Romania Curată

În atenţia DNA şi Consiliului Concurenţei. Corupţia, regula la consiliile judeţene din România

Valul de arestări și trimiteri în judecată a președinților de consilii județene și a subordonaților acestora din comisiile de achiziții publice pentru acordarea unor contracte pe bani publici în mod discreționar a evidențiat cât de răspândită și obișnuită este practica folosirii de firme favorite pentru contracte de infrastructură.

Practica favorizării unor firme de construcții în detrimentul altora la nivel local, prin intermediul proceselor de achiziții publice, și obținerea unor comisioane de zece la sută („parandărât”, din care rezultă regulat şi donații către partide politice) este cunoscută publicului, dar o estimare a frecvenței acestei practici nu există decât anecdotic.  Din dosarele recente, datorate muncii excelente a DNA, vedem că acest mod de distribuție prin firme favorite este indispensabil din cauza problemelor de încredere puse de recuperarea comisionului de la firme necunoscute.

Având în vedere penuria de analize empirice vizavi de acest fenomen, vă oferim în cele ce urmează lista nominală cu firmele abonate la contracte publice, care au „capturat” una sau mai multe entități publice, dar și a entităților publice care au fost la rândul lor capturate sau care s-au lăsat capturate. Definiția de lucru a indicatorului capturii entităților publice (autorităților contractante) este următoarea: o autoritate contractantă este considerată a fi capturată dacă proporția din totalul contractelor de peste 1 milion euro atribuite de către aceasta pe an către un singur ofertant depășește 50% în condițiile în care acea autoritate a oferit cel puțin trei contracte în acel an. În mod evident, aceasta e doar captura pe faţă, sfidătoare, aparentă. Sub pragul de 1 milion de euro sau într-o formă mai subtilă (aceleași persoane pot candida ca firme diferite) pot exista multe alte contracte preferențiale.

Captura este în sine dovada unor practici neconcurenţiale, chiar dacă investigaţii suplimentare sunt necesare pentru a dovedi folosul personal al celor care favorizează o firmă sau pierderea socială (prin lucrări supraevaluate sau de o calitate inferioară). Cum, în România, mediul concurențial în domeniul construcțiilor este foarte sănătos (concurența e mare) trebuie în orice caz investigat de către Consiliul Concurenței de ce se ajunge atât de frecvent la practici neconcurențiale și dacă nu există reglementări de alt nivel care să le poată pune capăt.

La baza analizei stau date despre contractele individuale de peste 1 milion euro atribuite de către autoritățile contractante (entitățile publice) în sectorul construcțiilor în perioada 2007-2013. Informațiile au fost preluate în format electronic din SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice), curățate și transpuse într-o bază de date pentru a putea fi analizate statistic (vezi Tabel 1).

Tabel 1: Date generale avute în vedere pentru a evalua captura enităților de stat

captura 1

Sursa: Doroftei, M., Dimulescu, V. 2015. „Romanian public procurement in the construction sector. Corruption risks and particularistic links”, Pachetul de cercetare 8 „Corruption, assistance and development” din cadrul proiectului „ANTICORRP – Anti-corruption Policies Revisited”, disponibil aici.

Contractele cadru nu au fost luate în considerare, întrucât se derulează pe perioade lungi de timp și nu presupun cheltuirea întregii sume până la încheierea contractului. De asemenea, nu am avut acces la informații complete cu privire la contractele subsecvente. Prin urmare, numărul total de contracte analizate s-a redus de la 6064 la 5507.

Prin urmare, am agregat valoarea totală anuală a contractelor atribuite per autoritate contractantă și am calculat proporția fiecărui câștigător vizavi de autoritatea contractantă vizată. Astăzi, aveţi situaţia pe consilii judeţene.

Figura 1. Captura consiliilor judeţene în domeniul infrastructurii

captura 2

Sursa: Proiectul EU FP7 ANTICORRP

Legenda: procent Consilii Judeţene capturate (care dau unor firme favorite majoritatea bugetului lor pentru lucrări publice de infrastructura) din totalul numarului de consilii judetene (N=42). Total contracte publicate pe SEAP peste valoarea de 1 milion de euro 2007-2013.

După cum se vede din figura 1, majoritatea Consiliilor Judeţene (27 din 42) nu s-au sfiit să aibă pe faţă firme favorite şi au organizat achiziţia de lucrări de infrastructură într-un fel net neconcurenţial.

În următoarele zile vom prezenta alte situaţii de captură la regii autonome, ministere şi companii publice.

Acest material face parte din raportul pe țară pregătit de către Societatea Academică din România (SAR) despre autoritățile contractante în domeniul construcțiilor elaborat cu sprijinul celui de-al Șaptelea Program Cadru al Uniunii Europene (PC 7) pentru cercetare – Științe socio-economice și umaniste (proiect: ANTICORRP – Global Trends and European Responses to the Challenge of Corruption; număr Acord de finanțare UE: 290529)

captura tabel 1 captura tabel 2 captura tabel 3

 

Acest material face parte din raportul pe țară pregătit de către Societatea Academică din România (SAR) despre autoritățile contractante în domeniul construcțiilor elaborat cu sprijinul celui de-al Șaptelea Program Cadru al Uniunii Europene (PC 7) pentru cercetare – Științe socio-economice și umaniste (proiect: ANTICORRP – Global Trends and European Responses to the Challenge of Corruption; număr Acord de finanțare UE: 290529)


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

10 thoughts on “În atenţia DNA şi Consiliului Concurenţei. Corupţia, regula la consiliile judeţene din România

  1. PASCAU ALEXANDRU

    Faptul ca presedintii de Consili Judetene si primarii sunt cercetati penal pentru fapte de coruptie este un lucru bun, dar faptul ca dupa cercetare raman cu banii in buzunar ii incurajeaza sa persevereze in aceasta directie.
    Daca se va face o cercetare statistica se va observa ce amploare a luat acest fenomen, iar romanii au devenit simplii spectatori la acest nou fenomen fara a mai avea puterea si vointa de a reactiona.

    Reply
  2. nae girimea

    Ar trebui sa continuati investigatia si la oraşe : sa vedeti pasarele , pasaje subterane , fintini cintatoare , parcari subterane , hă, hă….

    Reply
  3. George

    Vedeţi Domnule GOŢIU cum pune problema românul simplu ? Vede şi atinge EXACT OFUL SĂRĂCIEI NAŢIONALE- Unde este acea comisie pe care domnul prim ministru a promis că o va constitui pentru a lua urma banilor deţinuţi ilegal de către dovediţii în instanţă infractori şi în mod transparent unde vor fi plasaţi în aşa fel încît să nu mai constituie motive de speculaţii şi interpretări ? Dar domnul ponta …tot un glumeţ………

    Reply
  4. Irina

    Sunt mult mai multe judete!
    De ce nu apare aici Consiliul Judetean Hunedoara,unde ,se stie ce abuzuri s-au facut!

    Reply
  5. Ioan Puscasu

    Pentru a recupera ROMANIA CAPTURATA de BANDITI cu/prin politica sunt necesare eforturi si tactici inedite ce trebuie intreprinse de O FORTA CIVICA curajoasa si ultra-progresista. DEPOLITIZAREA functiei publice este un obiectiv fundamental vital, pentru a face loc performantei politicilor publice si reformei in administratia statului in vederea gestionarii riguroase a banului public si utilizarii cat mai eficiente a resurselor bugetare. Pentru PREVENIREA fraudelor publice in Ro este necesar ca, la nivel NATIONAL, sa se infiinteze un colectiv de lucru format din experti INDEPENDENI si INTEGRI, denumit “BIROUL NATIONAL pentru STUDIU BUGETAR” , cu caracter operativ, asemanator celui ce activeaza, de cand a inceput criza, in Marea Britanie, care sa optimizeze si organigramele, statele se functii, supradimensionate din toate structurile statului si sa avizeze oportunitatea si eficienta alocarilor bugetare pentru INVESTITIILE PUBLICE.
    Acest colectiv de lucru trebuie sa aiba doar scopuri social-economice si sa cuprinda specialisti (auditori) din toate domeniile de functionare a statului si din sectorul privat (fara pretentii de plata) cu experienta dovedita, buna credinta, onoare, demnitate, putere de creatie si care sa manifeste multa omenie si mai ales CARACTER in actiunile lor.
    Guvernarile postcomuniste, n-au intreprins programe ori strategii (globale, sectoriale, pe diverse termene) valoroase pentru progresul economico-social al Romaniei, acestea au constituit in majoritatea cazurilor „bolovani” legati de gitul natiunii pe care au afundat-o într-o mocirla de nedescris a incompetentei si imoralitatii. Romania dupa 1989, a fost si este condusa PREPONDERENT de GROPARI si TICALOSI nici daca era dominata de anarhie sau se afla in razboi cu toate statele lumii nu SE putea realiza o asemenea contraperformanta de regres economico-social la nivel national.
    Cand vom intelege ca fraiele puterii politice si economice in Ro sunt in mana unor persoane fara constiinta si fara scrupule, care nu poseda capacitatea de a-i intelege pe ceilalti, vom privi realitatea intr-o lumina noua fiind vorba de o plaga a raului care se intinde fara dificultati. Pentru a ajunge sa conduca, un psihopat nu are nevoie de adeziunea majoritatii ci este de ajuns sa fie sprijinit de un grup de interese (MAFIE) care poate prin mijloace meschine neortodoxe sa gadile instinctele primare ale disperatilor, sa “orienteze” si sa conduca “populatia fara orizont” ca pe o turma de animale.
    In Ro EXISTA un mare RISC. Dupa modelul celor aflati la putere toata societatea poate fi contaminata cu sceleratii morali si nu numai!

    Reply
  6. Catalin

    Probabil ca studiul ar trebui sa mai ia in considerare si alte variabile: tipuri de lucrari contractate, standarde de cost pentru acele tipuri de lucrari, capacitatea si expertiza tehnica a firmelor existente in acea regiune, etc…. O situatie in care 2 firme pot executa o anumita lucrare intr-o zona data e diferita de cea in care exista 10 firme care pot eventual intra in competitie.

    Reply
  7. dana

    Sunt de acord cu ceea ce spune Catalin cel putin sub aspectul costurilor care determina formarea pretului cu care firma participa la licitatie.In conditiile unei dotari corespunzatoare cu utilaje,echipamente si. specialisti unele firme prezinta si cel mai mic pret .In aceste conditii ,ajutati de lege castigatorii sunt siguri ,indiferent de studiile facute peste ani. Bine ar fi fost daca eticheta de „corupt”ar fi fost pusa dupa o analiza temeinica,altfel ucidem omul si dupa aceea verificam daca este cel care trebuia ucis.

    Reply
  8. emil

    Ce vorbiti voi, Catalin si Dana, sunteti constructori? Chiar credeti ca nu se gaseste decat o firma capabila undeva in Romania?

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *