Liber la rude în Guvern sau Parlament. Conflictul de interese, dezincriminat

Deputații din Comisia Juridică a Camerei Deputaților au desființat parţial conflictul de interese. Demnitarii nu vor mai putea fi condamnați dacă angajează o persoană cu care au lucrat în ultimii 5 ani. În cazul în care cel angajat este rudă cu angajatorul, procurorii trebuie să demonstreze că acesta a prejudiciat interesul public. Ceea ce este imposibil în forma actuală a legii, susțin specialiștii.

Modificările au fost aduse Codului penal de către deputaţii din Comisia Juridică a Camerei Deputaților. Aceasta a dat raport favorabil unui proiect de lege de modificare a Codului penal, înlocuind ”conflictul de interese” cu sintagma ”folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane”.

Potrivit amendamentelor adoptate de deputații juriști, titlul articolului 301 din Codul penal se transformă din „conflict de interese” în „folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane”.

Definiția conflictului de interese a fost schimbată radical, printr-un amendament depus la Comisia Juridică a Camerei Deputaților. Prin articolul 301 din Codul Penal, așa cum a fost modificat, procurorii trebuie să demonstreze că „este prejudiciat interesul public”. Potrivit experților, este vorba de o sintagmă care ar fi trebuit definită chiar în textul legii.

Președintele Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, Eugen Nicolicea

Unul din arhitecții acestei decizii, președintele Comisiei Juridice, deputatul Eugen Nicolicea, a fost întrebat dacă funcționarii publici pot să-și angajeze rudele și a răspuns că nu există nicio restricție de acest fel: „Puteam și până acum pentru că așa scrie la articolul 21: există o cauză justificativă exercitarea unui drept recunoscut de lege. Deci, dacă ai voie să angajezi și nu ai niciun fel de restricție, vei angaja fără niciun fel de restricție și aceasta nu constituie infracțiune”.

Cristi Danileț: Fără o definire exactă, noul text de lege nu va putea fi aplicat

Judecătorul Cristi Danileț a explicat pentru România Curată punctele slabe ale proiectul avizat pozitiv în Comisia Juridică a Camerei Deputaților: ”Curtea Constituțională a arătat că sintagma „raporturi comerciale” nu își mai găsește un corespondent în noua legislație civilă. După mine, ar trebui actualizat textul de lege, dar văd că există propuneri ale unor parlamentari de a elimina cu totul această sintagmă și, în plus, să elimine și interdicția de a se lua decizii pentru cel care a dat anterior foloase unui funcționar public. Se va ajunge astfel în situația ca un fost angajat ajuns funcționar să ia decizii pentru fostul său patron sau pentru persoana care i-a plătit un training în străinătate și acest lucru să nu mai fie ilegal, ca în prezent. Cât privește sintagma „prejudiciu de interes public”, aceasta este pasibilă de mai multe interpretări. Fără o definire exactă a sa, cred că noul text de lege care vizează conflictul de interese să nu poată fi aplicat”. Cristi Danileț a subliniat că dacă legea este neclară nu se poate aplica, principal hibă fiind exprimarea bizară ” prejudiciu de interes public”, care nu se regăsește între sintagmele definite în Codul Penal (de la Art. 172 încolo).

Elenina Nicuț: O știrbire a interesului public

Avocata Elenina Nicuț a punctat la rându-i pentru România Curată care sunt minusurile modificării legislative din incubatorul Comisiei Juridice a Camerei Deputaților:

”1. Soluția legislativă promovată încalcă Decizia CCR nr 2/2014 care dă prioritate prevenției în exercitarea imparțială a atribuțiilor de serviciu de către un funcționar public; soluția legislativă în discuție vorbește despre „prejudiciu”, deci fapta consumată, ceea ce contravine deciziei;

2. Soluția legislativă transformă conflictul de interese dintr-o infracțiune de pericol (pericol în ceea ce privește obiectivitatea, imparțialitatea și transparența actului de decizie) într-o infracțiune de prejudiciu;
3. Tehnica legislativă este defectuoasă, în sensul că sintagma „prejudiciu de interes public” poate determina o decizie de neconstituționalitate, similară celei pe abuzul în serviciu;
4. Modificarea normei de incriminare, în ceea ce privește elementele constitutive, conduce inevitabil la o reconsiderare, atât a dosarelor aflate pe rol, cât și a dosarelor deja soluționate definitiv cu condamnare, din perspectiva legii penale mai favorabile.
5. Ca opinie personală, având în vedere relaxarea legislației penale în materia abuzului în serviciu, grație Dec CCR nr 405/2016, o relaxare complementară a legislației penale în materia conflictului de interese ar determina o regretabilă sporire a arbitrariului în exercitarea funcției publice, un evident pas înapoi în materia integrității și transparenței deciziei și, implicit, o știrbire a supremației interesului public. Din perspectiva simplului cetățean, administrația publică nu este încă suficient de riguros organizată astfel încât să se permită o relaxare a legislației penale. Ca regulă generală, în prezent, cetățeanul nu are încredere în administrație, iar o astfel de relaxare nu ar face decât să i-o sporească”.

Elenina Nicuț atenționează asupra faptului că deputații juriști ”nu au o expunere de motive valabilă, astfel că ei nu justifică schimbarea normei de incriminare!”. Și Elenina Nicuț s-a declarat învinsă de soluția găsită de aleșii neamului: ”Sintagma «prejudiciu de interes public» e în aer. Nu exista explicitare în legislație pentru asta”. Avocata consider că prin aceste modificări legislative în domeniul Justiției care răsar după alegeri, devine vizibil faptul că ”dacă punem cap la cap datele, ajungem la concluzia că unii sunt împărați, intangibili, iar alții, noi, cetățenii de rând care îi finanțăm, niște amărâți. Tot ce înseamnă ban public trebuie să atragă obiectivitate, imparțialitate și transparență, ori în momentul în care se relativizează, se nuanțează, s-a dus tot. Repet, nu exista nici un studiu de impact care să justifice schimbarea normei de incriminare. Dimpotrivă, administrația publică este într-o stare deplorabilă, iar absolvirea de răspundere penală nu ar face decât să o adâncească. Din perspectiva cetățeanului, desigur, că celor care dețin controlul robinetului, le convine”.

Elenina Nicuț se așteaptă ca în varianta absurdă, în care acest proiect legislativ ar trece la vot în plenul Parlamentului, să urmeze o cerere de reexaminare din partea președintelui Iohannis, după care o sesizare la CCR, care în 2014 a reacționat atunci când s-a încercat modificarea vechiului Cod Penal tot pe conflictul de interese.