Alina Mungiu-Pippidi

Mai e posibil vreun proiect de țară?

Protestele sindicatelor poliției și ale contractorilor ministerului de interne, văzute de mine de la o fereastră într-un weekend de trecut pe acasă pentru a mai lua cămăși proaspăt călcate mi s-au părut de necrezut. S-au întins pe bulevardul Lascăr Catargiu mai bine de o jumătate de oră, deși poliția nu stă prost cu salariile, a primit și măriri, are și pensii speciale. La fel, un protest al profesorilor de care am auzit, și pentru care am și telefonat, de pe aeroport, unor sindicaliști pe care îi cunosc – am fost în coaliții împreună. Ei mi-au spus, sincer, păi la educația preuniversitară crește mai puțin ca la cea universitară… și din 2022 aproape că nu mai crește. Medicii de familie, care au dat startul imediat după vacanța de iarnă, nici nu sunt bugetari, și atunci i-am întrebat ce au? Păi tocmai asta, mi-au spus ei, la bugetari crește, și noi rămânem de căruță!

Trec peste faptul că nu poți explica nimănui în România că salariile sunt un factor determinat de cererea și oferta de pe piața muncii, și dacă medicul specialist are opțiuni în străinătate pe care nu le are cel de familie sau polițistul el trebuie să primească cel mai mare salariu. Așa ceva e de neconceput în mentalitatea comunistă generală care domnește încă la noi unde și salariile piloților erau considerate nesimțite deși nu sunt destui piloți – Blue Air îi aduce de pe piața europeană și îi plătește competitiv, altfel nu ar zbura avioanele cu navetiștii de duminică. Rămâne nedumerirea hazlie a PSD de ce prostestează toți ăștia care capătă ceva că alții capătă mai mult ca ei, cînd sub Băsescu le tăiau salariile și nu protesta nimeni. Și, deh, răspunsul este că protestează acum și nu protestau atunci pentru că PSD a legitimat îndreptățirea lor, pe care Băsescu, cu atitudinea lui agresivă, o delegitimase.

Protestele pentru a căpăta ceva nu sunt singurele în România. Chiar mai vizibile sunt cele ca să nu ți se ia ceva, care sunt fix același lucru, în oglindă, sau ca să nu plătești ceva. De cînd au început protestele anti-PSD de anul trecut au fost mereu și din astea: să nu se modifice pilonul doi de pensii (deși alte țări le-au modificat, inclusiv Chile, creatoarea modelului, proteste din partea celor care se tem că acesta e un fel ascuns al PSD de a lua de la clasa mijlocie pentru a da la cei cu pensii minime), contribuția la sănătate să fie regresivă (cine are salariu mai mare să plătească proporțional mai puțin), sau să nu fie deloc (pe drept de autor, de exemplu) cu argumentul că hipsterii nu o folosesc (întrebați sistemul de asigurări cît a costat un mort sau rănit de la Colectiv, cît 50 de bolnavi cu afecțiuni obișnuite, nici ei nu crezuseră că folosesc sistemul de sănătate), și tot așa.

„Dările” a intrat în vocabularul curent ca expresie uzuală, deși dracu’ a mai auzit de „dări” de zece la sută într-o țară civilizată, care mai și bocește că nu are autostrăzi și spitale de clasa întîi. Aceste revendicări materiale au fost trecute la un loc cu cele pentru independența justiției pe manifeste, ca să fie lumea motivată mai bine să iasă în stradă – plus amenințarea că PSD va reintroduce impozitul pe venitul global (o necesitate, absența lui arată cît e de neterminată modernizarea noastră fiscală, l-am promis prin Contractul cu România din 1996!) și o cotă progresivă de venit (cota cîndva unică nu mai există oricum ca atare, dar cine să bage de seamă). Alte grupuri sunt astfel sensibilizate la potențiale pierderi de venit și mobilizate electoral, legitimîndu-se așteptările lor că dacă vor nu cîștiga ceva, măcar nu vor pierde.

Avem astfel, și pe stînga, și pe dreapta, mai multă lume mobilizată ca niciodată de interese materiale. Lor li se adaugă mobilizările teritorial-comunitare, care au atins maximul. Pe secui i-am auzit totdeauna bocind că dau taxe mai mult decît iau de la București (e fix pe dos, dar ce contează evidența), acuma văd „știri” în care se deploră de către bucureșteni banii „clientelari” dați Vasluiului sau Teleormanului, deși e normal să fie așa, Vasluiul și Teleormanul sunt cele mai sărace din România (și cum cel mai important determinant al dezvoltării de azi e cel la care erai acum o sută de ani, nu, nu ei și-au făcut-o cu mîna lor, cum ați putea crede).

Ieșenii își vor autostrada (cine a mai auzit cînd ești la granița de est să îți faci plan de dezvoltare bazat pe mers o mie de kilometri pînă la frontiera Vestului, dar dacă nu ai altă idee…), ce să mai spun de ardeleni, supărați că Europa nu le trece coridorul pe unde vor ei să se tragă cu mașina. Nu mă miră că autostrăzile făcute în tranziție sunt una de mers la mare și una de mers la munte, chiar neterminată, pentru că e mai mare presiunea cui vrea să meargă la mare sau la munte (și mai bune relațiile lor la guvernare) decît a celor care ar vrea eventual să dezvolte și țara, făcînd o autostradă de la un pod pe Dunăre spre Vest.

Aceste asociații de interese particulare sunt numite de economistul Mancur Olson „coaliții de redistribuire”. În cartea lui despre dezvoltarea și decăderea națiunilor, Olson prezice că atunci cînd o națiune e dominată de interese particulare, organizate ca grupuri de presiune, prosperitatea ei e amenințată și urmează declinul. El opune acestor coaliții, care nu fac decît să împartă avuția națională și rentele (oportunități privilegiate de cîștig economic) unor coaliții orientate spre interes general, nu particular (universalism etic, cum îl numesc eu în Căutarea bunei guvernări), care produc prosperitate, nu doar o redistribuie, pentru că promovează accesul universal deschis, eliminarea privilegiilor și competiția pe bază de merit, care produce inovație și deci creștere economică reală. Așa au fost comercianții englezi din secolul al optsprezecelea, care au făcut revoluție pentru că statul să nu îi mai împiedice în afacerile lor prospere, care nu depindeau de stat.

Lasă că majoritatea nu e asociată deloc la noi, deci e un lest istoric, haideți să facem puțin raportul de forțe între coalițiile pe bază de interes particular și cele pe bază de interes general. Pe primele le-am cam enumarat: conțin cvasitotalitatea manifestațiilor de toate genurile, plus zonele care beneficiază de clientelism, care au fost pe rînd cam toate.

Mai rămîn însă oameni care au manifestat doar pentru justiție pură, indiferent de pricep ei din ea, pe aceia să îi punem la cinzeci de mii, cu generozitate, că eu nu am numărat niciodată mai mult de trei mii, atunci cînd manifestațiile nu erau amestecate cu alte subiecte sau nu erau organizate de partide și alți întreprinzători. Dar vă dau de la mine cinzeci.

În materie de reformă a educației, există vreo coaliție care să urmărească interesul general, nu să promoveze diferite rente din care ar trăi după aceea? O invit în acest caz să se alăture nouă în proiectul de țară numit Eliminarea celor 2200 de toalete din curtea școlii pînă în anul 2020 (tot încerc să lansez asta pe partea de societate civilă, dar fără mare tracțiune, deci e cinstit să o pun la zero pe moment).

În materie de universități, avem Coaliția pentru Universități Curate, tot avea la vreo cinzeci de membri ultima oară cînd am cercetat, hai, cu simpatizanți cu tot să o punem la cinci sute cîți se mai agită pe Facebook (ceea ce e nimic, dar e totuși mare lucru într-o lume unde nu vrea fiecare decît granturi, prime sau titluri la care nu ar avea de fapt dreptul intelectual să aspire).

În materie de reformă a Sănătății, există vreo asociație care să militeze pentru reformă, nu interese particulare? Eu nu am creat nici una, deci tare mă tem că nu există, sau e obscură.

Îmi scapă mie alte asociații din România cu caracter universalist, care să lupte pentru orice, de la standarde alimentare la apărarea drepturilor de autor și să aibă și ceva număr de simpatizanți notabili? Nu prea cred, că de vreo patru ani de cînd asociația de ONGuri și sindicate Româniacurata.ro e pe locul 1 în topul Trafic.ro la ONG, pe locul doi, și în zilele noastre proaste periculos de aproape e sindicatul poliției, iar pe locul trei asociația lucrătorilor din penitenciare. Salvați Copiii, Greenpeace sau din ăștia sunt sub poliție și fundația Dan Voiculescu.

În topul comunităților Facebook situația e și mai sinistră, acolo cei care vor să împiedice pe alții să se căsătorească cu cine vor, sau să facă sau nu copii, sau să își lase copiii mai bine să moară de infecții decît să îi vaccineze după ce i-au făcut deja conduc la diferențe enorme, sunt cu un zero în plus cel puțin față de Roșia Montană în Unesco Heritage sau ce mai avem noi pe acolo. Or, asemenea atitudini, deși cît se poate de generaliste, nu sunt acelea din care rezultă vreo plusvaloare, sau am fi prima economie europeană dacă prejudecățile s-ar da la export și s-ar colecta pe ele TVA.

Dacă asta e situația, și nu prea văd alta, alegerile la noi nu pot fi decît confruntări între coaliții de împărțire, convențional numite de dreapta sau de stînga, iar poporul vrea să fie condus mai ales de USL-uri, adică de coaliții consensuale de împărțire, că poporul s-a prins în mod just că nu e mare lucru de cîștigat de pe urma conflictului.

Conflictul e însă la apogeu, pentru că resursele nu ajung decît pentru un usl mai mic, cineva trebuie lăsat pe dinafară, și chiar și așa și în interiorul coaliției care cîștigă se fac comparații de cîștig relativ, care duc la mari nemulțumiri.

Unele grupuri se mai pot muta de la dreapta la stînga, odată cu partidele care le reprezintă. Într-o economie politică bazată pe patronaj, migrația e un fenomen normal, care nu poate fi oprit prin legi și deci o să continue.

În cartea mea Secera și buldozerul povestesc cum Iancu Arnăuțoiu din Nucșoara, patronul satului, proceda la fiecare alegeri acum o sută de ani. El făcea lista de necesități – o școală cu cinci clase, să zicem – și se prezenta la țărăniști. Ăia nu voiau să dea decît trei. Se ducea pe urmă la liberali. Ăia ziceau patru. Iancu cîntărea după aceea promisiunea făcută cu șansele partidului respectiv de a cîștiga alegerile și informa satul ce și cum trebuie votat, ceea ce se executa unanim și fără nici un fel de constrîngere. Așa funcționează și azi, asta dacă vreți să pricepeți alegerile din 2016, de exemplu.

Niște alegeri cu adevărat novatoare în România, niște alegeri care să aducă o schimbare sistemică nu ar putea veni decît dacă ar exista una sau mai multe coaliții cu caracter universalist. Dacă din nou o coaliție mai la dreapta ia locul uneia mai la stînga, ca în 2004, sau 2009, nu am făcut nimic – aia s-a terminat prost.

Să zicem că fac eu mâine un partid politic cu programul să nu mai existe impostură universitară – peste jumătate din școlile de doctorat s-ar închide, că îndrumătorii și comisiile nu citesc lucrările deloc, de asta sunt plagiate, să nu mai existe pensii speciale la nimeni, nici măcar SRI sau judecători (au salarii mari, oricum le ies pensii rezonabile, la ora asta am creat așa o idioțenie de sistem, ca ies toți de tineri la pensie, prea e bună pensia în comparație cu munca, e criză deja de personal), să nu mai poți crea altă firmă cu profil cît de cît apropiat dacă ai deja una cu datorii neplătite, să se elimine toate restricțiile de acces din legi care crează monopoluri, mereu în creștere, începînd cu obilgația de a fi român dacă lucrezi în sectorul public, deși suntem într-o piață comună de muncă europeană, să se desființeze bacaluareatul în formula actuală care e o rentă pentru meditații, nu facilitează învățarea, lăsînd pe drumuri pe toți profesorii de română care pun copiii să memoreze comentarii literare. Și așa mai departe.

Nu ar fi de cîștigat direct nimic pentru nici un grup, grupurile rentiere ar pierde toate, dar per total societatea ar avea de cîștigat, cel puțin conform teoriilor economice, Olson, Acemoglu și Robinson, și așa mai departe. Cîți ați vota? Chiar dacă ar fi singură forță politică, și aceea mai credibilă ca USR sau RO+, care să facă această propunere? Un sfert de milion?

Scriu o altă carte pentru Cambridge University Press și tocmai vin dintr-o țară unde răspunsul s-a dat demult. E Grecia. Interlocutorii mei toți mi-au spus, spontan aproape, istoria unei țări în care interesul colectiv nu s-a născut niciodată pentru că interesele de grup au fost totdeauna mai tari. Cine pierde? Mai nimeni, și de asta revolta lor e mai ales contra UE, ale cărei multe fonduri au fost redistribuite, dacă nu echitabil,măcar larg, asta pe lîngă evaziunea fiscală cronică și privilegiile legale, astfel că toată lumea s-a ales cu ceva. Asta pînă la austeritate, și supărare mare că nu a ținut pînă azi la fel. Declinul prezis de Olson a venit, și nici asta nu a fost o ocazie de reformă – s-au mai remaniat din grupuri cu cei noi luînd locul celor vechi. Și cam asta e.

Sunt conștientă că acesta pare un text pesimist. Dar nu e. Ca să rezolvi o problemă trebuie măcar să îți dai seama care e. De la Contractul cu România la programele din 2014 și 2015 eu cred că am scris destule programe sau venit cu strategii salvatoare de ultim moment ca să cîștige „ai noștri” – adică a doua Coaliție De Redistribuire, că îi zicem CDR, ADR, sau mai știu eu cum. Nu mai am de ce să fac același lucru, ca asta nu rezolvă nimic. De acum înainte mai modesta mea contribuție e doar la formulare.

Problema e cea de aici. De unde luăm aceste grupuri competitive de orientare universalistă din societate pentru a le construi o reprezentare politică care să ne aducă vreodată 51 la sută? Acesta e singurul program politic care promite prosperitatea, și nu declinul.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

27 thoughts on “Mai e posibil vreun proiect de țară?

  1. dorin valeriu

    Nu e pesimist, e cat se poate de corect ! V-ati intrebat vre-odata cum s-a ajuns aici ? Eu cred ca am gasit cauza, motorul :lingusirea nerusinata a „electoratului”, „metoda” lansata de catre FSN imediat dupa ’89 si insusita apoi si de ceelalte partide. Un balast de care Romaniei ii va fi foarte greu sa scape ! Intretinut insa – s-o recunoastem – si de salariile extrem de mici din Romania ! Si-asa, unii romani pleaca, altii … protesteaza !
    Undeva trebuie sa va corectez : in Franta medicii romani de familie sunt foarte cautati ! Cunosc mai multi care-au plecat deja, altii care se pregatesc. E-adevarat, se plang ca se cere multa munca si o atitudine speciala fata de pacient; dupa „experienta romanesca” le trebuie ceva efort si un timp de adaptare dar pe urma e bine !

    Reply
  2. gabriel radeanu

    Nimic nu e pierdut, atat timp cat mai avem ” politicul”.Da!Mult blamatul politic este intotdeauna Solutia,pentru ca in anumite conditii capata fluiditate extraordinara,si dezvaluie valente de nebanuit.Filozofia care sta la baza existentei lui este constituita de POSIBIL,fie ca-i spunem interes,emergenta,oportunitate sau necesitate.Avem la dispozitie o constructie institutionala,care ne puna la dispozitie SPERANTA, vectorul spre viitor,cu calitatea minunata ca poate recicla OPTIMISMUL!

    Reply
  3. iza

    Votanti n-ar fi?! Nu cred. Sa-i socotim doar pe cei care n-au mes la vot. Acestia sunt, de regula, alergici la pensii speciala, la latraii care tot cer, cand ei nu merita nici ce primesc deja; satui de pradatori, de impostori si mafioti ar vota daca ar avea pe cine.

    Reply
  4. Dumitru

    Interesant pusa problema. In traducere libera, e nevoie de acumulare de capital (sau la stat sau in privat) pentru a avansa. E o teorie care se justifica, mai ales in Romania, unde intr-adevar taxele sunt mici. Pe de alta parte, felul asta de a fi, individualist pana la stupiditate are (cred eu) justificarea lui istorica : dupa 1989 a devenit relativ repede clar ca Romania nu urma sa aiba avantajele Poloniei si ale Ungariei. Dimpotriva, se cereau romanilor sacrificii care ar fi facut imposibila situatia oricarui guvern. Solutia a fost distribuirea unei bune parti a averii statului catre particulari – pamantul, padurile, dar si apartamentele. Daca va uitati la ce s-a intamplat cu restul averii statului, alegerea nu pare a fi stupida, pentru ca au fost toate sau furate sau date strainilor pe mai nimica de guverne din ce in ce mai obediente. Numai uitati-va la felul in care s-au facut „restitutio in integrum” (pe care nici un alt stat fost comunist n-a facut-o, in mod sigur nu Polonia) sau liberalizarea regimului proprietatii terenurilor…

    Reply
  5. Laura G

    Un „proiect de tara” (practic, o coalitie majoritara pro-modernizare) nu este posibila in Romania si din motive structurale:

    1. Exista un proiect imperial paralel, proiectul UE („imperial” in sens pozitiv). Asta face ca cei care ar forma, in teorie, coalitia pro-modernizare isi rezolva problemele pe calea imperiala (emigrare sau rezolvat conflicte interne via Bruxelles), decat sa participe intr-o coalitie la nivel national. Nu va fi niciodata o coalitie pro-modernitate in Alabama, pana la urma.

    2. Nu exista nici o amenintare care sa coagulzeze astfel de coalitie. Romania e OK-ish. Nu vin nici rusii (catalist in Estonia), nici chinezii (catalist in Taiwan), nici Istoria sau arabii (in Israel) nici dezastrul economic iminent. Nu este nici o nevoie iminenta de modernizare.

    3. Exista inca rente de realocat, si bani europeni care vin, ceea ce din nou diminueaza nevoia de dezvoltare nationala. Grecia e un exemplu bun, sau Portugalia.

    Intr-adevar, sunt tari in care nu exista coalitii pro-modernitate (model bottom up), dar exista un stat foarte ambitios (model top bottom) care promoveaza modernitatea prin decret. Cateodata merge (Singapore, China, South Korea in the 80s), cateodata iese un dezastru (Iran, pe vremea sahului), de cele mai multe ori rezultatele sunt inconclusive (Turcia lui Attaturk, URSS)…

    Reply
  6. laur22

    proiect de tzara ?

    care tzara ?

    colonica romanica , asta de mult nu mai e tzara ci un bandustan infect.

    asa ca daca vrei sa ai un proiect de tzara poate ca n-at fi rau sa incepe cu ideea de a avea o tzra oricare ar fi aceea o tzra ca o tzara o tzra de care sa te simntzi responsabil si pentru care sa simtzi ca e nevoie sa faci ceva.

    o tzara si nu o grupare de baronii asa cu a ajuns acum Romania cu largul acord a tuturor de la UE la NATO si de la politcieni la noi votantzii.

    O tzara ca o tzara si nu colectzie de gintzi si triburi rentiere niste robbery barons asa cum arta tot mai mult romanai de azi dupa ce a eliminta majoritatea industriei si agriculturii ceausiste .
    Din ce sa se nasca asha ceva ?
    Pai cel mai pobabil din niste ideologii totalitare in senul in care isi propuna sa raspunda cu „bine” sau „rau”, „corect” , „incorect” la toate intrebarile din sferele vietzie sociale.

    O politci universalista nascuta dintr-o ideologie universalista care se revendica bintr-o convingere depsre lume si vozat despre bine shi rau. Ori o ideologie din asta „universalista” ar tenditza sa itzi masore toate aspectele vietzie de zi cu zi inclusiv sexul nevestii.

    Ori asa este pe contrasens cu eu nu votez partide eu nu votez ideologi eu votez oameni .
    Mai tzinetzi minte frasuiala cu uninominalul ?
    Uninominal care nu a nascut actuala fratzie a furtului ori cum o numesti tu coalitzii pentru redistrbuire.
    Aceasta coalitzie a pre-existat uninoiminalul.
    Uninominalul a cosfintzit-o ca shi normal shi coreca prin lege.
    Acesta ideea a uninoiminlalului a cosfintzit tranzactzionalismul palamentar .
    Adica ce-mi dai sa sa-tzi votez legea .

    Ori acu descoperitzi ca asta are niste costuri .
    Costuri pe care un stat mare shi inca reletiv social gafaie din greu sub ele.

    „coaliții, care nu fac decît să împartă avuția națională și rentele (oportunități privilegiate de cîștig economic”

    proiect de tzara ? care tzara ?
    o tzara din ce in ce mai mica si mai abuziva.
    o tzara care de fact arata ca o colectzie de baronii cu protectzii la cel mai inalt nivel.

    de la guvernatorul BNR la stabimea SRI , judecatorimea , procurarime politzie pana la ultimul parlit de profesor de limba romana asa dupa cum o dovedeste autoarea in acest articol.

    Shi totushi stie cineva de ca un bandustan nu poate niciodata sa fie o tzara ?

    Ce i-au lipsit : Gazankulu, Lebowa, QwaQwa, KaNgwane, KwaNdebele ori KwaZulu ca sa poate fi numite si tratate ca shi cum ar fi niste state ca niste state ?
    Cam ceea ceea ce ii lipseste Fasiei Gaza ori West Bank shi din ce in ce mai mult Romaniei de azi.

    Zice autoarea : “De unde luăm aceste grupuri competitive de orientare universalistă din societate pentru a le construi o reprezentare politică care să ne aducă vreodată 51 la sută?”

    Pai simplu, de acolo de unde sunt 51 % din tzara, dintre chavs.

    Reply
  7. Paun Al

    Nu vad cum s-ar putea dezvolta tara , cand cei ce depind de stat , conducatori, alesi si condusi
    (demnitari , bugetari , pensionari ,someri , asistati …) vad Romania ca pe o vaca de muls.
    Toti vor sa plateasca taxe si impozite cat mai mici ,
    sa primeasca cat mai mult (s-a ajuns in situatia in care unii isi pot stabili ei salariile ),
    vor sa fie incadrati la categoria de salarii , pensii , drepturi „speciale „,
    vor sa iasa la pensie cu cat mai putini ani vechime si dupa reguli ce nu au legatura cu contributivitatea .
    Cum ar putea progresa , cum s-ar putea dezvolta o asemenea tara ?
    Romania …ca vaca de muls .

    Reply
  8. Adrian

    Oamenii (da, sună fals, sau chiar ciudat, n-ar trebui economiștii??!) ar fi cazul să rezolve acele decalaje de care amintiți în primele paragrafe. Iar concluziile pe care le trageți aș zice că pe scurt pot fi reformulate: vrem o țară de oameni, nu de mafioți.

    Reply
  9. marcu

    Nu e un text pesimist : in fond, aveti camasi proaspat calcate si scrieti o noua carte pentru Cambridge UP. Eu atat am retinut din articolul dvs.

    Pai de ce sa mai scrieti proiecte ? Credeti ca au avut vreodata vreun impact ? Oricum, statul paralel a castigat si alegerile din 1996 si cele din 2004, nu programele dvs. Puteti sa faceti un studiu de impact post-partum asupra proiectelor si ma veti confirma.

    Reply
  10. andreescul

    Multe observatii bune, anumite exagerari. Si o anumita naivitate un privinta teoriilor schimbarii sociale. Recte: „Așa au fost comercianții englezi din secolul al optsprezecelea, care au făcut revoluție pentru că statul să nu îi mai împiedice în afacerile lor prospere…” Adica ei nu urmareau interese corporatiste sau private, ci universaliste. Sa fim seriosi…

    Reply
  11. Fratzii Gracchi

    Nu ma pot abtine de la critica punctuala, relative la spusa dvs. ” să nu mai existe impostură universitară – peste jumătate din școlile de doctorat s-ar închide, că îndrumătorii și comisiile nu citesc lucrările deloc, de asta sunt plagiate,”, care frizeaza, scuzati, ridicolul: plagiatele la doctorat si impostura universitara nu exista din cauza ca indrumatorii si comissile de doctorat nu citesc lucrarile, ci din motive de coniventza: totzi stiu ca tezele de doctorat sunt, in majoritate, apa de ploaie, ca prezenta plagiatului este o axioma etc., dar nimeni nu rectzioneaza in interesul public pentru a nu deranja sistemul, care e profitabil pentru totzi. Va inchipuitzi cata munca in plus ar cere documentarea permanenta pentru o adevarata cunostere a domeniului in care esti adus sa judeci o teza de doctorat ? De ce sa faci asta cand ai reusit sa fortzezi eticheta cum ca esti „expert” (sic!) in domeniu si, deci, potzi dormi linistit pe lauri de vreme ce se vita cu atata indaratnicie evaluarea periodica, cu expertzi straini (adica competitive) a scolilor doctorale. Doar pe ici-colo, in putzinele locuri in care constiintza necesitatzii promovarii valorilor autentice nu s-a stins de tot, se mai produc teze cat de cat decente (oricum, nu valoroase si nicidecum geniale)… asdara, totul ramane la latitudinea constiintzei individuale, care, chiar din articolul dvs. de mai sus, rezulta a fi in cea mai mare suferintza in RO.De la CUC-1, la a carei actiune finala de evaluare am participat, lucrurile nu s-au imbunatatzit in invatamantul universitar din RO, ba, as putea spune ca dimpotriva.
    Last but not least, ar fi de mare folos si mult mai convingator ca, in loc sa citatzi nume celebre pentru viziunea asupra modelului economic-politic ce a dus la situatia din Greci si din RO, sa datzi valori exacte (nu doar aproximatii de genul „ca eu n-am numarat niciodata mai multi de…”), ca sa putem discuta riguros, pe date stiintific determinate, daca tot va aflatzi in cursul elaborarii unei noi carzti pentru Cambridge Univ. Press.

    O ultima observatie: coagularea in formatziuni politice pe baza de competitzie, cum am intzeles ca ceretzi dvs., nu se va face niciodata prin mijloace organizatorice, prin legi sau prin schimbarea sistemului de vot. In SUA, dupa cate stiu eu, (la inceput a fost Cuvantul) initzial, pentru zeci si sute de ani, s-a desfasurat mai intai (dupa cucerirea teritoriului) o lupta pe viatza si pe moarte, cu arma in mana si concomitent cu lupta impotriva hotzilor – de vite, de banci, de trenuri etc. – lupta pentru consolidare dreptului de proprietate individuala, care este baza gandirii sociale si, desigur, economice, a americanilor, realizare care nu aputut duce decat la nevoia de competitivitate si la promovarea ei permanenta drept conditie a reusitei „visului american”. Intuiesc ca in Ro, astazi, ne aflam intr-o faza primitive a luptei pentru proprietate individuala, din pacate, amestecata cu spiritual de milogeala specific noua si cu o ingrijoratoare filozofie de genul „cine puca primul, al lui sa fie”. Nu seaman deloc cu baza spiritului American ci, mai degraba, cu cea a filozofiei revolutionare leniniste. Aferim !

    Reply
  12. NC

    ”Niște alegeri cu adevărat novatoare în România, niște alegeri care să aducă o schimbare sistemică nu ar putea veni decît dacă ar exista una sau mai multe coaliții cu caracter universalist.”
    Niciodată societatea nu s-a pretat mai bine la divizarea pe interese de grup decât acum în epoca rețelelor sociale virtuale. Oricine poate constitui în câteva minute un grup prin care să promoveze un interes care să îi afecteze și pe alții. Cu cât mai concret/pecuniar este interesul respectiv cu atât grupul va crește mai repede și va dura mai mult, având deci șanse chiar să producă o schimbare în avantajul său (fie ea doar de moment/reversibilă).
    Din păcate subiectele de interes general (de universalism etic cum le numiți dvs) nu reușesc să coaguleze în jurul lor o masă critică de cetățeni (cel puțin nu pe termen suficient de lung încât să declanșeze o acțiune socială relevantă). Și asta din cauza tipului de cultură politică dominant în societatea românească (care numai civică nu este).
    Eu cred că mai degrabă schimbarea ar putea să înceapă de la nivel local. Adică propun ca societatea civilă să încerce să își concentreze forțele (destul de firave oricum) ca să producă pentru început niște modele locale (de exemplu mai degrabă teritorii/UAT/instituții locale cu o cultură civică mai ridicată prin capacitarea/organizarea unor mase critice de cetățeni alegători/contribuabili) decât să se disipeze atacând fără succes întregi sectoare sociale (cum ar fi educația, sănătatea sau justiția) unde au de înfruntat ”coaliții de distribuire” puternice și îndelung antrenate.

    Reply
  13. Marian

    2200 de scoli trebuie daramate si reconstruite cu toaleta inauntru, asta nu se poate in doi ani.
    Nu s-a manifestat la taierea salariilor? „Iesi afara javra ordinara” atunci a fost. Delegitimarea a fost data de criza inceputa in toamna lui 2008, cand salariatii Dacia au stat cam 3 luni in somaj tehnic.
    Taierile salariale vor fi procentual egale, de-aia oamenii vor sa primeasca acum mai mult.
    Din 2000 Romania a fost guvernata exclusiv cu voturile PSD, ca s-a numit PUR sau UNPR, asa ca e chiar amuzanta ideea coalitiilor mai la dreapta sustinute de Aura Vasile sau de Nicolicea.

    Reply
    • Dumitru

      „Din 2000 Romania a fost guvernata exclusiv cu voturile PSD” Intr-un fel aveti dreptate, ce-a facut Ciolos nu se cheama guvernare. Dar nici ce a facut PSD, pentru ca n-a fost lasat sa o faca, fiind tinut in corzi de „Binom” si aliatii lui zi lumina.

      Reply
  14. Jacques

    Lipsea această expresie din lingua nova lignea: proiect de țară. Cum ar veni, noi vrem, putem, numai să ne dea cineva un proiect de țară. Vodă să ne dea.
    Da’ de-un proiect de Europă terciuită pe regiuni, ce ziceți? Sau să vă dea mâna invizibilă un proiect de țară? Sau Putin, un proiect de gubernie? Ori Soros, un proiect de țintă de speculație financiară a la grande?
    N-ar fi mai bine ca fiecare instituție să-și facă datoria? Începând cu cele vitale, care se-mbârligă incestuos prin protocoale secrete.
    Sau articolul este o centrare pe care o va valorifica prezidentul nostru neamț printr-o măiastră lovitură de cap deschizătoare de campanie de realegere, în următoarele 1 -2 luni? „Agiter le peuple avant de s’en servir” este un vechi și universal valabil sfat pentru politicieni.

    Reply
  15. Laur22

    Shi totushi oare nu e eronata problema ?

    Cautam grupuscule , le masuram ca vrednice deci „competitive”

    Nu le intrebam ce ishi doresc cu adevarat deoarece deshi vrednici deci „competitivi” nu sunt in stare nu-i asa sa gandesca ce-shi doresc cu adevarat shi singuri ci aici venim noi expertii lui peste prajit profesionistii puterii de dragul puterii care trebuie sa le „construim o reprezentare politica” reprezentare a noastra a „expertilor” pentru ei „competitivii”, reprezentare care mai apoi sa ne aduca noua expertilor 51% din voturi.

    „Aceste grupuri competitive de orientare universalistă din societate pentru a le construi o reprezentare politică care să ne aducă vreodată 51 la sută?”

    Hmmm
    ABRAHAM Lincon asa a facut nu-i asha ?
    ori
    Wilberforce asa a cladit coalitzia care a abolit sclavia de-a lungul shi de-a latul intregului Imperiu Britanic ?

    Asha s-a facut cand s-a facut ?

    Scopul intotdeuna a fost 51% shi nu atingerea unor obiective de moralitate in politica cu 51% cazul lui Lincoln ori fara 51% cazul lui Wilberforce.

    Stegarul ridica steagul luptei nu deoarece crede in acesta ci ……. deoarece asha i-a zis lui croitoreasa care i l-a confectzionat.

    Ha, ha, ha, ha.

    Reply
    • Dezideriu Dudas

      @ Laur22
      Ref. la : « Zice autoarea : “De unde luăm aceste grupuri competitive de orientare universalistă din societate pentru a le construi o reprezentare politică care să ne aducă vreodată 51 la sută?” Pai simplu, de acolo de unde sunt 51 % din tzara, dintre chavs. »

      Asta-i varianta statica. Varianta dinamica, este aplicarea Pareto, 20-80, dar corect, nu invers. Ai nostri mizeaza, static, tot pe 80. Corect ar fi sa mizeze pe 20. Croitoreasa e de la varianta 80. Sociologii de le varianta 20, din pacate, sunt adepti ai lui Wilberforce……In fiecare seara, la televizor, tot isi cumpara indulgente…

      Reply
      • Laur22

        proiectul „nostru” de tzra se rezuma la 3 litere.

        SRI

        sau ma rog

        SRI si bratzul sau armat din campul tactic DNA plus vuvuzelele din presa shi judecatorii care iau lumina shi expertiza in cum sa judecatoresca ei de la generalul de SRI Dumbrava

        Daaaa de ce sa ne incurcam cu slugile operative din echipele mixte care trebuiau sa dea reportul in 60 de zile ?
        Ori cu judecatorii care daca nu percuteaza infunda imediat puscaria ?
        Ori ce sa mai vorbesc de vuvuzelele acestuia din presa pe care atat de des le-a infierat insashi AMP in articolele sale.

        SRI shi atat

        Tzara nostra pe numele sau : SRI, sfintzeasca-se numele sau , faca-se voia sa , precum la BXL asha si la DC nu asha ?

        Hai Hristos a’nviat , ca cine stie cand mai hit the net next time !

        Reply
  16. CMC

    Pentru un Proiect de tara trebuie sa refacem unitatea nationala.
    Or asta e foarte greu pentru ca scopul securistilor controlati din exterior a fost sa ne dezbine cat mai mult, acum folosind anticoruptia ca pretext.
    Nu politicienii sunt cei mai corupti ci chiar securistii proveniti din randurile lor. Astia au castigat contracte peste contracte de asfaltari, dar nu avem autostrazi; au castigat contracte peste contracte de informatizare si avem sisteme nationale care pica sistematic samd. Chiar securtsii din afaceri sunt cei mai corupti dar dau vina pe politicieni si scapa pe usa din dos ca „denuntatori”.
    S-a actionat in sensul transformarii tarii intr-o dictatura de tip sud-american, in care generalii serviciilor au puterea si actioneaza asa cum li se cere din afara tarii ca sa se mentina la putere.
    Ce a fost la noi? Cine a controlat informatii si arestarile a putut controla tara. Foarte simplu. I se spunea – partidul asta e prea in fata cu 50% imediat se actiona asupra liderilor partidului cu dosare de coruptie, ca sa se reduca diferenta. Nu convenea cuiva de afara de un lider de partid prea independent in gandire (de exemplu Crin Antonescu) sa greu controlabil (Orban de exemplu) se aranja tragerea pe linie moarta. samd.
    Cum vom repara anii de dezbinare si cum vor reusi sa scapam de imaginea de cea mai corupta tara din lume e o mare incercare. Si asta mai ales pentru ca am distrus liderii si s-a incercat inlocuirea lor cu marionete, care se destrama la primul vant mai serios de se vad itzele cu care sunt manipulate.
    Acum e randul serviciilor sa gaseasca lideri adevarati (daca mai sunt, ca nu se nasc in ritmul in care au fost distrusi) si sa ii promoveze, fara sa incerce sa-i subordoneze astfel incat sa refaca unitatea. Asta poate sa dureze 5-10 ani.
    Abia pe urma se poate construi ceva solid.
    O alta alternativa la scara istorica este razboiul modial. Doar ca urmatorul – anticipat pe cand eram eu in America – pentru anul 2025 va debuta destul de departe de noi si daca va atrage si Rusia in el va fi foarte greu sa sa se mai construiasca ceva dupa aia.

    Reply
  17. CMC

    Despre ce proiect de tara sa vorbim in conditiile astea:
    „Stelian Tănase atrage atenția asupra protocolului dintre SRI și DNA, despre care spune că este „unul din marile pericole care pîndesc un regim democratic – acela de a fi golit de conținut”.
    „Existența protocolului de colaborare dintre SRI și DNA arată clar unul din marile pericole care pîndesc un regim democratic – acela de a fi golit de conținut. A shadow-democracy, nu o democrație veritabilă. Citeva d-ni și dne din instituțiile de forță mai ales au hotărît la un moment dat să-și coordoneze acțiunile. S-au informat reciproc, au format echipe comune de lucru și au decis cine trebuie doborît cu dosare, trimis în instanță, compromis public. Alții au fost dimpotrivă favorizați în carierele lor. Respectivii participanti la protocol au împărțit lumea în „oamenii noștri (complicii) și ai lor (ceilalți, rivalii).
    În spatele cortinei au fost falsificate jocul liber la pieței dar și cel politico- electoral. A apărut un terț care a falsificat totul conform voinței si intereselor cîtorva inși din umbră. Această structură para-instituțională nu a făcut decit să consolideze influenta și puterea persoanelor în cauza, a acelora care se aflau la conducerea acelor instituții. Acesta a fsot in esență rostul ei. Ei au devenit astfel adevărații play-makers ai politicii și afacerilor de la București. Nicio decizie de un anumit nivel nu s-a luat după 2009 fără aprobarea lor (5-6 persoane). Protocolul DNA-SRI a fost o încălcare gravă a separării puterilor în stat și a Constituției. E vorba de fapt de gangsterizarea politicului.
    Cei implicați întîi au negat public existenta oricărui protocol. Au acuzat presa că fabulează. Avem de ex. comunicatele DNA în acest sens. In faza a doua – cînd era deja clar care e adevărul, fiecare a încercat să de debaraseze (vezi Băsescu, Morar etc.). De ce? Pentru că fiecare a fost conștient în ce se bagă. Natura acelor practici care rezultă din protocol e nelegală și anti-constituționala. Un ex.- SRI în loc să păzească siguranța națională o periclita!!! Ce făceau șefii DNA și SRI (Maior și Coldea) a fost o amenințare la siguranța statului de drept. Cei în cauză (de la virful DNA si SRI) au alcătuit impreuna cu alti citiva un cartel în afara legii, asemănator cu Propaganda Due – un soi de lojă masonic-mafiotă paralela cu institutiile democratice ale statului italian. Ea reunea șefi ai unor instituții de forță sub pretextul barării comunismului în Italia. De ce s-au reunit cei șefii DNA și SRI ? Sub pretextul luptei anticorupție.
    Mereu cind apar asemenea grupări exista un pretext, un pericol real sau imaginar. Dar e doar un pretext pentru a acapara puterea pentru cîteva persoane, de a le permite să facă jocurile și de a se eterniza în pozitiile lor de dominație și forță. Dacă aș avea încredere în asa-zisele comisii parlamentare de anchetă aș cere formarea uneia care să analizeze această situație extremă – aș face audieri publice, ca pedagogie – care s-a produs odată cu 2009. A fost cea mai mare amenințare indreptată împotriva regimului democratic, cu excepția mineriadelor. Dar nu am încredere, din păcate…Sincer nu văd ce e de făcut…Democrația de la București e bolnavă, vreau să spun că s-a născut bolnavă și nu s-a vindecat in 30 de ani de bolile inerente copilăriei.”, a scris Stelian Tănase pe blog.”

    Reply
  18. Nelu Stiuca

    Dupa evenimentele din decembrie 1989 cei mai multi romani traiesc cu senzaţia că ţara nu e guvernată sau că ar fi pe ultimul drum si resimt cu o acuitate dureroasă dezagregarea, disoluţia, absenţa oricărei strategii a poporului roman, pentru poporul român. Ca natie avem nevoie de niste coordonate, niste raspunsuri. Ce facem cu daruirile lui dumnezeu pentru neamul nostru? Cine sîntem noi ca popor? Cine vrem să fim ori sa devenim? Dacă ne punem asemenea întrebări, dacă ne interesează ce cerem noi de la noi înşine ca neam şi ca stat, unde anume avem posibilitatea să ne poziţionăm în matricea naţiunilor moderne, din punct de vedere cultural, politic, economic, social, unde putem fi situati peste zece si mai multi ani şi ce se întreprinde concret pentru asta, atunci cei cu discernamantul neafectat nu putem ramane pasivi fata de realitatile amenintatoare la adresa neamului romanesc.
    . Dupa 1989, in Romania s-a actionat cu mult “devotament revolutionar” pentru a se creea institutii cu emblema democratiei asistati fiind de experti ai U.E, (multe din acestea nu pot inca sa-si doveasca utilitatea sau eficienta sociala) folosindu-se arhitecti politici si decidenti publici de sorginte stalinista si sub amprenta urii si imoralitatii (lacoamiei) mostenite in gena colectiva a poporului roman. Drept urmare s-a realizat doar o hibridizare a vechilor structuri statale de dinainte de 1989. Efectele generate in urma functionarii acestora institutii nu ofera decat posibilitatea mimari democratiei si nicidecum actiuni de consolidarea ei. In asemenea conditii majoritatea romanilor sunt nevoiti sa suporte intoxicarile unor “politruci” “ciocoi” cu teoria precum ca democratia ar fi identica cu imoralitatea, coruptia si saracia.
    Institutiile statului sunt neperformante si datorita dominarii acestora de catre multi impostori (cei valorosi ori specialisti adevarati, unii din motive de umilire altii din lacomie au trecut de partea celor care dauneaza interesului geleral, iar o parte dintre ei s-au oferit cu orice risc sa slujeasca criminalitatii) si clanuri constituite pe baza diverselor principii neortodoxe-mafiote. In majoritatea situatiilor acestea functioneaza dupa cum le dicteaza interesele nelegitime, meschine (mai ales in cazul celor cu atributii de reglementare si de aplicare a legii care au inventat “FURTUL LEGAL”) ceea ce dovedeste ca Romania ar fi tara fara rost ori n-ar avea nici un orizont pentru viitor. Mecanismele generate de institutiile “hibrid” ale statului, experimentate de majoritatea romanilor, au produs acestora mari deziluzii si grave dezamagiri, umilinta si dispret.
    Esecurile Romaniei, reflectate in lipsa de reactie si de subrezenia institutiilor sale fundamentale care mimeaza democratia au generat inclusiv atitudini de respingere, fata de integrare, din partea unor conducatori ai statelor membre U.E. si au croit directia catre ANARHIE a Ro.
    Oricat de mult s-au straduit unii politicieni impostori apeland la demagogia sofisticata, n-au reusit sa-i defineasca, statului, cu certitudine competentele, orientarile si nici sa-i contureze o structura moderna, eficienta. Dezbaterile publice pe aceste teme au reliefat mari confuzii si contradictii atat in plan politic cat si de natura juridica in defavoarea modernizarii relevante a statului si a cresterii bunastarii generale. Astfel politica fara strategii de dezvoltare si previziuni la nivel micro si macro a creeat in mod regretabil, conditiile propice instalarii unui nou tip de feudalism si mafiotism in Romania.
    “Modernizarea statului” a fost totdeauna un slogan serios folosit in mod demagogic de clasa politica, doar in campania electorala, desi constituie o miza foarte importatnta pentru progresul natiunii romane. Acest proces nu s-a putut realiza deoarece in societatea politica activeaza IMPOSORI, SUBMEDIOCRII si foarte multe CIOCIOLINE (feminine dar si masculine) fiind lipsita de capacitati manageriale in domeniul administratiei publice sau pentru valorificarea superioara a factorilor de reusita(inclusiv a celor naturali) cu potential ridicat. Datorita tradarii SISTEMUL POLITIC niciodata nu a putut dovedi practic ca are preocupari valoroase ori intentii bune si pentru realizarea interesului general. “Modelul de capitalism” autohton, croit de clasa politica ciocoiasca, s-a dovedit a fi pentru cei care muncesc si traiesc in Romania, o utopie la fel ca si comunismul, deoarece in numele emaniciparii capiatlului productiv (fabricile si uzinele) ce a apartinut unui mod de productie comunist(socialist) a fost privatizat, prin metode necunoscute pincipiilor sau relatiilor de tip “capitalism clasic”. Unele unitati de stat chiar daca au fost rentabile si costituiau obiective strategice pentru siguranta nationala (fabricile de ciment, industria petroliera, energetica, telefoanele, etc) au fost instrainate la valori mult subevaluate in favoarea unor spagi uriase primite de catre guvernantii si politicienii decidenti ce au avut toate culorile politice si apartin atat stangii cat si dreptei politice, toti au aplicat aceeasi metoda haiducesca.
    Relatiile de productie specifice noului mod de de productie postdecembrist sunt reprezentate doar de sistemul sofisticat al traficului de influienta, santajului si amenitarii.
    Politica funcţionează pe principii imorale si josnice ca o masinarie de afaceri necurate. In multe domenii este organizata în stil mafiot precum grupările infracţionale de crima organizata, deoarece la orice nivel administrativ sau al puterii statului există în mod specific democraţiei originale din România, conditii de consolidare a “dictaturii plurariste” oferite de libertatea discretionară pentru a se reglementa orice anormalitate (aberaţie sau hoţie). Astfel politica statului a devenit ostilă cetăţeanului de rând şi a facut din România o ţară fără rost si nici o perspectiva geo-politica.
    Asa s-au creeat premizele aparitiei dictaturi prulariste sau poate a anarhiei in Romania si doamne fereste daca nu cumva si pentru declansarea altor fenomene sociale nedorite.
    Toate aceste realitati sumbre ofera majoritatii cetatenilor din societatea romaneasca, si nu numai, imagini dezolante neprogresiste si lipsite de perspectiva sau optimism.
    Incapacitatea manageriala a statului roman, lipsa de (pre)viziune a falsilor politicieni si preocuparea acestora pentru promovarea propriilor scopuri meschine, este dovedita de cel mai mare paradox din istoria moderna a natiunii romane, sunt imprumutati zeci de miliarde de euro de la FMI pentru consum efectiv si alte fantezii politice si nu s-au putut valorifica miliardele de euro (nerambursabile) puse la dispozitie de catre U.E. pentru investitii, in situatia in care B.N.R. are rezerve valutare de peste 35 miliarde de euro de unde s-ar putea aloca fondul necesar cofinantarii proiectelor atat de utile modernizarii Romaniei.
    Dupa experienta trista a celor 28 de ani, majoritatea populatiei constientizeaza ca, in “statul de drept” si “democratic” tipic romanesc domneste “ticalosiia”, “golania” si “dispretul uman” precum si faptul ca Romania risca dupa atatea esecuri in toate domeniile vietii economico-sociale sa-si piarda totalmente suveranitatea statala.
    Numai valorile umane superioare, adevarate, inzestrate cu talent, inteligenta, mestesug competitional, harnicie si moralitate, omenie, sentimente de compasiune, impreuna cu procesul complex de instruire superioara a membrilor societatii pot constituii resursele si caile pasnice sigure si garantate ce pot aduce Romaniei progres si modernitate, caracteristici mult dorite si necesare in cultura, economie, industrie, agricultura, turism, educatie, sistem de sanatate publica, administratie centrala si locala, justitie etc.
    Avand in vedere stadiul avansat al decaderii Romaniei, CA VARIANTA SALVATOARE UNICA, ESTE NECESITATEA VALORIFICARII INTENSIVE A EXPERIENTEI SI POTENTIALULUI UMAN INVENTIV PRECUM SI A STIINTEI POPORULUI ROMAN, in exercitarea actului politic, al administratiei publice si in vederea reducerii riscurilor economice si ai instabilitatii sociale. Aceste implementari (asimilari) in managementul public al societatilor moderne si statelor civilizate ale lumii care au dovedit practic ritmuri intense de progres in conditii democratice se realizeaza pe doua cai si anume:
    a) – Una in care stiinta si potentialul cultural inventiv sunt asimilate direct sectorial prin intermediul colectivelor permanente de specialisti independenti consacrati – ceea ce in Romania ar corespunde actualmente cu clientela diversa formata din asa-zisi consilieri, chibitari pe post de experti tunari si aranjori de ponturi, pentru “ fraudarea legala” a banului public prin, achizitii publice si ocuparea de functii sau posturi vacante din ministere si structurile Guvernamentale si este foarte dificil, daca nu imposibil, de reformat.
    b) – A doua cale, consta in valorificarea factorilor potentiali, in cadrul actului politic si de administratie publica sau pentru reducerea riscurilor economie si ai instabilitatii sociale, printr-un organism central, total apolitic format din colective permanente de specialisti independenti consacrati. Aceasta este varianta optima, oportuna si pretabila tarii noastre avand in vedere conditiile obiective in care aceasta se regaseste.

    Reply
  19. Nelu Stiuca

    Pentru “PREVENIREA DISOLUTIEI STATULUI”, reducerea saraciei, combaterea anarhiei si oligarhiei, normalizarea ierarhiei valorilor umane in societatea romaneasca precum si in vederea responsabilizarii formatiunilor politice si redarii demnitatii si increderii romanilor intr-un viitor optimist, este necesar ca:
    – In plan institutional sa se infiinteze: „COMITETUL (INTELEPTILOR) PENTRU ELABORAREA STRATEGIEI GLOBALE ANTICRIZA SI CONSOLIDAREA DEMOCRATIEI IN ROMANIA”, organism national care sa indeplineasca functiile “TROLIULUI” SALVARII si RIDICARII Romaniei DECAZUTE sau al GRUPULUI PENTRU ROMANIA (Daca situatia o va impune validitatea acestui organism national poate fi ceruta si de la Bruxelles).
    Acest FOR NATIONAL trebuie sa constituie O INSTANTA care sa legitimeze viitorul neamului romanesc si sa detina atributii de reflectie, studiu, analiza, sinteza si conceptie referitoare la configurarea traiectoriilor necesare evolutiei strategiilor pe termen scurt, mediu si lung, precum si la implementarea lor in vederea asigurarii unei dezvoltari economico-sociale certe si consolidarii democratiei in Romania. In acelasi timp poate proteja evolutia Romaniei de diferiti factori perturbatori, de natura subiectiva, externi sau interni generati inclusiv din cauza unor dereglari comise de catre aventurierii sau exacerbatii din politica romaneasca. Poate consilia si acorda avize privind propunerile legislative (reglementari) atat de nivel inferior cat si superior din punct de vedere al ierarhiei juridice, emise de institutiile abilitate ale statului pentru, imbunatatiri organizatorice, prioritizarea alocari de resurse, simplificarea si eficientizarea unor proceduri ori metotologii, etc. Poate elabora proiecte de reglementari din proprie iniţiativă privind diferite domenii care trebuie supuse adoptarii Parlamentului pentru asigurarea progresului national sigur, in ritmul cel mai intens posibil
    Rolul principal al “TROLIULUI” sau al GRUPULUI PENTRU ROMANAIA este acela de a asigura „o punte” de legatura între instituţiile statului ce trebuie continuu modernizat, in conformitate cu dezvoltarea “societatii cunoaterii” pe plan mondial şi ceea ce se numeste “societatea civilă organizată” care prin mijloace si proceduri moderne europene trebuie activata la maximum posibil pentru eficientizarea managementului public.
    In vederea maximizarii interesului general acest organism (cuagulant, al inteligentei din toate domeniile stiintei, al energiilor pozitive curajoase, bunei credinte si moralitatii), va promova rolul suprem al organizaţiilor societăţii civile prin instituirea unui dialog stiintific, rational si permanent cu structurile statului care au atributii sau competente in domeniile reglementarii si cel executiv. Membrii acestui FOR (mai ales fondatorii) trebuie sa provina din randul cetatenilor romani care pot dovedi sau certifica concret performanta in pregatirea stiintifica (teoretica), experienta profesionala si de viata precum si o inalta probitate morala. Acestia trebuie sa reprezinte si sa sustina, pentru perezent si viitor, pe baza unor Strategii Sectoriale fundamentate stiintific, realizarea unei largi varietati de interes general in domenii precum, invatamant, sanatate, economie, social, cultural, administratie, ordine publica, aparare, justitie, etc. specifice ţării noastre, concretizate in proiecte performante aplicabile, viabile si nu de natura utopica ori fantasmagonica asa cum au fost prezentate, dupa 1989, pe baza fanteziilor emanate de politica romaneasca infantila pentru a masca incompetenta si furtul national (a se vedea cazul (ne)construirii autostrazilor).
    Tot pentru CONSOLIDAREA DEMOCRATIEI, pe termen scurt, trebuie aplicate si alte masuri, mai relevante fiind cele privitoare la redarea increderii populatiei in institutiile Parlamentului si Justitie astfel:
    1. Parlamentarii sa activeze, mai mult de jumatate din timpul lor de lucru lunar la birourile parlamentare teritoriale din colegiile care i-au mandatat. Pentru determinarea nr. de parlamentari, care in mod ciudat ii dublu fata de nr. aprobat prin referendumul din 2009 si dimensionarea corecta a serviciilor celor doua camere trebuie sa se aiba in vedere atat criteriile de eficienta operationala cat si de cheltuirea economicoasa a fondurilor publice precum si algoritmii sau normele standard utilizate de parlamentele tarilor europene, care au si PIB-ul pe cap de locuitor asemanator cu cel din Romania. Acelasi rationament trebuie folosit si la dimensionarea intregului aparat de stat (central, local).
    2. Candidatii viitoarelor alegeri locale si parlamentare trebuie sa fie preponderent propusi din randul independentilor. Deoarece POLITICA de stat in Ro este conceputa preponderent de catre SCELERATI, PARANOICI, IMPOSTORI, DEMAGOGI, DESFRANATI, TRADATORI, CIOCIOLINE etc. trebuie intreprinse masurile necesare prin NORME emise de catre BLOCUL NATIONAL al SOCIETATII CIVILE (al GpR-urilor) ca pe listele de candidati la orice tip de alegeri (locale, parlamentare, europarlamentare, prezidentiale) INDEPENDENTII apolitici ( nu ca dr Oprescu) sa poata participa ca si candidati fara nici o ingradire legislativa, numai pe baza criteriilor de moralitate, integritate si competenta-instruire (experienta).
    Numai asa Ro ca stat va putea elimina din istoria sa neagra rusinoasa si din viata publica DILENTANTISMUL, INCOMPETENTA, AMATORISMUL si SUBMEDIOCRITATEA si va rasturna totodata TROACA POLITICII romanesti umpluta cu gunoaie, reziduri umane, zoaie si laturi umane. In acest mod iresponsabili politicii romanesti din ultimii 26 de ani vor deconta cu mai putine riscuri nelegiuirile si imoralitatile comise impotriva natiunii romane, altfel tensiunile create de clasa politica impostoare (tradatoare) in societatea romaneasca nu vor mai putea fi tinute sub control.
    Metaforic exprimand realitatea, multi parlamentari nu se pot orienta nici cu busola in mana, dar fara busola, in cadrul comisiilor de specialitate se privesc unii pe altii doar daca se discuta despre propriile interese. In plenul Parlamentului nu se pot intelege cu privire la propriile convingeri decat daca li se face semn cu degetul cel mare. Pentru eficientizarea legislativului alegerea parlamentarilor trebuia facuta de catre alegator direct pe buletinul de vot pentru comisiile de specialitate existente in Parlament si nu pe liste de partid.
    3. Excluderea deciziilor politice si factorilor politici din procedurile de numire (desemnare) a membrilor din conducerile, Curtii Constitutionale, Consiliului Superior al Magistraturii si Curtii de Conturi, (unde trebuie desmnate alte conduceri). Pentru eficientizarea actului de justitie si armonizarea unor practici cu cele ale U.E. sa se introduca in sistemul judiciar institutia “judecatorului de instructie” si sa se excluda cea a “NUP” care incuba multa munca sterila si faciliteaza comiterea cu usurinta a actelor de coruptie de catre justitiari.
    4. Deoarece s-a dovedit ca in Romania TRANZITIA si HOTIA sunt fara de SFARSIT si ca DEPOLITIZAREA functiei publice este un obiectiv fundamental vital, pentru a face loc performantei politicilor publice si reformei in administratia statului in vederea gestionarii riguroase a banului public si utilizarii cat mai eficiente a resurselor bugetare, umane, etc este necesar ca, la nivel REPUBLICAN, sa se infiinteze un colectiv de lucru format din experti, denumit “BIROUL NATIONAL pentru STUDIU BUGETAR” asemanator cu cel ce activeaza, de cand a inceput criza, in Marea Britanie, care sa optimizeze IN MOD EXIGENT EXISTENTA STRUCTURILOR STATULUI, organigramele, statele se functii, precum si repartizarea judicioasa a fondurilor publice disponibile in functie de prioritati obiective. Acest colectiv de lucru trebuie sa aiba doar scopuri de dezvoltare social-economica si sa cuprinda specialisti (auditori) din toate domeniile de functionare a statului si din sectorul privat (fara pretentii de plata) cu experienta dovedita, buna credinta, onoare, demnitate, putere de creatie si care sa manifeste multa stiinta si omenie in actiunile lor. Managementul public neperformant, “exercitat pe bijbite” sau „in interes personal ori de grup” trebuie inlocuit cu cel eficient si progresist. Este vremea când trebuie să ieşim urgent pe cale pasnica din această rutină politica, securistica, santajista, mocirloasa si paguboasa pentru destinul Romaniei. Consideram ca a venit timpul să punem capăt atat monopolurilor politice care functioneaza ca niste grupari infractionale de crima oragnizata de 28 de ani în stil bolosevic mimand democratia cat si “dictaturii pluraliste” care stimuleaza instalarea anarhiei .

    DUMNEZEU SA AJUTE POPORUL ROMAN!

    Reply
  20. Nelu Stiuca

    Valorificarea experientei si a potentialului uman inventiv precum si a stiintei sau iscusintei poporului roman in folosul sau, in scopul realizarii progresului national ori a obiectivelor de interes general se poate materializa in actul politic sau al administratiei publice, in reducerea riscurilor economici si ai instabilitatii sociale numai daca exista in evolutia fireasca a societatii romanesti ca piatra de capatai STRATEGII viabile necesare elaborarii de politici publice macro si micro economico-sociale.
    – STRATEGIA GLOBALA NATIONALA – reprezintă un ansamblu de, analize, previziuni (prognoze) la nivel „macro-sistem”, decizii şi acţiuni strategice cu privire la; alegerea metodelor si mijloacelor optime utilizate, stabilirea si folosirea judicioasa, oportuna si legitima a resurselor si energiilor interne si externe aflate la dispozitia tarii, in scopul realizarii, in sistem integrat, a obiectivelor nationale ce vizeaza progresul general, pe termen mediu si lung si obţinerea avantajului competitiv potrivit misiunii sale, avand in vedere evolutiile similare pe plan mondial.
    – STRATEGIILE SECTORIALE NATIONALE – (din dom. sanatatii, invatamantului,
    industriei, agriculturii, protectie sociale, apararii nationale, ordini publice,
    justitiei, administratiei publice, etc. ) – reprezintă un ansamblu de analize, previziuni
    (prognoze) la nivel „de subsisteme”, decizii şi acţiuni strategice privitoare la domeniile in cauza, referitoare la; dispunerea metodelor si mijloacelor eficiente utilizate, stabilirea folosirii judicioase, oportune si legitime a resurselor alocate, in vederea realizarii obiectivelor tinta la nivel national, specifice, pe termen scurt si mediu tinand cont de obligativitatea corelatiilor sectoriale si respectarii parametrilor cuprinsi in traiectoriile evolutive prevazute in Strategia Globala Nationala.
    Numai Strategiile viabile, eloborate cu ingeniozitate vor putea genera Politici Publice sanatoase in baza carora sa fie emise legi pertinente durabile. Altfel societatea romaneasca va fi condusa, asa cum se intampla de 28 de ani, pompieristic din esec in esec pana la stadiul de FALIMENT NATIONAL.
    – Pentru eficientizarea sistemului politic, care in 28 de ani nu a dovedit ca detine macar un singur plan pentru interes national, indiferent de ideologie (oricum aceasta există numai la nivel declarativ deoarece în realitate lipseşte cu desăvârşire) SISTEMUL POLITIC LEGISLATIV trebuie separat de managementul ECONOMIC (neamestecul politicienilor in numirea de persoane pe diferite functii de conducere sau executie) si cel ADMINISTRATIV (alegerile consilierilor locali si primarilor sa nu se mai faca pe liste de partid si numai in baza unor criterii de integritate, pregatire-instruire si competente dovedite in practica).
    – Pentru consolidarea DEMOCRATIEI IN ROMANIA, care in 28 de ani s-a demonstrat ca functioneaza doar prin mima trebuie adoptate STRATEGII de dezvoltare a CLASEI DE MIJLOC ca pilon de bază al unei stabilităţi sociale, fiind cea mai acuta necesitate pentru asigurarea viitorului optimist al poporului roman, drept pentru care se impune:
    a). – REDUCEREA SĂRĂCIEI inclusiv prin valorificarea eficientă în folosul fiecărui român a bogăţiilor solului şi subsolului (respectarea algoritmului dictat de cota indiviză dispusă de Dumnezeu pentru fiecare român) sau a utilizării factorilor geografici naturali de producţie şi servicii. Revizuirea sistemului de redevenţe care de 28 de ani favorizează discreţionar numai pe OLIGARHI. Impunerea realizării algoritmului de salarizare minimă astfel ca, în România după aderare la U.E să se respecte limita minimă de 65% din salariu mediu existent în comunitatea europeană de 800 de euro.
    Redarea sperantei si optimismului cetatenilor romani este posibila prin adoptarea de srtrategii nationale si sectoriale (de dezvoltare a productiei si cresterea productivitatii muncii) care sa apropie PUTEREA DE CUMPARARE a romanilor de cea a cetatenilor din UE prin eliminarea sclavagismului modern caracterizat prin costuri ale vietii la preturi (tarife) europene si venituri sau castiguri salariale de tip african sau asiatic.Comparativ cu anul 1989 puterea de cumparare a romanilor a scazut enorm, sindicatele simt oroare cand analizeaza acest indicator de baza al vietii, iar INS nu-l publica din motive politice.
    b). – COMBATEREA ANARHIEI prin impunerea respectării de către toţi cetăţenii români fără nici o discriminare, a (moralităţii) bunelor practici sau obiceiuri, a principiilor dictate de civismul modern şi a reglementarilor elaborate şi ierarhizate pe baza elementelor de raţionalitate progresiste care să vizeze interesul general (colectiv).
    Pentru dezvoltarea spiritului civic in Romania, trimestrial trebuie făcute publice de către Guvern si presa (de buna credinta) statisticile referitoare la stadiul imoralităţii şi incompetenţei pe niveluri de putere publică, pe ministere sau domenii ale administraţiei locale sau centrale, folosind în cazurile existente la investigarea acestora, culegerea de date voluntari din toate domeniile, învăţământ, sănătate, administraţie, justiţie, ordine publică şi apărare, finanţe, etc.
    c). – DIMINUAREA LA MAXIMUM A OLIGARHIEI prin limitarea accesului la putere publică a celor care sunt îmbogăţiţi pe căi oneroase.Trebuie să se facă stiut public si cu sprijinul SOCIETATII CIVILE ce are simtul responsabilitatii topul pe ultimii 27 de ani a îmbogăţiţilor prin intermediul funcţiei publice (politice) sau prin metode frauduloase ori care au intrat în politică pentru a fi protejaţi de legea penala, precum şi a celor ce fac afaceri oneroase prin intermediul rudelor sau diverşilor interpuşi. Astfel vor fi facute publice listele cu persoanele indezirabile pentru politica României şi cu cele declarate “non grata” pentru viaţa publică din România.
    Numai consolidand instituţiile statului de drept si limitând puterea economică si politica a oligarhilor si impostorilor este posibilă schimbarea in bine a istoriei neamului si a dezvoltarii economice in interesul progresului general al Romaniei. Doar, diminuarea SARACIEI, eliminarea ANARHIEI (a comportamentului discretionar a unor farisei fata de norme) si limitarea PUTERII OLIGARHILOR va face posibila, garantarea diferenţei de opinie şi va asigura in acelasi timp capacitate adevărului de a combate pacatul, greşeala si minciuna precum si conditiile necesare eliminarii riscului de activare a oricarui tip de dictatura.
    Cand vom intelege ca fraiele puterii politice si economice sunt in mana unor persoane fara constiinta si fara scrupule, care nu poseda capacitatea de a-i intelege pe ceilalti, vom privi realitatea intr-o lumina noua fiind vorba de o plaga a raului care se intinde din urma fara dificultati. Pentru a ajunge sa conduca, un psihopat nu are nevoie de adeziunea majoritatii ci este de ajuns sa fie sprijinit de un grup de interese care poate sa gadile instinctele primare ale disperatilor , sa “orienteze” si sa conduca “populatia” ca pe o turma de animale.
    In Ro EXISTA un mare RISC. Dupa modelul celor aflati la putere toata societatea poate fi contaminata cu sceleratii morali si nu numai!

    Reply
  21. Nelu Stiuca

    https://revista22.ro/70270588/ion-aurel-pop-cornel-nistorescu-si-dorel-abraham-pe-lista-colaboratorilor-direciei-securitii-statului.html

    Lista celor 200 de colaboratori este alfabetică şi însoţită de menţionarea în dreptul fiecărui nume a sectorului (similarul serviciului de la direcțiile interne ale Securității n.n.) la care se afla în legătură şi a ofiţerului care răspundea de el (de exemplu „225 g-5”, „225 f-11”, unde 225 reprezintă UM 0225, „g” reprezintă sectorul, iar „5” indicativul ofiţerului). Din document lipsește pagina a doua (de la poziția 10 la poziția 23) care nu a fost predată de către SIE și a cărei lipsă nu a fost se pare observată de reprezentanții CNSAS în comisia mixtă atunci când au preluat dosarul. Motiv pentru care, până când SIE se va hotărî să o desecretizeze şi să o predea în conformitate cu prevederile legale, nu vom ști numele celor aflați pe respectiva pagină. Până atunci le putem citi pe celelalte 200.
    Cât despre miza demersului meu, ea nu este legată, aşa cum am spus, exclusiv de dezvăluirea listelor, ci de faptul că poate a venit momentul, dacă tot împlinim 100 de ani de existență ca națiune, să avem o discuție serioasă despre ce anume mai reprezintă deconspirarea Securității astăzi. Întrebarea pe care vreau să o pun cu acest prilej este dacă după 18 ani de jumătăţi de măsură şi adevăruri preambalate (asimiltate fără judecată tocmai pentru că sunt uşor digerabile), de manipulări ale post-securismului şi de băgare a gunoiului sub preş avem vreo intenţie să o facem aşa cum trebuie. Sau să ne prefacem în continuare că totul este cum nu se poate mai bine şi că am rezolvat problemele trecutului, prezentului şi viitorului?

    Reply
  22. Marian

    Cand mai veniti prin tara intrebati-i si pe cei din spitale de ce protesteaza, noi am aflat ca unora le scade venitul de la 1800 la 1300…. lei, desigur.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *