Agentia Nationala de Integritate (ANI) a devenit din nou, in ultimele luni, o tinta predilecta a presiunilor si atacurilor venite din partea politicienilor sau ale unor institutii. Oamenii politici intrati in colimatorul ANI lanseaza amenintari mai mult sau mai putin voalate, pe rolul Parlamentului au aparut proiecte de modificare a legii in baza careia functioneaza institutia, iar o ultima lovitura a venit ieri, 22 septembrie, din partea Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) care, printr-o decizie obligatorie pentru toate instantele din tara, a taiat din puterile Agentiei. Mai exact, ICCJ a decis ca ANI nu mai are dreptul sa atace in justitie solutiile de neincepere a urmaririi penale (NUP) date de procurori in dosarele care au la baza sesizari ale institutiei. Asta inseamna ca daca ANI sesizeaza Parchetul in legatura cu un parlamentar banuit ca ar fi comis infractiunea de conflict de interese, iar procurorul decide ca respectivul politician nu este vinovat, solutia de NUP nu va putea fi contestata in fata unui judecator, ci va ramane definitiva.
Horia Georgescu: “Vedem in spatiul public declaratii foarte agresive.
Cred ca vor capata si forma in perioada urmatoare”
Intr-un interviu acordat Romanei Curate, secretarul general al ANI, Horia Georgescu, afirma ca motivul principal al acestor actiuni concertate din ultima perioada este faptul ca inspectorii agentiei au scos la iveala tot mai multe cazuri de averi nejustificate, conflicte de interese si incompatibilitati la nivel inalt.
Romania Curata: Cum apreciati decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) potrivit careia ANI nu mai are posibilitatea sa atace in justitie deciziile de neurmarire penala (NUP) date de procurori in urma sesizarilor ANI?
Horia Georgescu: Decizia ICCJ vine in urma unui recurs in interesul legii promovat de procurorul general al Romaniei. Acest demers avea in vedere unificarea practicii judiciare in sensul in care aparusera deja cateva decizii, mai exact trei, care spuneau ca ANI nu poate formula o plangere impotriva solutiei de NUP, desi in alte 52 de cazuri nu a fost nicio problema. Decizia este cel putin inedita atata timp cat pana la sfarsitul lui 2010 ICCJ a judecat aceste cazuri fara a considera lipsa calitatii procesuale active a ANI. Cred ca putem vorbi pana la urma de accesul liber la justitie prevazut de Constitutie institutional si individual. Noi suntem titularii unei plangeri penale, noi lucram pentru cetateni in slujba statului roman. Este ciudat sa spui ca o institutie nu poate face plangere impotriva unei solutii de neincepere a urmaririi penale. In aceasta logica, nici Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), nici Garda Financiara, nici orice alta entitate administrativa sau institutie a statului nu ar mai putea formula plangere impotriva solutiilor de NUP pentru ca nu au calitate procesuala activa.
Nu vi se pare ciudata aceasta decizie?
H.G.: Am spus ca este inedita. Cred ca inedit, in sensul juridic, exprima mai mult decat o ciudatenie. Asteptam motivarea deciziei Inaltei Curti ca sa putem discuta pe larg.
Ati vorbit recent de un pericol in care s-ar afla legea ANI si de presiuni din partea parlamentarilor. Ne puteti da mai multe detalii?
H.G.: Presiunile au fost publice, s-au manifestat prin declaratii politice foarte explicite ale unor deputati si senatori care intr-un fel sau altul au avut probleme cu ANI, iar demersurile lor in aceasta privinta se vad cu ochiul liber. O modalitate este promovarea unor amendamente legislative sau proiecte de lege care aparent nu afecteaza foarte mult activitatea ANI, dar care deschid posibilitatea de a dezbate articol cu articol legea ANI. Eu cred ca aceste aspecte tin de faptul ca ANI, in ultimele luni, a abordat cazuri foarte multe la nivel inalt, din Parlamentul Romaniei si din alte zone politice cu influenta la nivel local, respectiv presedinti de consilii judetene, consilieri judeteni, consilieri locali care au fost identificati in conflict de interese, care au cheltuit banii publici cu firmele lor sau ale familiilor lor prin eludarea legii.
Puteti nominaliza cativa parlamentari aflati in astfel de situatii?
H.G.: Da. Este cazul rectorilor parlamentari, separat de acestia este cazul doamnei rector Ecaterina Andronescu, care a fost identificata in conflict de interese, intrucat din calitatea ei de rector s-a numit singura si manager de proiect. Sunt cazurile de incompatibilitate ale domnilor Mircea Diaconu si Sergiu Andon, care au deja decizii de prima instanta ca sunt incompatibili, iar cele mai recente cazuri sunt cele privind conflictele de interese ale unor parlamentari care si-au angajat rudele in propriile cabinete, pe bani publici.
Pe langa declaratiile publice ale unor parlamentari la adresa ANI au mai existat si altfel de presiuni?
H.G.: Da. Exista presiuni prin declaratii publice si prin scrisorile pe care unii parlamentari le trimit inspectorilor de integritate, in care, nici mai mult nici mai putin, inainte sa fie trasa o concluzie, ii ameninta cu repercusiuni. Aceste aspecte au un impact negativ asupra independentei operationale si a investigatiilor in desfasurare.
Ne puteti da si exemple?
H.G.: Sunt cazurile pe care le-am enuntat public, respectiv cazul domnului Petru Lakatos si cazul domnului Mate Andras. Mai sunt si altele. Lucrurile din perspectiva asta cred ca au intrat intr-o zona foarte periculoasa si trebuie tratate cu atare.
Se poate spune ca UDMR a devenit inamicul public numarul 1?
H.G.: Nu as identifica UDMR-ul in sine, ci politicieni care fac parte din acest partid si care au devenit varful de lance in slabirea cadrul legislativ si institutional al ANI. Am mai vazut astfel de episoade anul trecut in timp ce legea ANI era dezbatuta in Parlament si stim cu totii ce s-a intamplat. Vedem in ultima perioada in spatiul public declaratii foarte agresive. Cred ca acestea vor capata si forma in perioada imediat urmatoare.
Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) stipula anumite modificari legislative pe care ministerul de justitie ar fi trebuit sa le faca in ceea ce priveste ANI. S-a achitat ministrul justitiei Catalin Predoiu de acesta sarcina?
H.G.: Ministrul justitiei ar trebui sa armonizeze pozitia publica pe care domnia sa o adopta cu actiuni concrete, practice, care sa vina in mod efectiv in sprijinul ANI si al mecanismelor anticoruptie. In acest sens, stim foarte bine punctele de referinta din raportul MCV care subliniaza ca legislatia si-a atins unele limite in special in zona de sanctionare a conflictelor de interese si a incompatibilitatilor, mecanismele prin care ANI poate contesta deciziile comisiilor de cercetare a averilor care in acest moment nu au cale de atac si nu in ultimul rand inexistenta unui buget adecvat astfel incat ANI sa-si poata desfasura activitatea intr-un mod eficient. Desigur, exista si riscuri si dificultati, referindu-ma aici la factorul politic, in a imbunatati cadrul legislativ dar solutii pot fi gasite pentru ca altfel, pe termen lung, nu vom putea avea un impact semnificativ, iar vulnerabilitatea mecanismului de control al integritatii cu toate componentele sale va creste. Consider ca ministrul justitiei detine instrumentele necesare si poate actiona intr-o maniera mai ferma in acest sens.
Cine sunt parlamentarii UDMR aflati in razboi cu ANI
Petru Lakatos este deputat si membru al Comisiei pentru buget, finante si banci. Inspectorii ANI au inceput verificarea averii lui Lakatos in 2010, dupa ce au descoperit o diferenta de peste 11.000 de euro intre averea dobandita de acesta si veniturile realizate in anul 2005. O alta neregula constatata de ANI vizeaza investitiile pe care Lakatos le-a declarat ca le-a facut intr-o casa din Oradea dar care nu se potrivesc cu valoarea de impozitare a respectivului imobil. Anul acesta, la sfarsitul lunii august, ANI a cerut Judecatoriei Oradea sa efectueze o expertiza a respectivei case, dupa ce Petru Lakatos a refuzat sa-I lase pe inspectorii agentiei sa faca ei aceasta expertiza.
La sfarsitul anului trecut, dupa ce ANI incepuse investigarea averii sale, deputatul Petru Lakatos a depus un amendament la legea bugetului de stat pe 2011 prin care a propus ca bugetul ANI sa fie redus cu 2.500.000 de lei, bani care sa fie alocati in schimb “unei institutii onorabile, Academia Romana”. Propunerea sa a fost imbratisata larg de plenul Parlamentului iar bugetul ANI a fost micsorat, ceea ce a adus Romaniei inca o bila neagra in raportul intermediar pe justitie al Comisiei Europene din luna februarie 2011. In urma criticilor din raport, Parlamentul a redat ANI suma luata ca urmare a initiativei lui Lakatos. Ulterior, deputatul UDMR a inceput sa bombardeze ANI cu sesizari impotriva inspectorului de integritate care ii cerceteaza averea. Potrivit conducerii institutiei, in urma acestor presiuni, inspectorul respectiv a renuntat sa se mai ocupe de cazul deputatului Petru Lakatos.
András Levente Mate este deputat si membru al Comisiei juridice. El este unul dintre cei cinci deputati acuzati de ANI de conflict de interese intrucat si-au angajat rudele in propriile birouri parlamentare (mai multe detalii aici). Imediat dupa ce ANI a anuntat public acest fapt, deputatul UDMR a amenintat ca va da in judecata institutia si a facut o legatura intre verificarile inspectorilor de integritate si un proiect de modificare a legii ANI, aflat in dezbaterea Comisiei juridice a Camerei Deputatilor in care este membru: „Momentul e foarte bine venit pentru ca saptamana trecuta in Comisia juridica am dezbatut proiectul de lege privind modificarea legii ANI si coincidenta in politica nu exista. Probabil se tem de ceva. Eu cred ca se tem de tot ceea ce inseamna Curtea Constitutionala si functionarea lor”.
Intr-o scrisoare pe care a trimis-o pe adresa ANI, deputatul Andras Mate a cerut institutiei sa-i comunice cat a costat investigatia care il vizeaza si mentioneaza ca, in opinia sa, legea de functionare a ANI “incalca dispozitiile constitutionale”.
Ce proiect de lege din Parlament ameninta ANI
Saptamana trecuta, la Camera Deputatilor a fost inregistrat un proiect de lege initiat de un deputat PC, Tudor Ciuhodaru, care vizeaza modificarea legii in baza careia functioneaza Agentia Nationala de Integritate. Dorinta deputatului conservator este ca fiecare demnitar si functionar public sa depuna, pe langa declaratiile de avere si de interese, si o declaratie de studii, in care sa precizeze traseul educational si profesional pe care l-a urmat pana la acel moment, impreuna cu foile matricole si diplomele obtinute de-a lungul vremii. Cu alte cuvinte, este vorba despre publicarea unui CV (curriculum vitae). Argumentul lui Tudor Ciohodaru, asa cum apare in expunerea de motive a initiativei legislative, este ca “alegatorii au dreptul sa stie parcursul profesional si pregatirea celor care ii reprezinta asa cum stiu si posesiile si veniturile demnitarilor”. Felul in care a fost redactat acest proiect de lege ridica insa semne de intrebare. Astfel, sub pretextul introducerii sintagmei “declaratie de studii” in textul legii, proiectul propune modificarea a nu mai putin de 13 articole din legea ANI. Aceste articole se refera la:
– categoriile de persoane care au obligatia sa depuna declaratii publice de avere si de interese
– modul de completare al declaratiilor de avere si de interese si forma acestora
– termenele in care trebuie depuse declaratiile de avere si de interese
– procedura depunerii si inregistrarii declaratiilor de avere si de interese
– sanctiunile contraventionale sau penale pe care le risca persoanele care incalca legea
Prin urmare, cele mai importante prevederi ale legii vor ajunge din nou in dezbaterea Parlamentului si risca sa fie modificate nu doar in sensul propus de deputatul Tudor Ciohodaru ci in orice forma considera deputatii si senatorii ca ar fi nevoie. Parlamentarii nu sunt constransi de scopul initiativei legislative, ci au dreptul sa aduca orice amendamente doresc la articolele de lege puse in discutie.
Pe de alta parte, nimic nu ii impiedica pe demnitari sa-si faca publice CV-urile si fara sa existe o obligatie legala in acest sens, iar cei mai multi dintre ei o fac oricum, asa cum se poate vedea pe site-ul Parlamentului sau pe cel al Guvernului. Nici cei de la ANI nu vad la ce ar folosi introducerea in lege a unei “declaratii de studii”. “Nu are relevanta acest lucru, nu este competenta ANI sa verifice acest lucru. Proiectul creeaza premisa deschiderii dezbaterilor la legea ANI”, este de parere Horia Georgescu, secretarul general al institutiei.
Conducerea ANI daca vrea sa dovedeasca severitate in combaterea ticalosiei din RO sa analizeze dinamica statisticii pe ultimii 5 ani la dosarele penale solutionate cu NUP si in baza prev. art.18 indice 1 C.p., pe genuri de fapte si mai ales pe instante si justitiari. Aceste cifre sa le coreleze apoi cu evolutia averilor acumulate de JUSTITIARII in cauza care si-au adus aportul la aceste rezultate penibile pe care tari din U.E. ca OLANDA si FINLANDA in mod sigur le cunosc. Tarile din UE care au acordat asistenta Ro, prin expertii sai, in perioada de preaderare, n-au putut convige autoritatile statului sa faca reforme constructive in Sistemul JUDICIAR, spre ex. in tari din UE nu exista institutia NUP care inlesneste CORUPTIA si reprezinta ca „BALAST” 80% din MANOPERA POLITISTILOR si PROCURORILOR, in schimb exista institutia JUDECATORULUI de INSTRUCTIE care ofera obiectivitate si celeritate actului de justitie si ceea ce se refuza a se pune in aplicare in RO. AMIN.
Deocamdata, rezultatele ANI sunt modeste. Domnule Horia Georgescu, chiar daca ati trimis in instante si la parchete demnitari cu BUBE, la final ati ramas cu firimituri. Ar trebui sa discutati serios cu Ministerul Justitiei despre modul in care procurorii inteleg sa ii sanctioneze pe demnitarii prinsi cu nereguli.