Sorin Paveliu

Încotro ne duci, Florine?

Legiferarea dreptului furnizorilor privaţi de servicii de sănătate de a solicita o contribuţie personală care să acopere diferenţa dintre ceea ce decontează statul şi tarifele private practicate de aceştia (ceea ce a devenit OUG 54/2021) îndreaptă brusc sistemul sanitar din România către o zonă de un liberalism economic pe care îl consider desprins de realitate.

Iată întrebările la care ar fi trebuit să răspundă reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate înainte de a propune premierului aprobarea ordonanţei.

1. Este sau nu restricţionat dreptul la sănătate al persoanelor care nu pot plăti contribuţia personală care poate fi solicitată de furnizorii privaţi? Răspunsul este categoric DA!

Aşa cum este formulată reglementarea se aplică la trei paliere de asistenţă medicală privată: spitale, ambulatoriu clinic de specialitate şi ambulatoriu paraclinic de specialitate, în cazul celor două din urmă, cu aplicare cel mai devreme de la 1 ianuarie 2021. Acest decalaj nu schimba însă neconstituţionalitatea reglementarii. Orbiţi de faptul că reţelele private de sănătate contractează cu CNAS doar 5% din totalul paturilor de spital, existând alternativa spitalelor de stat, cei de la Ministerul Sănătăţii şi CNAS, cu sau fără intenţie au ignorat ca ambulatoriul şi investigaţiile paraclinice sunt operate aproape exclusiv de furnizori privaţi! Cu alte cuvinte, coplata personală devine o barieră de netrecut pentru 80% din populaţie iar un pacient cu boli cronice poate să fie nevoit să solicite chiar şi 4-5 consultaţii de specialitate într-o lună! Cum Constituţia prevede faptul că România este un stat social, abandonarea principiului solidarităţii intra în coliziune cu legea fundamentală. Doar ca o simplă observaţie, reglementarea a omis să precizeze ce se întâmplă cu internările de o zi furnizate de spitalele private.

2. Pacienţii care optează pentru furnizorii privaţi vor trebui să semneze un angajament de plată. Rezolvă această reglementare o nevoie sau din contră, mai mult încurca lucrurile? Şi în acest caz redactarea nu a ţinut cont de analiză a ceea „ce se întâmplă dacă?”.

Dacă nu semnează angajamentul de plată, lucrurile par evidente, asiguratul nu are decât să se ducă la un spital de stat!

Dar dacă semneză? Aici lucrurile se complică! Se impune să recitim textul OUG-ului: ”furnizorii pot solicita acestor asiguraţi, pe baza consimţământului prealabil exprimat în scris, o contribuţie personală pentru a acoperi diferenţa dintre tariful practicat de furnizor pentru rezolvarea cazului sau, după caz, tarifele serviciilor medicale acordate şi tarifele corespondente suportate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, astfel cum va fi stabilită această diferenţă prin Contractul-cadru, potrivit alin. (2^3)”.

Această reglementare ar fi trebuit să fie indubitabila, precisă, fermă!

A doua zi, premierul a semnat Hotărârea de Guvern prin care, dincolo de prevederile OUG-ului, a adăugat la aceasta: ”În situaţiile identificate în strânsă legătură cu evoluţia clinică a cazului respectiv, furnizorul privat de servicii medicale va actualiza devizul estimativ numai cu consimţământul exprimat în scris de către asigurat sau reprezentantul legal al acestuia” Deşi contribuţia trebuie publicată pe site-ul furnizorului pentru fiecare serviciu, hotărârea de guvern o transformă în ceva foarte variabil, inpredictibil, aflată la discreţia acestuia. Evident, dacă pacientul va necesita mai multe zile de spitalizare, inclusiv exorbitantele costuri de terapie intensivă etc, regula se schimbă numai pentru el, plăteşte sau, cu tratamentul abia început trebuie să ceară externarea dacă refuză noul deviz!! Sublinierile legate de fermitatea celor 5 zile, cât ar fi valabil devizul estimativ, este de râs având în vedere că poate fi ulterior consimţământului iniţial. Mai este asiguratul în poziţia de a refuza modificarea contribuţiei ulterior internării sau legea îl trimite astfel înapoi în sistemul de stat, care va trebui să suporte, din nou povara financiară a spitalizării??!

3. Poate fi acoperită contribuţia personală a asiguratului prin intermediul asigurărilor complementare de sănătate, din momentul publicării OUG-ului şi a normelor de aplicare, aşa cum prevede noua reglementare în cea de-a treia şi ultima modificare în discuţie? Ei bine, şi în acest caz răspunsul este NU!

Din anul 2017, articolul 351 (3) din legea Sănătăţii 95/2006 impunea adoptarea unei Hotărâri de Guvern care să delimiteze pachetul de servicii medicale care pot face obiectul acestui tip de asigurări. ”Pachetul de servicii medicale pentru asigurările voluntare de sănătate, serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, precum şi modalitatea şi condiţiile acordării acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului.” Cred că anticipaţi deja că Ministerul Sănătăţii nu s-a preocupat de emiterea acestor norme obligatorii. Transparenţa este evitată chiar de operatorii privaţi,care preferă abonamentele şi plata directă. Acum însă, odata cu noua ordonanţă, dacă vor încasarea contribuţiilor personale, emiterea Hotărârii de Guvern este inevitabilă!

Comentariile pot continua însă am convingerea că Avocatul Poporului va fi nevoit să sesizeze Curtea Constituţională, iar aceasta OUG va fi anulată în întregime. Pentru că lucrurile nu sunt pregătite Guvernul va trebui să intervină, din nou, printr-o alta OUG (Parlamentul nu poate corectă o OUG neconstituţională) prin care să dispună, o nouă prorogare a contribuţiei personale sau pur şi simplu abrogarea ei până când o nouă Lege a sănătăţii sau noi principii de finanţare vor fi elaborate, ceea ce este un proces de foarte lungă durată. Îmi vine greu să cred că cei care nu sunt în stare să redacteze 3 (trei) articole ale unei OUG de modificare a legii vor fi în stare să efectueze modificarea radicală a unei legi aproximativ o mie de articole!

Deocamdată însă Guvernul a făcut o nouă greşeală politică majoră, iar cum premierul este un liberal, PNL este expus inutil, aş spune din incompetenţă, unor atacuri, din păcate justificate. Indiferent de corecţiile ulterioare, PNL va duce povara unei ipotetice intenţii de liberalizare a sănătăţii!

România nu este SUA iar un sistem sanitar care încalcă principiul de bază al asigurărilor sociale de sănătate, cel al solidarităţii, preferind un sistem în care cine are poate, cine n-are, nu poate, mă face să mă întreb dacă oamenii aceştia, conduşi de Florin Cîţu, înţeleg spre ce ne îndreaptă!


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

8 thoughts on “Încotro ne duci, Florine?

  1. Laur22

    Cum arzta analfabrtismul functzional ori obrazul gros al excrocului propagandist cu simbrie in natura ( jaf shi pradaciune)

    Ei cum ca un senator liberal ori un deputat ex PDL actualnente PNL care se caina de prea mult hahaha „liberalism economic desprins de realitate”.

    Nu ma credeti, luatzi fe aici :
    „Legiferarea dreptului furnizorilor privaţi de servicii de sănătate de a solicita o contribuţie personală care să acopere diferenţa dintre ceea ce decontează statul şi tarifele private practicate de aceştia (ceea ce a devenit OUG 54/2021) îndreaptă brusc sistemul sanitar din România către o zonă de un liberalism economic pe care îl consider desprins de realitate.”
    Plus
    http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=155&cam=2&leg=2004&pag=0&idl=1

    Reply
  2. Dumitru

    De ce va mira asta, cand partidul lui Vlad Voiculescu e la guvernare? Sincer, noi discutam aici principii, insa indivizii astia n-au nici o treaba cu principiile. Cat timp raman la guvernare este OK, iar pentru ei asta inseamna ca au sustinerea UE/SUA si a Serviciilor care, intr-un fel sau altul, asigura realegerea lor descalificandu-i pe ceilalti.

    Reply
  3. Ștefan Brăgărea

    Ceea ce mărturisesc că mă surprinde este incompetența – mai mult sau mai puțin crasă – a celor ajunși în poziții de decizie sau legislative. Sincer, această incompetență este incredibilă..

    Reply
  4. marius

    Genocid… iar prima degeneratie de fanatici „corporatist-globalisti” aplauda genocidul precum era adulat Hitler cind erau gazati evreii

    Reply
    • Dumitru

      Intr-un context normal, comentariul asta ar fi un simplu „Punct Godwin”. Dar in contextul in care populatia Romaniei va scadea rapid la jumatate, nu cred ca e incorect. Chiar este un genocid.

      Reply
  5. G

    Pentru astfel de lucruri (sunt sigur că vor mmai veni și altele), în vremuri nu demult apuse erai judecat pentru înaltă trădare. Și de regulă achitat de viață cu glonț sau ștreang.
    Cîțu și alții ca el au un discurs epurat de cuvinte ca patrie, onoare, solidaritate. Pe unele le consideră vetuste, pe altele de stânga.
    Pe de altă parte, a promis PSD-ul că anulează aberația legiferată dacă vine la putere? A propus PSD-ul un PNRR alternativ? Să opui unui antiromân cum e Cîțu niște inculți imberbi și isterici ca Grindeanu ori Simonis, ce câștigi? A venit AUR în apărarea României și românilor cu altceva decât un spectacol de iarmaroc parcă desprins din interbelic? Au făcut ceva intelectualii din, să zicem, Academia Română? Afară de vorbărie patriotardă?
    Nu, și nu se va întâmpla nimic împotriva acestor agresiuni asupra noastră decât foarte târziu, eventual prea târziu.

    Reply
  6. AlinaMP

    Bun articol. In principiu e foarte bine sa ai servicii private de sanatate, toata lumea are, dar…detaliile ne omoara. Si eu cred ca putem folosi mai mult sistemul privat ca sa il decongestionam pe cel de stat, dar nu asa, cu barda. Solidaritatea s-a cam dus dracului si in Occident. In sondajul Regio/Charron, de exemplu, chiar si in Scandinavia avem o treime de repondenti care se plang ca nu exista tratement egal in sanatate, si nu e vorba de pile, ci de institutionalizarea unei calitati diferite la stat si la privat. In Germania e chiar mai rau ca in Suedia. Coplata se putea accepta la anumite servicii, dar nu la pachetul de analize de baza, sau un numat de lucruri standard, comune. SUA e un exemplu catastrofic, poti ajunge ca sanatatea sa fie cea mai mare sursa de cheltuieli la buget avand cel mai mic procent de asigurati ins istemul public din tarile OECD! Oricum, de acord ca oamenii astia ar trebui sa plateasca macar pentru incompetenta…

    Reply
  7. Lucian Nicolescu

    Domnule doctor Paveliu,
    Dintotdeauna am apreciat calmul, educația, înclinația spre dreptate, sinceritatea și caracterul dumneavoastră. De data aceasta m-a cutremurat problema de o gravitate națională a unor incompetenți ce vor, cu adevărat, exterminarea acestui prea blând popor. Căci nu e vorba, în unele cazuri, că dacă nu ai bani, nu te operezi. E vorba că dacă nu ai bani poți să și mori. Mă întreb cât ar avea de plătit spitalizare un bolnav psihic a cărui îngrijire medicală poate dura până la trei săptămâni.

    Reply

Dă-i un răspuns lui Lucian Nicolescu Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *