dreapta si ala sa fie votat de 5% din electorat daca majoritatea potentialilor votanti prefera sa inghita cheia si sa se baricadeze in casa decat sa voteze acel partid. Sau poti sa ai 3-4 partide de dreapta parlamentare fiecare cu cate 10% din electorat. Dupa cum poti sa ai 1000 de partide de dreapta, dar ditre toate acestea unul singur sa obtina 50% din voturi la alegeri iar restul sa intre 3 si 300 voturi. Prefer a ultima varinta, dar in lipsa ei o prefer pe a doua. Macar am de unde alege. Mi se pare aiurea ca cineva sa voteze un partid doar pentru ca acesta are monopolul asigurat pe partea dreapta.

      Reply
  8. dorin valeriu

    Cum cate partide ? Exista o limita a dreptului de asociere ? Sau il primim pe cartela?
    Da, coagularea intr-un partid se face pe baza unei ideologii comune. Dar se naste in jurul unor personalitati capabile sa coaguleze pe cei care-o impartasesc si sunt dispusi sa lupte pentru ea. Din pacate, in ultimii douazecisicinci de ani asemenea personalitati au cam lipsit. Daca-i omitem pe Vadim, Funar sau DD.
    Sa nu gandim intre limite, sa lasam viata politica sa se desfasoare.
    Doar viata ne va arata cine a fost oportun, necesar, daruit !

    Reply
  9. Laura

    Legat de alegerile din strainatate, lucrurile sunt mai complicate, si trebuie cumva sa pregatim opinia publica din diaspora cu idea ca probabil ca nu exista solutie care sa multumeasca pe toata lumea.

    1. Nu putem deschide mai multe sectii de votare peste tot. Tari precum Canada, Australia, si alte cateva nu permit desfasurarea de alegeri straine pe teritoriul lor, cu exceptia spatiilor diplomatice permanente. Nici macar in consulatele onorifice. Germania are aceeasi regula, dar permite exceptii pentru „situatii exceptionale”. Tine de o interpretare strict teritoriala a suveranitatii (de pe teritoriul statului X nu poti alege reprezenanti in autoritatile statului Y).

    2. In cazul votului prin corespondenta (si a votului electronic, e acelasi mechanism) exista o posibilitate mult mai mare de abuz dacat in cazul votului fizic. De exemplu, este posibil ca un membru al familiei sa solicite buletine de vot si sa voteze (fara consimtamant) in numele intregii familii. In cazul in care acest mod de vot s-ar aplica si in tara, riscul de abuz ar fi destul de mare (stiu eu, in azile de batrani, sau manastiri). Exista un raport al UN din 2011 (cred ?) care sublineaza aceste riscuri.

    3. In cazul votului prin corespondenta/electronic in strainatate, poate fi foarte dificil de determinat sub ce jurisdictie se desfasoara acest vot; actul de a cere un bulletin de vot, de a vota si trimite buletinul de vot inapoi se desfasoara sub jurisdictia statului gazda. Doar numararea voturilor se face sub jurisdictie romana. Deci daca cineva comite un fals sau un abuz, justita din Romania nu poate face mare lucru.

    4. Votul anticipat ar fi o buna solutie. Nu rezolva toate problemele, dar probabil ca adduce cele mai putine complicatii…

    Reply
  10. AlinaP

    Intr-un stat democratic, numarul partidelor e la alegerea cetatenilor. Conditia de a forma un partid insa trebuie legiferata. Sunt de accord cu propunerea doamnei Macavei ca trei persoane sa formeze un partid. Viitorul partidului incepe cu ei, un partid se poate ridica sau cadea, permanenta nu e obligatorie ca in cazul a doua partide cand pierderea unui partid poate duce la dictatura.
    Sistemul in care alegerea candidatului este bazat pe suportul partidului din spate cand exista doar doua partide nu este cinstit. Intr-o tara cu doua partide, votul cetateanului e fortat daca nu e cumparat. Nu e de mirarea ca multi refuza sa mai voteze si coruptia isi gaseste locul.

    Cred ca finantarea partidului ar trebui sa fie problema partidului. Statul nu trebuie sa se include in politica in nici un caz. Astazi, costul se poate minimaliza folosind internetul ca mijloc de comunicare pentru a ajunge la popor. Este o metoda mult mai buna decat megalomania stadioanelor.
    Fonduri trebuie allocate in zonele mai isolate, in sate, pentru a asigura comunicarea electronica in toate colturile tarii si asta poate fi datoria statului. In felul acesta, mult mai multi romani s-ar implica in politica serios.

    Nu sunt de accord cu nici un fel de liste suplimentare, pre-electorale, etc. care n-au darul decat de a complica o situatie si a deschide drumul fraudei. Exista un record national al cetatenilor romani din care lista cetatenilor cu drept de vot poate fi extrasa. Lista nationala actuala trebuie verificata pentru corectitudine, adusa la zi in mod continuu de catre un singur centru national de vot.
    Lista centralizata la nivel national trebuie sa include toti cetatenii romani indifferent de domiciliu. Aceasta este unica lista fata de care voturile trebuie sa se refere. Domiciliul actual al votantului este un record ce trebie sa fie la zi si e de datoria cetateanului sa o comunice in timp centrului national de vot. Schimbarea adresei se poate face electronic deasemeni si datele centralizate fara insa a permite „dubla locatie”.

    Votul in strainatate cere vot electroic sau prin corespondenta. Sa nu uitam ca in tari ca USA sau Canada, distantele sa masoara in mii de km. In ambele aceste tari se foloseste cu success metoda votului prin corespondenta.
    Votul prin corespondenta cere adresa corecta si poate exclude pe cei care nu au comunicat-o centrului national de vot in timp dar numarul lor nu cred ca e semnificativ.
    Votul electronic are avantajul ca durata depasarii de la domiciliul permanent in alte orase din tara sau din strainatate nu conteaza si votul poate fi inregistrat/verificat fara a modifica adresa permanenta.

    Indiferent de modul de a vota – la sectii de votare, prin vot electronic sau prin corespondenta, atentia trebuie sa se concentreze pe verificarea si inregistrarea votului. Exista multe metode de frauda a votului chiar si in cazul folosirii metodelor moderne electronice.

    Parerea mea e ca un sistem politic si electoral trebuie sa fie democratic, simplu, transparent. Sa nu uitam insa ca frauda apare nu pentru ca partidele au bani sa cumpere voturile ci pentru ca exista cetateni a caror constiinta poate fi cumparata. Metode corespunzatoare de verificare a votului sunt cheia succesului politic si electoral.

    Reply
  11. Răzvan Florian

    Argumentul d-nei Mungiu „nu văd ce problemă ar avea MM să strângă 25 000 de semnături pentru un partid după ce a avut 200 000 pentru prezidențiale (și la fel alți unsprezece candidați, nimeni nu a avut probleme)” pare valid, dar de fapt d-na Mungiu ignoră o diferență esențială: în cazul formării partidelor, conform legii actuale, toți semnatarii inițiali sunt membri fondatori, nu doar simpli susținători. Asta înseamnă că la formarea unui partid nu poți lua orice om care trece pe stradă și îl convingi să-ți dea o semnătură, ci inițiatorii trebuie să selecteze pe cei care devin membri fondatori. Direcția pe care o imprimă membrii fondatori prin deciziile pe care le iau e esențială pentru evoluția partidului, ca în cazul oricărei organizații.

    Mai spune d-na Mungiu: „Mă tem că valul de entuziasm privitor la crearea de noi partide începe să piardă din vedere problema esențială: slaba calitate a partidelor actuale”. Partidele actuale (principalele partide parlamentare) sunt foarte greu de reformat pentru că mecanismele de luare a deciziilor în interiorul partidelor (formalizate prin statut) sunt cvasi-feudale, nu există democrație internă, și aceste mecanisme fac aproape imposibilă reformarea lor (e o situație de evoluție cvasi-ireversibilă). De aceea ele nu atrag nici oameni noi de calitate. Este deci o nevoie clară de a se forma noi structuri, cu alte mecanisme interne. E nevoie de un număr mai mare de partide care să exploreze mai multe variante de organizare internă, de selecție a membrilor, de surse de finanțare, din care să fie selectate apoi de către populație prin vot cele mai bune variante. Faptul că au existat partide nou formate care nu au avut succes nu este defel un argument pentru faptul că nu pot apare noi partide mai bune decât cele existente și decât cele care s-au format recent și nu au avut succes. „Experiența arată că atunci când se încropește o formațiune politică nouă exact categoriile astea se ridică la vârf și se stabilizează, în vreme de celelalte se pierd treptat” – este pentru că nu există cultură asociativă în România, care să facă membrii să știe cum să se organizeze, dar prin încercări și erori oamenii vor adopta mecanisme care să păstreze sănătoase organizațiile (de ex., Robert’s Rules of Order care au rezultat în alte părți prin experiențe derulate de-a lungul a sute de ani).

    Este clar că politicile publice trebuie bazate pe studii, și în cazul de față există astfel de studii la http://partide.amper.org.ro/ro/ care ar trebui să fie citite de cei care analizează și comentează astfel de politici publice.

    Reply
  12. Ionut Badea

    Problema nu este aparitia de noi partide, ci oamenii care le populeaza si le conduc. Asata a fost cazul si cu Forta Civica, Noua Republica, PMP (mai ales!) si va ramane astfel in continuare. Patibulari, prea multi patibulari – vorba lui Patapievici (…).

    Reply
  13. alinaMP

    Multumim pentru sugestii, dupa cum am mai spus aspiram sa sintetizam variante si nu sa propunem preferinte, variante cu plusuri si minusuri. Urez succes la toti cei care afc partude noi, dar legea de fier a oligarhiei se reiterereaza an de an pe la noi, Noua Republica a aparut ca o mare speranta, multi utilizatori ARC s-au dus acolo, si de doua ori pana acum public (nu stiu de cate ori de fapt) seful partidului i-a dat afara pe cei cu care a pornit, a dat autopuci sa elimine opozitia, etc. Si era exact populatia bine educata si repatriata care nu se regaseste in partidele de azi, Dar, vorba aceea, incercarea moarte nu are- mai ales pentru cine nu invata din experienta, si asta e calitatea de baza a vietii publice romanesti- nuimeni nu invata mai nimic.
    Ba chiar cei care nu invata se revolta cand li se cere sa reflecteze la experienta lor, doar-doar s-or alege cu ceva din ea. Exemplul unu pe ordinea de zi e Costi Rogozanu care s-a suparat pe textul de fata si spune ca a avut dreptate sa nu iasa la vot la europarlamentare ca nu s-a discutat despre saracie in campania electorala si in Europa sunt inca saraci si alte probleme. E atata ignoranta a unei intregi literaturi despre agenda alegerilor europarlamentare, cu sute de studii de calitate de ce se vorbeste despre una sau despre alta, dar cu atat hotarare si aplomb ca iti vine sa dai din umeri sa lasi pe oameni sa piara pe limba lor pe aici.Stiind ca nu le citeste nimeni eu am scris atunci un rezumat indemnand lumea sa iasa la vot. Imi cer, frate, scuze pentru el, de fiecare cand stii mai mult in Romania ca altii ofensezi sensibilitatea cuiva, e plin de ignoranti sensibili ca mimozele pe aicea. Da, mai, nu votati la europarlamentare si o sa le fie mult mai bine la saraci! Ce sa va zic? Nu votati nici la prezidentiale. O sa faceti voi mai bine saracilor decat noi, care am castigat influenta prin alegerile astea? Iaca, ma indoiesc. Noi poate o sa o dam in bara, dar voi avand zero influenta o sa faceti sigur zero bine, Si pentru cine nu a bagat de seama – programul lui Klaus e crestin-democrat ca orientare, deci nu il mai legati de aia care taie pensii si salarii precum PSD in campanie.

    Reply
    • Matei Alexandru

      Este foarte important sa avem o dezbatere reala si sa putem sa ne strangem cat mai multi pentru a putea influenta adoptarea unor reguli electorale intr-un sens care sa corespunda cu interesul nostru civil, iar nu cu cel al actualilor politicieni. Pentru asta trebuie sa ne rezumam la aceasta problema si sa evitam oricefel de interferenta referitoare la chestiuni care tin de opinia si optiunile fiecaruia. Numai asa vom reusi sa spargem bisericutele si sa putem realiza un curent de opinie care sa aiba o sustinere consistenta. Nu ma intereseaza daca unul sau altul considera la un moment dat ca trebuie sau nu sa mearga la vot si nici care e motivatia sa conjuncturala. Trebuie sa refacem ordinea si regulile democratiei liberale si dupa aceea, in interiorul lor sa ne exprimam opiniile divergente care tin de optiunile diverse ale fiecaruia. A amesteca aceasta initiativa cu o disputa marginala de opinii, nu face decat sa induca mai multa confuzie si neincredere.
      Este evident ca un partid nou nu are succesul garantat. Depinde de ce face si cum se comporta. Simpla aparitie a unui nou partid nu reprezinta decat o oferta care poate fi sau nu acceptata de alegatori. Dar este o premisa absolut necesara pentru declansarea unui proces care sa duca la o mai buna reprezentare. Ca partidele noi constituite pana acum au esuat este doar vina lor. De unde concluzia ca partidele noi nu sunt necesare fiindca cele de pana acum nu au reusit nimic?! Tocmai de aceea este nevoie de cat mai multe partide ca sa avem de unde alege.

      Reply
  14. Paul

    Partidele se legitimeaza prin doctrine: de stanga,de centru sau de dreapta.Multitudinea partidelor politice este ridicola in prima faza,apoi devine abuziva,ca,in final,sa devina destabilizatoare pentru tara.Ar fi,cum deja este la noi,un balamuc politic.In politica se inghesuie tot felul de pramatii fara pregatire profesionala temeinica si neceseara societatii si fara educatie civica,asa cum o dovedeste realitatea,exceptand unele minti mai luminate,dar cu caractere indoielnice si vorba lui Nea Iancu:unde nu-i moral,acolo e coruptie…Deja scena noastra politica este sufocata de prea multe podoabe,nu le-ar mai suporta Dumnezeu !

    Reply
  15. Matei Alexandru

    Daca spuneti ca aveti ca obiectiv important cucerirea Bucurestiului, ceea ce ma intereseaza si pe mine in cel mai inalt grad, puteti sa faceti publica strategia si mijloacele de actiune pe care le aveti in vedere pentru realizarea acestui obiectiv?
    Mai este doar un an si jumatate pana la alegerile locale. Eu as vrea sa stiu de pe acum care sunt candidatii pentru consiliul general, consiliile locale, primar general si primari de sector. As vrea sa vad ce fac in fiecare zi. Ca participa ca observatori la toate sedintele de consiliu, ca analizeaza toate hotararile, ca au viziune si initiativa. Pe scurt ca merita sa-i votez cu toata increderea, nu ca sunt o solutie cava mai buna fata de ce avem acum.

    Reply
  16. Radu

    AMP prin APD cred ca au avut un aport considerabil la democratizarea timpurie (din pacate si liberalizarea) Romaniei. Articolul nu zice prostii pana la urma, iar dansa, iata, fiind o voce auzita, ia taurul de coarne. Cu sau fara o lista de chestiuni istorice care i se imputa, doamna e totusi unsa cu prea multe alifii pentru a se erija in lider a proaspat trezitei societati civile. („noi, Uniti Salvam”). Bine, cine-s eu sa sugerez unui ong-ist/activist de-o viata cand ar fi timpul sa stea pe margine? Cred, in asentimentul multora, ca Basescu a facut lucruri minunate pentru libertatea presei si pentru democratie in primul mandat. As putea insa intrezari un Basescu al societatii civile in doamna Pipidi.

    Reply
  17. alinamp

    matei, daca urmaresti bucurestiul ii cunosti deja ca au aproape monopolul consultarii- din lipsa de paticipare a a altora. e vorba de nicusor dan, roxana wring si altii ca ei.

    Reply
  18. Alexandru Disli

    Si eu sunt foarte curios care este propunerea dumneavoastra pentru candidatura la Primaria Bucurestiului. Si eu cred ca ar trebui anuntat cu mult timp inainte si sa se implice in subiect deja.
    Desi l-am votat, as vrea sa subliniez faptul ca un candidat de tipul Nicusor Dan nu va avea sanse reale de castig, el fiind un foarte bun activist civic dar care a avut un program f slab la alegerile trecute si fiind o figura stearsa pentru un astfel de job.

    Reply
  19. AlinaP

    Democratia isi are legile ei iar libertatea de actiune este o lege fundamentala. Democratia si libertatea nu inseamna haos daca aceste notiuni sunt bine intelese si respectate de toti. Limitarea legala a numerelor de partide care pot sa apara constituie o abatere de la democratie. Viata unui partid e in mana partcicipantilor, in programul lor.
    Cred ca romanii au inca de invatat despre democratie, prea mult timp am fost condusi impotriva vointei noastre de o dictatura asa incat asteptam mereu limitari ale drepturilor cu care ne-am nascut crezand ca numai asa putem trai in pace si liniste.

    Reply
  20. Lucia

    Revin cu o propunere pe care am postat-o in legatura cu modul de finantare a partidelor si pe care ati spus ca o veti analiza mai in detaliu. Am propus atunci ca partidele sa fie finantate pe sistemul finantarii organizatiilor neguvernamentale din cei 2% din impozit. Cu alte cuvinte, un anumit procent din impozit sa poata fi directionat spre unul sau mai multe partide, iar partidele sa nu poata fi finantate altfel, adica prin sume mari de la firme sau persoane fizice sub forma de donatie. Ar fi o forma de vot, printr-un instrument financiar, si in afara alegerilor propriu-zise. Riscurile ar fi, totusi, ca si in cazul televiziunilor comerciale, ca sa castige mai mult partidele care isi fac o reclama mai buna. Dar nu mi se pare un risc mult diferit fata de ce se intampla in situatia actuala.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *