Dana Gîrbovan

Hotărârile CSAT și protocoalele secrete care au afectat administrarea justiției sunt bombe puse la temelia statului de drept

Există un principiu simplu și clar, ce stă la temelia statutului de drept (rule of law – domnia legii) și a democrației: justiția se înfăptuiește în numele legii. Nu în numele hotărârilor secrete ale CSAT, nu în numele protocoalelor secrete, ci a LEGII.

1. Cine poate adopta legi?

Constituția prevedere că România este „stat de drept” în care „drepturile și libertățile cetățenilor … sunt garantate”, iar statul „se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale”.

Puterea legislativă, spune aceeași Constituție, este reprezentată de Parlament, care „este organul reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării” (art. 61 alin. (1)).

„Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare”, mai spune Constituția la art. 73 alin. (1).

Așadar, legile – care pot fi de 3 feluri – se fac de către Parlament, ca organ reprezentativ suprem al poporului român.

Parlamentul este ales prin vot universal, egal, secret și liber exprimat. Mai simplu spus, poporul, fiecare cetățean își poate alege prin vot reprezentanții în Parlament, iar mai departe aceștia adopta legi, pe care apoi atât fiecare cetățean al acestei țări, cât și fiecare instituție sunt obligați să le respecte.

„În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a LEGILOR este obligatorie”, spune Constituția la art. 1 alin. (5).

******************************

2. Cum întră în vigoare o lege adoptată de Parlament că să devină obligatorie?

După adoptare de către Parlament, legea se trimite spre PROMULGARE Președintelui (art. 77 din Constituție). Președintele poate retrimite Parlamentului legea spre reexaminare, sau o poate promulga și trimite spre publicare în Monitorul Oficial.

„Legea se PUBLICĂ în Monitorul Oficial al României și INTRĂ ÎN VIGOARE la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei”, prevede art. 78 din Constituție.

Așadar, Parlamentul adoptă o lege, Președintele o promulga, însă legea întră în vigoare – dacă nu se prevede altfel – la 3 zile după publicarea în Monitorul Oficial.

PUBLICAREA legii este fundamentală într-o democrație, deoarece ar fi imposibilă respectarea ei dacă această nu ar fi adusă la cunoștință cetățenilor și a instituțiilor. Cu atât mai gravă ar fi îngrădirea unor drepturi și libertăți pe baza unui act care nu e public.

Când vorbim despre „rule of law” sau domnia legii, vorbim despre faptul că „nimeni nu este mai presus de lege”, lege care este, cum am arătat mai sus, adoptată de către Parlament, promulgată de Președinte și PUBLICATĂ în Monitorul Oficial.

Fără publicarea în Monitorul Oficial, legea nu există.

Acesta este principiul fundamental al domniei legii care funcționează peste tot în lumea democratică. Nu poți respecta o lege care e nepublică, cu atât mai mult nu poți fi tras la răspundere în baza unei legi care e nepublică.

Dacă acceptăm încălcarea acestei reguli fundamantale, acceptăm că – în numele diverselor deziderate, slogane sau ideologii care apar nobile pe moment – putem face deviații, ocoliri sau putem pune în paranteză democrația și statul de drept. Efectul este subminarea democrației, compromiterea bunei funcționari a statului și a încrederii dintre cetățean și stat.

De aceea am susținut și susțîn că toate aceste acte secrete care, pe de o parte, au adăugat la lege, iar, pe de altă, au inclus prevederi contrare legii, nu au fost altceva decât bombe așezate la temelia statului de drept.

Cine susține că astfel de acte secrete, ce au afectat administrarea și funcționarea justiției sau desfășurarea procedurilor judiciare, au fost necesare, ori că au fost eficiente, ori că trebuie văzut contextul în care au fost încheiate, ratează exact esența statului de drept cu efect direct în compromiterea încrederii în justiție și democrație.

******************************

3. Cum începe combaterea unui fenomen infracțional?

România nu este prima țară care se confruntă cu un fenoment infracțional, așa cum este corupția.

Prima regulă a combaterii unui fenomen infracțional, oricare ar fi acesta, este punerea la punct a legislației.

Constați la nivelul de vârf al statului că ai o problema infracțională? Nu faci protocoale secrete, nu dai hotărâri secrete, ci îți modifici legislația în așa fel încât toată lumea – procurori, avocați, judecători, persoane – să se poată raporta la ea.

Și faci acest lucru nu doar pentru că așa îți spune Constituția și convențiile internaționale, că trebuie să asiguri fiecărui om dreptul la un proces echitabil, ci și pentru a nu compromite dosarele în momentul în care ele ajung în instanță.

