Direcţia Silvică din Caraş Severin a reuşit să elimine din pix 700 de hectare de pădure virgină de fag dintre cele care ar putea fi incluse în patrimoniul mondial UNESCO (lipsindu-le, implicit, și de protecția pe care ar putea beneficia în urma dobândirii acestui statut). România are 25 de zone de pădure propuse spre a fi declarate patrimoniu mondial UNESCO, potrivit unui studiu realizat de Iovu Biriş, secretarul Institutului pentru Cercetări și Amenajamente (ICAS) din România, la cererea Agenției federale germane pentru conservarea naturii (BfN) și Greenpeace România. Dintre acestea, una a fost exclusă fără nicio explicaţie de şefii pădurilor din Caraş Severin. În fapt, a existat o explicaţie.
Punctul lipsă din procesul verbal
„Cu privire la situl propus ”Coşava Mică”, constitutit din parcelele 125-140 din U.P. I Helişag (O.S. Nera), o decizie finală în acest sens va fi luată după consultări între D.S. Caraş-Severin şi RNP-ROMSILVA. Menţionăm că situl îndeplineşte condiţiile de nominalizare, cu excepţia criteriului de existenţă a unui statut de protecţie, care poate fi îndeplinit prin includerea parcelelor respective în categoriile funcţionale 1-5J şi/sau 1-5O (TI), în conformitate cu prevederile OM 3397/10.09.2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificarea a pădurilor virgine şi cvasivirgine în România. Această încadrare se poate face cu ocazia revizuirii amenajamentului O.S. Nera, proces aflat în acest moment în desfăşurare”, scrie în draftul procesului verbal din 18 august 2014, ce urma a fi semnat de membrii comisiei mixte Greenpeace, Asociaţia WWF Programul Dunăre Carpaţi România, ICAS și Ministerului Mediului prin direcțiile silvice însărcinate să constate pe teren existenţa acestor păduri virgine. Practic, acest draft spune că pădurea Coşava Mică poate fi inclusă în patrimoniul UNESCO destul de simplu, doar să se vrea acest lucru.
Numai că procesul verbal final a fost modificat, la presiunile Direcției Silvice, care a sesizat că explicaţiile sunt hilare. Punctul care face referire la situl Coşava Mică a fost marcat şi şters din câteva apăsări de taste. Culmea, printre cei zece semnatari ai procesului verbal se află şi Iovu Biriş, cel care a propus ca aceste 700 de hectare de pădure de fag să fie incluse în patrimoniul UNESCO.
Odată intrat în UNESCO, salut tăieri!
Ce se urmăreşte de fapt? Odată aceste păduri ar ajunge pe lista UNESCO, direcțiile silvice nu ar mai fi putut organiza legal licitații pentru tăieri de arbori. Iar Caraş Severin ar fi fost judeţul cu cele mai mari restricții, având în vedere că are mai multe păduri propuse pentru patrimoniul UNESCO. Ştim cu toţii că mafia lemnului sponsorizează vârtos campaniile electorale. De aici şi răspunsurile evazive al politicienilor chestionaţi de România Curată. Am încercat să discutăm cu membrii Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru UNESCO, cea care a dezbătut pe 24 iunie 2014 problema pădurilor virgine.
Pe 27 august 2014, am solicitat Roxanei Lozneanu, de la Camera Deputaților, informații despre ședința din iunie. Răspunsul a venit pe 1 septembrie, când eram anunțați că cererea noastră (cu nr. 1437/A) a fost redirecționată spre Senat „deoarece comisia este coordonată de către un senator”. Aşa am ajuns la Traian Igaș, președintele acestei comisii. Fostul ministru al Internelor a primit pe 28 august 2014 aceeași solicitare, dar a răspuns evaziv și incomplet.
Am trimis o cerere oficială şi comisiei parlamentare. Aceasta avea termen legal de 10 zile pentru a răspunde la solicitarea România Curată, dar răspunsul nu a venit. În 3 decembrie s-a făcut o nouă tentativă, iar răspunsul din 8 decembrie ne-a redirecţionat: „Vă sugerăm să vă adresaţi Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice pentru detaliile care vă interesează”.
În data de 10 decembrie 2014, România Curată a trimis o solicitare Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, la care răspunsul a venit în 16 decembrie. Culmea, am fost trimişi la un departament desfiinţat între timp, cel pentru Ape, Păduri și Piscicultură.
Crisanta Lungu (Greenpeace): „Direcţia Silvică nu a vrut”
Am cerut şi WWF să ne explice dacă știa despre această situație, însă am fost trimiși către Greenpeace. Crisanta Lungu, cea care coordonat pentru Greenpeace acest proiect, a dat vina pe Direcţia Silvică din Caraş. ”În Caraș-Severin s-au făcut verificări peste tot, s-au propus mai multe zone. Coșava Mică nu este prinsă în documentația de propunere, Direcția Silvică nu a vrut. Ei nu au dorit și au motivat că această zonă nu avea statut de protecție și era separată de restul zonelor”, a explicat aceasta.
Pe 12 ianuarie 2015, a revenit și Ministerul Mediului cu răspunsul solicitat. ”Rezervația Coșava Mică pe care o menționați nu figurează ca atare în lista ariilor protejate, care sunt declarate oficial, iar faptul că suprafața de pădure din zona respectivă nu a fost inclusă pe lista scurtă a siturilor care se impun pentru includere în Patrimoniul Mondial UNESCO se datorează, pe de o parte, necesității de a răspunde anumitor criterii specifice, care să confere pădurilor propuse un grad înalt de reprezentativitate pentru tipul de ecosistem care face obiectul includerii în patrimoniul mondial, iar pe de altă parte, numărul limitat de astfel de propuneri candidat care se pot face din partea țării noastre în cadrul demersului comun care a fost inițiat la nivel european”, scrie secretarul de stat Cătălin Diaconescu, cel care s-a ocupat de acest proces. Răspunsul contrazice procesul verbal semnat în august 2014 în Caraș-Severin şi pare că recunoaşte, prin sintagma ”Rezervația Coșava Mică”, că zona are statut de protecție.
Potrivit dexonline, rezervaţie (naturală) înseamnă arie protejată prin lege pentru conservarea unor ecosisteme, specii de plante sau animale, elemente geografice, speologice etc., importante sub aspect științific sau peisagistic.
UNESCO a început în 2007 să includă pădurile virgine în patrimoniul său, în încercarea de a le proteja. În acel an, Ucraina şi Slovacia şi-au identificat aceste zone de pe teritoriul lor, iar în 2011 s-a adăugat şi Germania demersului. ”Pădurile virgine de fag din Carpați” de pe teritoriul Ucrainei și Slovaciei însumează 29.278,9 ha, iar ”Pădurile seculare de fag din Germania”, numai 4.391 ha. Reprezentanţii UNESCO au decis ca un alt demers vizând pădurile virgine de fag din Europa să fie făcut împreună de toate ţările interesate, sub coordonarea Germaniei, prin Agenția federală germană pentru conservarea naturii (BfN). Iar specialiștii BfN au sesizat că România are de zece ori mai multe păduri virgine decât Ucraina și Slovacia la un loc și de 50 de ori mai multe decât Germania.
Ar trebui să ne bucurăm că mai avem încă atât de multă pădure neatinsă de drujbă şi să o lăsăm moştenire viitorimii. În loc de asta, iată, căutăm să o facem lemne de foc sau cherestea, în beneficiul unuia sau altuia dintre vremelnicii lideri politici.
Criterii de identificare a pădurilor virgine
Studiul lui Iovu Biriş a identificat în România peste 31.000 de hectare de păduri care corespund criiteriilor UNESCO pentru a fi declarate păduri virgine.
Ce criterii trebuie îndeplinite ca o zonă să fie declarată pădure virgină:
- Statut de protecție identificat și cert
- Suprafața de cel puțin 300 ha
- Existența unor particularități ale mediului, din punct de vedere geologic, geomorfic, hidrologic, climatic
- Reprezentativitatea, raritatea, unicitatea habitatului/ecosistemului
- Diversitatea biologică a speciilor și habitatelor, inclusiv prezența unor specii endemice, rare și periclitate
- Structura și funcționalitatea ecosistemului forestier: diversitatea complexă, prezența unor arbori cu dimensiuni și vârste impresionante, prezența arborilor morți
- Lipsa activităților umane (sau prezența foarte redusă a acestora) și lipsa dezastrelor naturale
- Dimensiunea științifică și educațională
- Valoarea estetică a peisajului
- Existența unor limite naturale, cu rol de zone tampon
(sursa: prezentare Greenpeace pentru Parlamentul României).
Urmare a cercetării specialistului ICAS, care a ținut cont doar de aceste criterii, a rezultat un tabel cu 25 de zone propuse spre a fi declarate patrimoniu mondial UNESCO.
| Nr | Numele pădurii | (ha) | Nr | Numele pădurii | (ha) |
| 1 | Semenic Izvoarele Nerei | 4887,27 | 14 | Corongis – Cobasel Rodna | 990,70 |
| 2 | Cozia | 4386,88 | 15 | Cheile Vaslanului Zoruleasaca | 876,80 |
| 3 | Defileul Jiului | 1768,80 | 16 | Vidraru | 800,00 |
| 4 | Valea Higeg | 1727,82 | 17 | Cosava Mica | 728,93 |
| 5 | Salatrucu | 1485,14 | 18 | Siriu | 716,21 |
| 6 | Valea Cernei | 1386,53 | 19 | Grosii Tiblesului | 698,40 |
| 7 | Buila – Vanturarita | 1375,68 | 20 | Padurea Glodeasa | 529,44 |
| 8 | Cernisoara | 1367,16 | 21 | Creasta Nemirei | 528,64 |
| 9 | Padurea Plesu Rusca Montana | 1353,51 | 22 | Motrul Mare | 457.80 |
| 10 | Strambu Baiuti | 1167,41 | 23 | Retezat | 349,32 |
| 11 | Cheile Nerei | 1152,11 | 24 | Codrii seculari de la Sinca | 322,99 |
| 12 | Ciucas | 1116,09 | 25 | Runcu Grosi | 246,38 |
| 13 | Valea Ponorului Cioclovina | 1091,14 | Total: 31 511,5 ha |
Faceti referire la padurea din limita sudica a Parcului National Semenic Cheile Nerei? Intra in limitele Parcului?
Sunt ceva operatori forestieri in zona certati intre ei dar si cu DIICOT …
http://expressdebanat.ro/afaceri-murdare-de-milioane-de-euro-cu-aurul-negru-din-padurile-caras-severinului/
Va mai mirati ca a disparut de pe hartie un rand, un mic punct pe harta?
Posibil ca pe teren sa se fi pus deja indicatoare cu „A fost odata, ca niciodata …”
Parcului National Semenic Cheile Carasului (nu Cheile Nerei)
DS Caraş-Severin dispune de cea mai mare suprafata de padure din tara, de 348.087 ha. Aici, hoţii nu şi-au făcut de cap. Astfel, s-a ajuns la excedent de masă lemnoasă. Aproape în fiecare an, se taie mai puţin cu aproximativ 200.000 de metri cubi, pentru că nu există agenţi economici interesaţi. Problema este ca padurile din Caraş-Severin nu sunt accesibile. Din acest motiv au aparut paduri seculare!
Că arborii rămân în picioare, nu este o nenorocire. Însă, dacă pădurea devine prea bătrână, se degradează, oricât de bine ar fi îngrijită! De exemplu, fagul trebuie exploatat cel mult pănă la 120 de ani.
Menţionăm că, de pe un hectar de pădure bine gospodărit, se obţin 400-500 mc de masă lemnoasă, după trei tăieri (grădinărite, progresive şi rase).
Imediat după ce au fost tăiaţi toţi copacii de pe o anumită suprafaţă, se aplică tratamente silvice, care urmăresc regenerarea naturală a pădurii. Acest tip de împădurire reprezintă 70-80%. Insă se fac şi plantări cu puieţi din pepiniere proprii, cam 150-180 ha anual.
Nu lucrez la Romsilva. Sunt doar gazetar si am scris despre paduri.
Domnule, se pare ca nu ati inteles. Aici vorbim de paduri virgine si zone protejate. Acestea reprezinta o suprafata foarte mica din intreaga suprafata de padure din tara. O padure virgina, o rezervatie nu este expoatata. Acolo natura isi urmeaza cursul normal. Fiti linistiti ca si fara cele 700 de hectare tot vor mai ramane niste sute de mii de hectare de padure de exploatat sau cum bine ziceti vreo 348.087 ha-700ha.
In arii protejate de genul celor mentionate NU se fac lucrari; copacii batrani au rolul lor in ecosistem, silvicii trebuie sa inteleaga asta. Padurile in cauza sunt niste „oaze” in care biodiversitatea se poate pastra in limite naturale. Nu va faceti iluzia cu padurile exploatate, e aceeasi diferenta ca intre un acvariu cu pesti din sufragerie si o balta naturala. Daca continuam sa gandim in termeni de „gospodarire” in padurile strict protejate inseamna ca nu am inteles nimic din legislatia de mediu si de rolul retelei Natura 2000. Personal sunt biolog si am ceva experienta in conservarea biodiversitatii.
In conditiile in care Romania detine ultimele suprafete semnificative de paduri cvasivirgine (tipic virgine nu prea avem), cred ca ar trebui sa meditam mai mult la cuvintele marelui silvic Marin Dracea: „lemn se poate cumpara, dar padure nu”
Dincolo de ”povestile” frumoase, despre regenerare, impaduriri, plantari, adevarul e unul singur. Asaltul feroce asupra padurilor romanesti, inceput acum 25 de ani, continua fara emotii. Vegheat din ”sfere inalte”, politice, guvernamentale s.a.m.d. si coborând pâna la nivel judetean si local, acolo unde fiecare isi ia partea. Orice referire directa (a mass media, de exemplu) la anumite persoane sau instituții atrage imediat presiuni si amenințări, mai mult sau mai puțin voalate.
O rezolvare a acestei situații pare, acum, imposibila. Nu vad cine ar putea pune piciorul în prag, atata timp cât în schemă se regăsesc angajați ai Romsilva, politisti, alesi locali, functionari publici de la toate nivelele, politicieni, iar lista poate continua…
Pentru a curma derapajele din radacina generate de MAFIILE care se consolideaza continuu din 1989, in vederea diminuarii CORUPTIEI si a SCHIMBARII in bine a SISTEMULUI POLITIC din Ro, se impun urgent doua mari STRATEGII NATIONALE:
1 – Adoptarea detentiei pentru fapte de coruptiei dupa modelul american al anilor 1940-50 de pe timpul lui Al CAPONE. Detentiile in Ro pt fapte de CORUTIE sa fie executate fara mila in minele parasite sau inchise din Ro si averile coruptilor sa fie confiscate pana la rude de grd unu.
2 – Adoptarea modelului sud-coreean din anii ’90 pentru schimbarea clasei politice (sistemului politic) si adoptarea unui sistem social normal si echitabil.
fratilor, eu am 32 de acri de padure in SC, USA si am grija de ea ca de lumina ochilor,,,,,,,voi faceti ce vreti dar bine ar fi sa vreti sa facet ce e bine pentru pruncii nosti ca ei ne-or jugeca.
Articolul prezinta inca odata daca era nevoie aceea mafie de care vorbim cu totii si oamenii pe care noi ii alegem si ii punem sa ne conduca destinele se comporta cu bunurile noastre ale statului ca pe propia mosie. Padurea administrata de Romsilva este a noastra a tuturor, doar ca ei silvici romsilvei spun ca este a lor si taie intr-o nesimtire de neinchipuit. Stiu bine mafia din sistemul Romsilva si cum vor sa taie…mergeti intr-o zi banala si vedeti doar parcul auto de la Directia Silvica Caras-severin. Cel putin 25 masini noi se plimba diferiti ingamfati cu ele acasa la birou. Directia S Resita a incheiat anul cu un profit de 300% cum este posibil???Normal din taierea paduriilor!!! Parcurile au angajati in jur de 15 stiti ce salarii au??? Stiti ca sunt toti sau aproape toti silvici deci oameni care gospodaresc padurea cu drujba. Acolo la parcuri nu gasesti oameni cu pregatire de protectia mediului! doamne cate nereguli sunt dar cine sa le vada???
E revoltator. Si nimeni, nici opozitia nici societatea civila nu face oficial, nimic. Domnule astia ne fura si aerul. Cu acest Cod Penal, nici nu le e frica sa fure.
Un site de petitii, causes.com, a obtinut din partea Holzindustrie sa nu taie copacii din ariile protejate dar acum apare problema oficialilor romani, care nu le declara arii protejate.
An update about the campaign to
CAMPANIE PENTRU STOPAREA TĂIERILOR DE PĂDURI DIN RETEZAT
Vineri 16 Ianuarie, Agent Green va intalni in Viena, Austria conducerea firmei Holzindustrie Schweighofer.
Obiectivul intalnirii este de a explora cele mai bune practici pentru companiile care doresc sa refuze copaci din arii naturale protejate. In urma investigatiei Agent Green, Gerald Schweighofer, presedintele Schweighofer Group a declarat:
“Politica noastra este clara. Refuzam copaci extrasi din arii naturale protejate. Stim ca ei sunt parte din habitate cheie, esentiale pentru conservarea a mii de specii care pot fi adapostite doar in asemenea arii. Ramane totusi o provocare pentru noi sa ne respectam angajamentul, deoarece permisele de recoltare (APV) din parcuri nationale nu sunt informatii publice. Avem nevoie de Agent Green si de Ministerul Mediului si Padurilor sa creeze de urgenta un mecanism care sa ne permita sa fim autentici in etica pe care ne-o asumam”.
https://www.causes.com/posts/940907-agent-green-va-intalni-in-viena-austria-conducerea-firmei-holzindustrie-schweighofer?conversion_request_id=224877504&ctag=379bc4b559379d4d53473c235e5a728b5f&ctoken=f58CF1s82qg52eAj94S-xP_LzLytYgt4-s6lD5KBXUNlH3mq3Lr5UeE9CUqUYjqmlV_TFre9rorX8NuOOZrYT6ammyQnfu8M&message_id=5c1c41cf9fd503784ac6f494ece1114f%40causes.com&uid=156189792&utm_campaign=post_mailer%2Fcampaign_update.cb_61306&utm_medium=email&utm_source=causes
Am vorbit si la telefon, maine ma uit peste zonarea interna a parcului ca sa vad exact care este configuratia propunerii in raport cu aceasta zonare. Daca propunerea nu se suprpune peste o zona de protectie stricta , aceasta este in avantajul DS care poate pune „talpi” !
treisferturi din ce scrieţi sunt simple presupuneri, nu aveţi nicio dovadă clară sau certă… zic! veniţi în teren şi mai bine convingeţi-vă!