Indiferent de ce infracțiune ar fi comis o persoană, judecarea acestei fapte și persoane nu se poate face decât în raport cu legea, deoarece „justiția se înfăptuiește în numele legii” (art. 124 alin. (1) din Constituție).

Atât în Codul penal, cât și în Codul de procedura penală reglementarea începe cu statuarea principiului legalității: procesul penal se desfășoară potrivit dispozițiilor prevăzute de lege. Nu de hotărâri și protocoale secrete, ci de LEGE.

Așadar, cine a crezut că, în numele unei mai bune eficiente a combaterii infracționalității, poate tăia colțuri, sări peste pași, a încălcat tocmai aceste reguli fundamentale ale statului de drept, având ca efect tocmai compromiterea luptei împotriva corupției.

În baza acestor protocoale secrete au fost anchetați cetățeni ai acestei țări care aveau dreptul de a ști că le sunt aplicate alte norme de procedura decât cele din Codul de procedură penală la care, în mod firesc, se raportau.

Ofițeri ai SRI s-au comportat ca organe de cercetare penală, în condițiile în care acest lucru le era strict interzis de lege.

Iar culmea cinismului semnatarilor acelui Protocol, în raport cu cetățeanul, este că toate costurile făcute de ofițerii SRI erau incluse ca și cheltuieli judiciare ce erau imputate celor anchetați în baza unui protocol secret care nu doar că nu le-a fost niciodată comunicat, dar despre care multă vreme nici nu s-a știut că există.

******************************

4. Ce e de făcut?

Într-o democrație scopul nu scuză mijloacele. Ba, din contră, un mijloc nelegal compromite un scop nobil.

Or, existența acestor protocoale dinamitează întreagă fundație a statului, a raportului dintre instituții și a raportului statului cu cetățeanul.

E nevoie de o transparență TOTALĂ în acest proces, de publicarea tuturor hotărârilor CSAT care au privit justiția, a protocoalelor ori înțelegerilor (că să nu avem discuții pe semantică, mă refer la absolut ORICE tip de act ce a consfințit cooperări, colaborări, activități comune, relații între instituții judiciare și alte autorități) iar la sfârșit să facem o evaluare riguroasă a tot ce s-a întâmplat, pentru că avem dreptul să știm adevărul. Tot adevărul!

Nu mai putem aștepta 30 de ani până să aflăm ce s-a întâmplat în acești ani, așa cum așteptăm după dosarul Revoluției.


Vedeți toate articolele România Curată despre protocolul Parchet-SRI


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “Hotărârile CSAT și protocoalele secrete care au afectat administrarea justiției sunt bombe puse la temelia statului de drept

  1. ilie

    Pana una- alta, d-na e jurist si ar trebui sa dovedeasca ce si cum „s-a adaugat la lege”. Dar n-o face. Si nu e prima data si nici nu e singura persoana din justitie care… tine cu ursul.

    Reply
    • Vlad

      Iliuta tata esti partizan al unei conceptii gresite . Articolul in sine si argumentele sunt de o logica juridica in care orice persoana de bun simt (chiar si cei fara studii) inteleg gravitatea situatiei in care s-a ajuns datorita „” scurtaturilor „”pe care au mers unii. In rest ,tot respectul pentru DOAMNA GARBOVAN.

      Reply
    • Dan_Bruma

      Sa speram ca o va face în Episodul trei. Nici o problema în ce ma priveste, trebuie întretinut nitel suspansul.

      Reply
  2. Dan_Bruma

    Oups. Cred ca Dna procuror vrea sa ne faca sa credem ca tot ce e secret e ilegal. Nu Dna procuror, nici pe departe. Sint o multime de contracte de drept privat care sint secrete dar nu sint nici pe departe ilegale. Asa ca fraza aceasta este cu totul si cu totul fara baza logica „Nu în numele hotărârilor secrete ale CSAT, nu în numele protocoalelor secrete, ci a LEGII” Adica justiția se înfăptuiește în numele legii chiar si cand ea, adica Justitia, cu instrumentele sale si întotdeauna în mod legal se introduce in chestii asa zis secrete (protocoale, contracte de drept privat, relatie medic-pacient, relatie avocat-client, relatie provider internet-client, etc., sau alte asemenea lucruri secrete). Colaborarea dintre un serviciu secret (SRI) si un parchet (DNA) se poate face si este chiar indispensabila dupa mine pentru pastrarea ordinii publice din tara. Nu sustin ca protocolul este legal. Dar daca protocolul este ilegal atunci sa fie bine stabilit de catre Justitie. SI nu de catre societatea civila sau de presa.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *