Romania Curată

Finanțarea partidelor. RAPORT

MOTTO:

„Bă! Acuma, eu îţi spun o chestie! Trebuia să bage…[înjură – n.n.]…o lege a partidelor politice ca lumea, pe care… Toată lumea o fost sponsorizată! Tre’ să-i aduni pe toţi şi-i bagi la puşcărie pe toţi! Nu există deputat care să nu fi fost sponsorizat! …[râde – n.n.]…Există în ţara asta vreo…vreun preşedinte de consiliu judeţean, primar, deputat…oricare.. Tre’ să-i bagi pe toţi, că toţi am fost sponsorizaţi! Că doar campania nu se face cu vorbe!“

Mihai Banu, fost deputat, fost senator, actualmente inculpat sincer

***

Închipuiți-vă o cursă de cai. Este programată pentru mâine, iar casele de pariuri au cote diferite pentru fiecare concurent. Pariorii își pregătesc banii și mizează pe câte un cal. Deobicei pe cel mai bine cotat. Sau pe mai mulți cai în același timp. O fac din dragoste pentru cai? Nu, o fac pentru profit.

Acum înlocuiți caii cu partidele politice, casele de pariuri cu casele de sondaj (care ne arată estimativ cu cine ar vota românii), iar pariorii cu cei care cotizează pentru partide. Acum aveți o imagine simplistă a modului în care funcționează partidelor, dar extrem de elocventă. Nimeni nu sponsorizează un partid pentru ideologie, pentru liderii imaculați sau pentru un program de guvernare care să aducă prosperitate poporului. Toți se gândesc la propriul buzunar, la propriile funcții, la avantajele pe care le vor obține după terminarea cursei electorale.

România Curată a analizat veniturile și cheltuielile partidelor, sponsorizărilor legale și nelegale, banii albi și banii negri ai partidelor din România. Desigur sunt sute de „pariori“ în dreptul fiecărui partid și nu avem pretenția că îi vom putea verifica pe toți. Dar, luați prin sondaj, le-am descoperit profitul celor care au mizat pe un anumit partid, alianță sau candidat. România Curată a analizat principalele partide de pe scena politică a țării – PSD, PNL, UDMR și alianțele lor care includ UNPR sau fostul PDL.

Cat ii costa partidul pe un an obisnuit?

Cat ii costa partidul de locale?

Cat ii costa partidul la legislative?

Care e compozitia finantarii, cat le-a venit de la stat, cat din alte surse?

Comparam cheltuieli cu finantarea declarată, se potrivesc?

Cine s-a ocupat de finantele partidului si de cheltuielile electorale ultimele doua alegeri legislative? *PPDD poate nu exista, UNPR nu erau separat, atunci ne ocupam doar de cei trei)

Ce cazuri la DNA exista pe partid si ce ne spun ele? Cine e implicat. ar mai putea fi implicat?

În 2014, partidele au avut alegeri europarlamentare, parțiale și prezidențiale.

Europarlamentare. Potrivit legii, limita maximă a cheltuielilor care pot fi efectuate de către un partid, o alianță politică ori electorală sau un candidat independent în campania electorală pentru europarlamentare  este de 2.500 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat.

Potrivit datelor publicate pe site-ul Autoritatii Electorale Permanente, la europarlamentarele din 2014, alianța electorală PSD-UNPR- PC a avut venituri de peste 5,2 milioane de lei si a cheltuit peste 7,9 milioane de unde rezultă datorii de peste 2,7 milioane de lei. Veniturile au fost constituite astfel: aproape 2,8 milioane de lei subvenții de la buget și peste 2,4 donații.

Al doilea clasat, vechiul PNL a avut venituri de peste 2,6 milioane de lei, însă a cheltuit aproape cât PSD-ul: peste 7,2 milioane de lei, așa ca au înregistrat datorii de peste 4,6 milioane de lei, adica peste 1 milion de euro numai la europarlamentare.

Vechiul PDL a avut venituri de aproape 1,6 milioane de lei si a cheltuit aproape 2 milioane de lei.

Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a dispus de un buget de campanie în valoare de 541.901 de lei, din care 115.350 de lei au provenit din donații, dar a cheltuit 612.193 de lei, rezultând astfel un minus de 70.292 de lei.

Tabele venituri, cheltuieli și datorii la finalul campaniei electorale pentru alagerile europarlamentare din 2014. Sursa – AEP

PSD-UNPR-PC Venituri Cheltuieli Datorii
5.223.111 7.943.361 2.720.250
PNL Venituri Cheltuieli Datorii
2.610.133 7.234.547 4.624.414
PDL Venituri Cheltuieli Datorii
1.577.059 1.988.628 416.569
PMP Venituri Cheltuieli Datorii
669.901 1.089.803 419.902
UDMR Venituri Cheltuieli Datorii
541.901 612.192 70.291

Prezidențiale. Potrivit legii, limita maximă a cheltuielilor care pot fi efectuate de către un partid, alianță sau un candidat independent în campania prezidentiala este de 25.000 de salarii de bază minime brute pe țară.

Potrivit site-ului AEP, la prezidentialele de anul, alianta PSD-UNPR-PC care l-a susținut pe Victor Ponta a avut venituri de aproape 6,5 milioane de lei și a cheltuit peste 20 de milioane. A înregistrat astfel datorii de peste 13,6 milioane de lei.

Prin comparație, PNL, care l-a susținut pe Klaus Iohannis, a înregistrat venituri de peste 5 milioane de lei și a cheltuit peste 7 milioane.

Veniturile pentru campania lui Victor Ponta au provenit din subvenții – peste 2,7 milioane de lei și donații – peste 3,7 milioane de lei. Pesediștii au cheltuit cele 20 de milioane de lei în cea mai mare parte pe materiale electorale – peste 10 milioane, aproape 2,4 milioane pentru publicitate în presă și peste 6,5 milioane pentru publicitate out-door.

UDMR a cheltuit pentru susținerea candidatului propriu pentru funcția de președinte al României, Hunor Kelemen, 661.653, în condițiile în care veniturile pentru organizarea campaniei electorale au fost de 612.031 de lei, din care doar 67.302 au provenit din donații. Restul provin din subvenții.

Tabele cu veniturile și cheltuielile partidelor și candidaților pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 – doar perioada electorală. Diferența veniturilor după scăderea donațiilor sunt fonduri aflate deja în conturile partidelor anterior campaniei electorale. În tabele sunt principalele cheltuieli. 

Victor Ponta (PSD-UNPR-PC)
Venituri 6.457.861 lei Donații: 3.729.969 lei
Cheltuieli 20.136.729 lei Tipărituri: 10.002.943 lei
Publicitate stradală: 6.566.454 lei
Media: 2.396.203 lei
Transport: 417.887 lei
Datorii 13.678.868 lei
Klaus Iohannis (PNL-PDL)
Venituri 5.029.548 lei Donații: 3.655.239 lei
Cheltuieli 7.291.221 lei Tipărituri: 2.802.377 lei
Publicitate stradală: 2.382.959 lei
Media: 854.208 lei
Transport: 77.629 lei
Datorii  2.261.673 lei
Elena Udrea (PMP)
Venituri 1.275.510 lei Donații: 817.510 lei
Cheltuieli 1.828.028 lei Tipărituri: 968.656 lei
Publicitate stradală: 90.849 lei
Media: 742.855 lei
Transport: 1.130 lei
Datorii 552.518 lei
Kelemen Hunor (UDMR)
Venituri 612.031 lei Donații: 67.302 lei
Cheltuieli 661.654 lei Tipărituri: 317.654 lei
Publicitate stradală: 124.948 lei
Media: 59.205 lei
Transport: 8.109 lei
Datorii 49.623 lei

Partidul Naţional Liberal

Partidele dau publicităţii doar o mică parte din sumele cheltuite în mod real, finanţatorii (oficiali sau nu) îşi recuperează rapid banii, firmele din contracte din bani publici, iar diverşii politicieni din funcţii politice sau în administraţie.

Pentru a vedea cât de mare este frauda în domeniul finanţării partidelor, România Curată a făcut o analiză a datelor oficiale puse la dipoziţie de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), începând cu 2012.

Partidul Naţionale Liberal este unul dintre cele mai „avute” partide din România, precum şi profitul enorm obţinut de finanţatori, îndeosebi din contracte cu statul.

Surse de finanţare, venituri şi cheltuieli

Uniunea Social Liberală – USL (format din PSD, PNL și PC) a înregistrat pentru campania de la alegerile locale din 2012 venituri de 14.826.692 de lei, din care 6.178.544 de lei au fost venituri înregistrate înaintea începerii campaniei, iar 8.648.147 de lei au provenit din donaţiile obţinute în campanie.

Cheltuielile USL de campanie au fost în valoare de 21.153.069 de lei, din care 9.545.355 de lei au fost pentru tipărituri şi alte materiale promoţionale, 2.884.216 de lei pentru publicitate în presă, radio şi TV, iar 2.702.575 de lei au fost alocate pentru publicitate stradală. O sumă semnificativă, de 4.666.131 de lei, a fost pentru cheltuielile cu servicii.

Datoriile USL la la finalul campaniei pentru alegerile locale din 2012 s-au cifrat la 7.960.181 de lei.

La cheltuielile Uniunii Social Liberale s-a adăugat şi situaţia celor trei partide componente ale formaţiunii care au avut bugete separate de ale USL.

Astfel, PSD a înregistrat venituri în campania pentru locale de 2.463.283 de lei, din care 1.266.561 de lei au provenit din transferuri, iar 1.196.722 de lei au reprezentat donaţii. În total, social-democraţii au avut cheltuieli în valoare de 2.371.161 de lei, cele mai mari fiind înregistrate pentru tipărituri şi alte materiale promoţionale. La finalul campaniei, PSD avea datorii neachitate de 208.755 de lei.

În cazul PNL, veniturile s-au ridicat la 2.315.282 de lei, din care 1.328.139 lei au fost din transferuri, iar 987.144 de lei au fost donaţii în campanie. Cheltuielile liberalilor au ajuns la 2.155.185 de lei, iar la sfârşitul campaniei pentru locale aveau datorii de achitat de 231.854 de lei.

În cazul PC veniturile pentru locale au ajuns la 360.882 de lei, din care 325.647 de lei au fost donaţii. Cheltuielile conservatorilor au fost de 349.715 de lei.

PDL a avut venituri în campania pentru locale care s-au ridicat la 14.600.137 de lei , din care 7.849.589 de lei au provenit din transferuri ale partidului, iar 6.750.548 de lei au fost donaţii obţinute în campanie. Cheltuielile PDL pentru campania de la locale au ajuns la 16.778.317 de lei, iar 9.409.604 de lei au fost pentru tipărituri şi alte materiale promoţionale. Cheltuielile cu publicitatea în presă, radio şi TV au ajuns la 3.357.015 de lei, în timp ce publicitatea stradală a costat PDL 2.698.267 de lei. La finalul campaniei electorale, democrat-liberalii înregistrau datorii de 2.726.678 de lei.

UNPR a beneficiat la locale de venituri de 2.691.547 de lei, înregistrând cheltuieli totale de 3.115.547 de lei şi datorii la finalul campaniei de 446.529 de lei.

În ceea ce priveşte UDMR, formaţiunea a avut venituri pentru campania de la locale de 2.434.657 de lei, în timp ce cheltuielile au ajuns la 2.681.035 de lei, fiind înregistrate restanţe de 265.476 de lei.

De asemenea, PPDD (Partidul Poporului Dan Diaconescu) a beneficiat de venituri de 1.793.286 de lei, din care 1.715.873 de lei au fost donaţii. Cheltuielile PPDD pentru campanie au însumat 1.719.416 de lei, înregistrând la finalul campaniei datorii de achitat în valoare de 303.093 de lei.

Comparații ani electorali/neelectorali: donații vs subvenții

Conform datelor Autorității Electorale Permanente, în anii electorali partidele politice se bazează pe donații într-un procent de peste 50%, iar subvențiile sunt cifrate la aproximativ 15%. Cotizațiile membrilor de partid aduc, în media, cam un sfert din veniturile totale.

Sursa: AEP

În anii neelectorali, partidele se bazează în principal pe subvențiile de la stat (46%), iar donațiile se cifrează la aproximativ 11%. O pondere mare o au însă cotizațiile membrilor de partid: 38%:

Sursa: AEP 

Evoluția sumei alocate ca subvenție pentru partidele politice (total)

Subvențiile lunare nu variază foarte mult de la o lună la alta, dar contează dacă este an electoral sau nu.

De exemplu, luna octombrie 2014, lună de campanie electorală pentru alegeri prezidențiale, a adus partidelor următoarele sume:

PSD – 292,526 lei

PNL + PDL – 345.400 lei

UNPR – 13.375 lei

PC – 28.430 lei

În aceeași lună, dar în an neelectoral – 2015, sumele au fost mai mici:

PSD – 256.302 lei

PNL – 306.948 lei

UNPR – 11.719 lei

PC – 24.911 lei

NOTĂ: UDMR nu figurează în rapoartele AEP privind subvențiile lunare deoarece nu este partid politic.

Comparații venituri și cheltuieli în ani electorali și neelectorali, principalele partide politice. Sursa – AEP 

PSD An Venituri Cheltuieli
  2012 26.356.562 26.671.992
  2013 15.203.654 14.188.357
  2014 25.522.772 45.500.972
PDL An Venituri Cheltuieli
  2012 39.070.930 74.703.141
  2013 5.474.992 7.066.426
  2014 9.328.375 12.275.406
PNL An Venituri Cheltuieli
  2012 18.113.877 16.958.104
  2013 9.219.922 9.464.889
  2014 Cifre indiponibile Cifre indisponibile

FUNCȚII CUMPĂRATE PRIN DONAȚII. Exemple

Senatorul traseist Valentin Gigel Calcan și-a cumparat locul pe listele PSD în 2012 plătind cele mari sume către partid: peste 170.000 de lei, cotizații ca membru de partid și donații ca persoană fizică.

Potrivit declarațiilor sale de avere și interese, Calcan este unul dintre cei mai bogați parlamentari: 13 terenuri agricole, forestiere, pășune și intravilane în Dâmbovița, București, Pipera, Otopeni și Bușteni, 3 apartamente și 2 case, bijuterii și ceasuri de 86.000 de euro, peste jumătate de million de euro în conturi. Deține împreună cu soția grupul industrial Alca și firma MD New Fashion Grup. Prin grupul Alca deține hotelul Peștera de pe Valea Dâmbovicioarei lângă munții Bucegi și ferma agricolă de la Contești Dâmbovița.

Calcan este senator din 2000 când a fost ales pe listele PSD. În 2008 a devenit însă senator PDL și apoi, în iulie 2012, a trecut din nou la PSD. În septembrie – decembrie 2012 a făcut plățile către PSD. După donațiile oficiale la social-democrați, a prins un loc pe liste și în decembrie 2012 s-a ales senator de Dâmbovița.

Remus Daniel Nițu (senator PNL) are la activ o donaţie de 51.915 lei.

A intrat în parlament în 2012 pe listele PNL în judeţul Vâlcea, după ce în perioada 2005-2012 a fost director şi administrator la SC Damila SRL, importator şi distribuitor de materiale de construcţii şi produse metalurgice.

Dacă înainte firma Damila SRL primise doar câteva contracte cu statul, începând cu anul 2012, compania câştigă brusc foarte multe licitaţii de la instituţii publice.

Astfel, în 2009, Damila SRL primeşte un contract cu valoare infimă de la SC Servcet SA (5.613 lei), iar în 2011 unul de la SC Apavil SA Vâlcea (8.870 lei), situaţia se schimbă începând cu 2012.

În acel an, Damila SRL câştigă licitaţii în valoare de peste 7,5 milioane de lei de la Societatea Naţională a Sării, CN a Huilei Petroşani, SC Apavil SA Vâlcea, RATB, Spitalul Orăşenesc Horezu, Primăria comunei Giroc, Primăria Horezu, Primăria comunei Prundeni.

În 2013, Damila SRL primeşte alte contracte în valoare de 5,7 milioane lei de la SN Închideri Mine Valea Jiului SA, SN a Huilei, CE Turceni, Penitenciarul Aiud, RATB, CET Govora şi primării de comune (Perişani, Măciuca, Alunu, Brezoi).

În 2014 şi 2015, firma mai câştigă contracte de 1,2 milioane lei de la CET Govora, SN Închideri Mine Valea Jiului SA, Primăria Ştefăneşti şi SN a Sării.

Şi cealaltă firmă unde Niţu Remus Daniel este acţionar, SC Dalvaoil SRL, primeşte începând cu 2012 numai puţin de 9 contracte de la şcoli de comună şi primării din judeţul Vâlcea în valoare totală de 130.000 lei.

Mircea Andrei, fostul șef al PDL Argeș a donat nu mai puțin de 260.000 de lei în 2012 pentru a-și menține fotoliul de senator. Are și de unde: deține 44 de terenuri, trei case, trei apartamente, trei limuzine, bijuterii și ceasuri de 12.000 de euro. Fostul senator este și un mare colecționar: are pietre de mină de 25.000 de euro, dar și timbre de 50.000 de euro. Conturile sunt și ele pline: peste 430.000 de lei, 820.000 de euro și 31.000 de dolari, la care se adaugă împrumuturi în nume personal de aproape 5 milioane de euro și peste 700.000 de lei, în special către persoane fizice!

Mircea Andrei are o casă de avocatură și în timp ce era parlamentar, a avut și contracte cu statul, dar și cu mafia italiană.

Sute de mii de euro a încasat casa lui de avocatură de la Consiliul Județean Giurgiu și de la Electrica, dar și de la alte instituții de stat.

Legătura cu mafia italiană este printr-un român cu nume sonor în lumea cinematografiei: Michael Douglas. Este vorba, de fapt, despre Victor Dombrovschi, un român care și-a schimbat numele după ce a emigrat în Australia. Revenit în România, după 1996, el a făcut numeroase afaceri cu Mircea Andrei: și-au vândut clădiri și terenuri, aveau afaceri împreună. Numai că în 2014, acest Michael Douglas a fost arestat pentru că ar fi spălat zeci de milioane de euro pentru mafia napoletană la Glina, lângă București. Victor Dombrovschi, alias Michael Douglas și Sergio Pileri, administratorii gropii de gunoi de la Glina de la periferia Bucureştiului, au fost reținuți în România, în baza unui mandat european de arestare, emis de autorităţile italiene, pentru tentativă de spălare de bani în favoarea mafiei italiene. Clanul mafiot italian era condus de Massimo Ciancimino, și el arestat.

Lui Mircea Andrei nu i-a ajutat prea mult donația uriașă făcută către PDL. Partidul a pierdut alegerile iar el a ratat menținerea postului de senator. Cât a fost senator, Andrei a înregistrat următoarele cifre: nicio iniţiativă legislativă, nicio interpelare, nicio moţiune depusă, trei declaraţii politice.

George Becali a candidat în 2012 pe listele USL pentru un loc în Camera Deputaților. Candidatura i-a fost acceptată de Uniune după ce Becali le-a băgat în conturi nu mai puțin de 216.000 de lei. A fost unul dintre cei mai mari donatori oficiali ai USL, alături de Nicușor Constantinescu, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța. Finanțatorul clubului de fotbal Steaua București și-a asigurat cu această sumă victoria în alegeri. Nu a stat mult în Parlament, deoarece a fost condamnat pentru corupție și a fost încarcerat. Averea lui Gigi Becali nu era foarte cunoscută publicului larg, deși toată lumea știa că este un personaj avut. Declarația de avere depusă când a devenit deputat a arătat ce deține oficial latifundiarul din Pipera. De altfel, în 2012 figura cu peste 400 de hectare de teren în proprietate, mai multe autoturisme scumpe, acțiuni de sute de milioane de euro, împrumuturi către persoane fizice de zeci de milioane de euro.

BANII NEGRI DIN PARTIDE

Filiera banilor negri din PSD

Adrian Năstase și Trofeul Calității

Dosarul „Trofeul Calității“ este celebru întrucât a condus la o premieră istorică pentru România. Pentru prima dată, un fost premier a fost condamnat la închisoare cu executare. Este vorba de Adrian Năstase, liderul PSD din anii 2000. În iunie 2012 a primit 2 ani de detenție la penitenciarul Jilava. Dosarul a vizat finanțarea ilegală a campaniei prezidențiale din 2004. Procurorii au probat și judecătorii au stabilit că Năstase a beneficiat de un întreg mecanism de colectare a fondurilor de la firmele din domeniul construcțiilor, iar banii s-au regăsit în campania sa electorală.

Concret, el s-a folosit de Inspectoratul de Stat în Construcții pentru a organiza un eveniment în care multe firme urmau să primească diplome pentru performanțele lor. Firmele trebuiau să participe, dar, cel mai important, trebuiau să achite taxe de participare, necesare organizării evenimentului. În realitate, aceste taxe ajungeau în conturile unor firme apropiate PSD, iar acestea produceau de acești bani sau achiziționau materiale electorale: geci inscripționate, șepci, fulare și alte materiale electorale. Prejudiciul constatat a fost de 1,7 milioane de euro.

A fost primul caz dovedit de finanțare ilegală a unei campanii electorale.

Gheorghe Bunea Stancu în procesul Mită pentru campania lui Mircea Geoană

Sentința  în acest caz a fost dată în primăvara acestui an. Au fost găsiți vinovați și condamnați definitiv la închisoare cu executare miliardarul Ioan Niculae, considerat cel mai bogat român în acest moment, și fostul președinte al Consiliului Județean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, care îndeplinea și rolul de trezorier al PSD. Niculae a primit doi ani și jumătate, iar Bunea Stancu a fost condamnat la trei ani. Acum sunt închiși la Rahova.
Ioan Niculae a fost acuzat de procurori de finanțarea ilegală cu un milion de euro a campaniei prezidențiale din 2009 a lui Mircea Geoană. Propunerea de a „contribui“ la campania candidatului social-democrat a fost făcută de trezorierul PSD din acea vreme, Gheorghe Bunea Stancu. Omul de afaceri a acceptat, însă a pus o condiţie: după ce Geoană ar fi ieșit președinte, ministrul Economiei și directorii Romgaz şi Transgaz să fie puși dintre oamenii lui. Scopul lui Niculae era, spun procurorii, să obţină gaze ieftine pentru firmele sale.

Unul unul dintre cei mai importanți sforari din PSD, Viorel Hrebenciuc, care a fost și șef al campaniei lui Mircea Geoană, a declarat procurorilor că fostul președinte al PSD știa despre cum se finanțează campania lui.

Sebastian Ghiță. Tigăi contra voturi

Sebastian Ghiță este jupânul județului Prahova, alături de alte persoane foarte influente din județ: Mircea Cosma, președintele Consiliului Județean, și fiul său, deputatul Vlad Cosma. Procurorii DNA din același județ au în lucru un dosar uriaș, în care sunt anchetați toți trei, alături de Iulian Herțanu (cumnatul premierului Victor Ponta), Andrei Chiliman (primarul Sectorului 1 București), Vlad Moisescu (fostul trezorier al PNL Sector 1).

În ceea ce îl privește pe Sebastian Ghiță, rocurorii spun că acesta a creat o rețea de peste 40 de firme (pe numele unor interpuși) și că reușea printr-un soft creat special să scoată bani din firme și să îi folosească după bunul plac, fără să mai plătească impozite către stat. Acești bani, obținuți și prin fapte de corupție, spun procurorii, erau „investiți în campanii electorale. „Concret, în campania electorală pentru alegerile parlamentare din anul 2012, când inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian a candidat și a câștigat un post în Camera Deputaților, o parte din banii „economisiți” în modalitatea arătată, în cuantum de 279.000 lei, au fost extrași și folosiți pentru achiziționarea de pe piața neagră de așa zise materiale electorale (de exemplu tigăi), ce au fost utilizate pentru a determina un număr important de persoane să îl voteze“, spun procurorii în actul prin care au început urmărirea penală împotriva acestuia.

Costul voturilor din Republica Moldova

Și campania electorală a lui Victor Ponta în Republica Moldova ar fi fost sponzorizată cu bani negri de către Sebastian Ghiță. „În același registru infracțional, inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian a conceput, inițiat și coordonat o activitate de corupere a alegătorilor din Republica Moldova, la alegerile prezidențiale din anul 2014, în scopul obținerii de voturi pentru candidatul Ponta Victor Viorel. Suma remisă de inculpat pentru influențarea opțiunilor electorale a fost în cuantum de 350.000 euro“, au detaliat procurorii anticorupție.

Filiera banilor negri din PDL

Elena Udrea. „Gala Bute“ pentru finanțarea PDL București

Dosarul „Gala Bute“ în care Elena Udrea, fostul ministru al Dezvoltării și Turismului, a fost trimisă în judecată în stare de arest, a arătat cetățenilor și modul în care PDL a fost finanțat cu bani negri. Potrivit DNA, o parte din mita primită de Elena Udrea de la firme a ajuns la PDL București, filiala condusă de ea între 2010 și 2012.

Procurorii spun că devenise o cutumă ca 10% din valoarea contractelor de lucrări publice finanțate de Ministerul Dezvoltării și Turismului să se întoarcă în buzunarele ministrului Udrea. Banii s-ar fi primit prin apropiații ei: Ștefan Lungu, consilier personal, Ana MariaTopoliceanu, prietena și director al Companiei Naționale de Investiții, Gheorghe Năstăsia, secretar general al ministerului şi Tudor Breazu, asistent personal. Primii trei au și denunțat-o pe Elena Udrea la DNA pentru a beneficia de clauzele legale mai favorabile în schimbul colaborării, cum ar fi o pedeapsă mai mică și evitarea arestului preventiv.

Potrivit probelor strânse de procurori, între 2010-2011, ministrul Dezvoltării de la acea vreme, Elena Udrea, ar fi primit, prin intermediul apropiaților ei, peste un milion de lei de la Adrian Gărdean, patronul firmei Termogaz Company și Dragoș Botoroagă, administratorul firmei Consmin. În schimbul comisionului de 10%, ministrul ar fi alocat la timp banii necesari unor lucrări făcute de firmele acestora la pârtiile de schi de la Gutâiul Doamnei din Cavnic, de la Straja (Lupeni) și de la o pârtie cu teleschi din Borsec.

„Sumele obţinute au intrat, fie nemijlocit în patrimoniul inculpatei Udrea Elena Gabriela (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a Partidului Democrat Liberal şi inculpatul Obreja Rudel)”, arată procurorii DNA în rechizitoriu.

Procurorii arată că mita ajungea la PDL cash sau prin transfer bancar. Banii gheață fie nu au fost trecuți în contabilitate, fie au intrat sub forma unor donații fictive făcute de pensionari sau persoane fără ocupație care, ulterior, întrebați de procurori, nu au recunoscut plata lor. De exemplu, procurorii au descoperit că, pe 15 decembrie 2011, în contabilitatea PDL București s-au făcut patru astfel de donații în valoare de 215.000 de lei. Alte 12 donaţii fictive ar fi fost făcute în 2012.

Banii au fost folosiți pentru plata unor contracte de publicitate şi consultanţă politică în campania electorală pentru alegerile locale, pentru salariile angajaților și pentru postacii de partid.

Împărțirea banilor negri: 3.000 euro lunar către cel care a coordonat într-o perioadă echipa de comunicare a organizaţiei PDL Bucureşti, după care s-a ocupat exclusiv de comunicarea publică a inculpatei Udrea Elena Gabriela; sume variabile care ajungeau la 10.000 euro lunar pentru plata „postacilor”, persoane al căror rol era de a posta comentarii sub identităţi fictive pe paginile de internet ale unor ziare sau portaluri de ştiri; plata pentru materiale promoţionale inscripţionate cu sigla PDL realizate de SC Coza Advertising SRL şi pentru care nu au fost identificate facturi fiscale nici în evidenţa beneficiarului, nici a prestatorului – sursa: rechiztoriul DNA.

Dosarul Microsoft. Fascinanta spovedanie a unui fost ministru

Un alt caz celebru prin care s-a devoalat finanțarea PDL cu bani din mită este dosarul Microsoft. Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea, Gheorghe Ștefan zis „Pinalti“, fostul primar PDL din Piatra Neamț, Gabriel Sandu, fostul ministru PDL al Comunicațiilor și Dumitru Nicolae zis „Niro“ au fost trimiși în judecată pentru spăgi de milioane de euro în legătura cu licențele IT pentru calculatoarele din școli.

După câteva luni de arest, fostul ministru al Comunicațiilor, Gabriel Sandu, acuzat că a primit o mită de peste 2 milioane de euro ca să prelungească un contract de închiriere a licențelor Microsoft, și-a recunoscut vina și s-a spovedit în fața procurorilor. El a admis că a luat mită ca să își recupereze banii pe care i-a băgat în campaniile electorale ale PDL și în cea a președintelui Traian Băsescu.

Declarația lui Gabriel Sandu, aflată la dosar, arată perspectiva unui om din interiorul rețelei asupra modului în care partidele din Romania sunt finanțate cu bani negri. Este una dintre puținele astfel de mărturii din interiorul sistemului de finanțare ilegală a partidelor. Iată ce spune fostul ministru: „Am acceptat să finanţez partidul şi acţiunile sale, pentru a-mi facilita sprijinul politic şi a-mi menţine funcţia de ministru, dar şi poziţia în conducerea centrală PDL. (…) Pot confirma adevărul că toţi politicienii care au acces la funcţii publice au plătit sume importante de bani pentru acest deziderat. Odată cu primirea acestor funcţii, politicienii devin părţi active ale mecanismelor de recuperare a sumelor. Mai precis, în momentul în care primeşte o funcţie publică, politicianul investit se implică pentru recuperarea sumei de bani avansată de el şi de partid sau de alţii în campania electorală. Unii dintre aceştia îşi administrează singuri mecanismele de recuperare. Mai precis, unii dintre miniştri organizează licitaţia, negociază comisioanele şi stabilesc modalitatea de virare a acestora. Pentru alţii, cum e şi cazul meu, există de fiecare dată acei binevoitori care gestionează aceste pârghii. În aceste condiţii şi având în vedere că efectuasem deja cheltuieli semnificative pentru campania electorală din bani proprii, am decis să accept de la Claudiu Florică suma propusă, respectiv 2,7 milioane euro. Chiar şi în aceste condiţii din totalul cheltuielilor efectuate de mine pentru campania electorală, pe care le estimez la acest moment la suma de 5 milioane euro, am recuperat doar 2,7 milioane euro“, a povestit fostul ministru Sandu într-un moment de sinceritate, stimulat de dosarul în care este anchetat.

În declarația detaliată dată procurorilor, Sandu a descris mecanismele prin care PDL s-a finanțat cu bani negri. „Cred că în prima parte a anului 2009, am aflat de la persoane angajate politic în relaţia cu PDL, că pentru finanţarea partidului şi a campaniei sale electorale sunt create mecanisme ce colectează fonduri din companii înregistrate în diverse jurisdicţii internaţionale, iar de aceste operaţiuni se ocupă persoane bine pregătite şi de încredere ce reprezintă interesele unor corporaţii. Până la finalul anului 2009, am aflat şi înţeles exact aceste mecanisme. Sunt reale, eficiente şi bine structurate, iar sursele fondurilor aproape exclusiv sunt bani publici obţinuţi prin metode ilegale“, a explicat fostul ministru al Comunicațiilor.

Fostul ministru le-a dat procurorilor informații cu lux de amănunte despre sumele plătite de el pentru campaniile electorale ale PDL și ale fostului președinte Traian Băsescu. „În ceea ce priveşte campania pentru Primăria Capitalei, campanie gestionată de Vasile Blaga şi Alin Albu, am livrat următoarele produse: tricouri imprimate cu un cap de câine rasa buldog – Vasile Blaga – 78.000 de bucăţi, în cuantum de 150.000 de euro; 40.000 de euro – eşarfe 15.000 de bucăţi, steaguri – 25.000 de bucăţi, baloane şi alte materiale electorale; 50.000 euro afişaj, execuţie tipografică, bannere, mesh-uri (afișele care se amplasează pe blocuri) + panotaj (panouri care se pun în intersecţie); suma de 100.000 de lei (30.000 de euro), bani plătiţi direct lui Vasile Blaga (daţi în mână).

„Aproximativ 1.500.000 de euro, reprezentând 12 milioane de scrisori electorale, cuprinzând mesajul preşedintelui Traian Băsescu, respectiv plicuri + imprimare + tipar + anvelopare + expediţie poştală. Ştiu cu siguranţă că preţul real al celor 12 milioane de scrisori electorale a fost suma de 1,5 milioane de euro, costul unei bucăţi ridicându-se la 0,15 euro; 100.000 de euro, pungi şi alte elemente de polietilenă personalizate; aproximativ 350.000 de euro cash, plătiţi în tranşe succesive direct la casieria PDL Bucureşti, în 4 tranşe, tot pentru această campanie; 400.000 de euro am plătit cash Robertei Anastase, în 4-5 tranşe tot pentru această campanie; 100.000 de euro materiale de campanie prezidenţială la Prahova + acţiuni electorale + spectacole. În total, această campanie m-a costat 2.450.000 de euro“, a mărturisit Gabriel Sandu.

Fostul ministru Gabriel Sandu explică și de ce partidele care pierd alegerile rămân cu datorii mari de cele mai multe ori. „Recunosc şi admit că modalitatea de finanţare a partidelor şi campaniilor electorale se raportează cel mai adesea la capacitatea de acces a reprezentanţilor partidului direct sau prin oameni cheie la fondurile publice. Mai exact, am în vedere existenţa unui vehicul colector de bani pentru finanţarea partidelor şi campaniilor electorale. Un astfel de vehicul, a fost în opinia mea, afacerea Microsoft despre care discutăm astăzi“. Cu alte cuvinte, dacă un partid nu ajunge la putere nu are acces la bani publici de unde să își finanțeze ulterior campaniile electorale.

 Filiera banilor negri din PNL

 Consilierul lui Iohannis. Publicitate electorală plătită din șpagă

Abia instalat după alegerile prezidențiale din noiembrie în funcția de consilier prezidențial pe probleme de Securitate al președintelui Klaus Iohannis, fostul deputat PNL George Scutaru a fost nevoit să își dea demisia. Nimeni nu a bănuit de ce. S-a speculat că demisia lui din „motive personale“ a avut loc pentru că urma să fie numit director al Serviciului de Informații Externe. Adevărul a ieșit însă la iveală pe 3 aprilie, când Scutaru s-a prezentat la DNA de unde a plecat cu calitatea de inculpat și cu măsura controlului judiciar. Între timp, el a și fost trimis în judecată.

Scutaru este acuzat de complicitate la luare de mită și spălare de bani. În 2008, pe când era liderul organizației din Buzău a PNL, el ar fi primit mită 170.000 de euro de la primarul comunei Jilava, Adrian Mladin. Edilul primise la rândul lui mită un milion de euro de la o persoană ca să o ajute să obțină retrocedarea a 15 hectare de teren în intravilanul orașului Buzău. Potrivit procurorilor DNA, din acest milion, jumătate s-a dus la fostul ministru PNL de Interne, Cristian David, o altă parte la Cristinel Bîgiu, președintele Consiliului Județean Buzău și 170.000 de euro s-ar fi dus la George Scutaru. „Suma de 170.000 euro, primită în numerar de Scutaru George-Adrian de la denunțător, a fost disimulată prin încheierea de contracte de publicitate, fiind folosită în campania electorală din anul 2008“, notează procurorii anticorupție.

Cuplul Chiliman-Moisescu. Parandărăt pentru partid

Bani negri la PNL au venit și prin rețeaua Andrei Chiliman – Vlad Moisescu. Sunt și ei cercetați la Ploiești, alături de deputatul Sebastian Ghiță, PSD-iștii Mircea și Vlad Cosma, iulian Herțanu (cumnatul premierului Victor Ponta). Procurorii susțin că firmele care câștigau contracte de la Primăria Sectorului 1 București, condusă de Andrei Chiliman, erau „jumulite“ de 10% din suma din contract. Este vorba despre „parandărătul“ care se întorcea către primar, Vlad Moisescu (președintele PNL Sector 1) și către filiala PNL din sector. Procurorii descriu modul de operare: „Metoda de operare este următoarea: principalii acţionari sau reprezentanţi ai firmelor importante erau sau sunt contactaţi personal de către Vlad Moisescu în principal, dar şi de către Ioana Costescu (consilier personal al primarului Chiliman, n.r), care le pretindeau colaborarea cu decizionalii din Primăria Sector 1 – în speţă primarul Chiliman Andrei Ioan şi directorii serviciilor de investiţii şi achiziţii (Robert Grigorescu, Eugen Milea, Bogdan Piţigoi, Răzvan Munteanu, Ciprian Ghioacă), sens în care trebuiau să plătească „comisionul” pe care îl impuneau aceştia. În cazul în care o firmă ar fi refuzat să plătească mita, „comisionul” impus de gruparea lui Moisescu, respectiva firmă nu ar mai fi câştigat niciodată vreo procedură de achiziţie publică la nivelul Sectorului 1. Mai mult, în anumite cazuri s-a ajuns şi la ameninţări la adresa reprezentanţilor firmelor care au refuzat să „cotizeze”. Plata „comisionului” se făcea foarte discret, de regulă fiind acceptate doar predările de bani în numerar, în locaţii stabilite de către Vlad Moisescu – ca de exemplu sediul PNL Sector 1 din Bulevardul Bălcescu. Banii erau preluaţi direct de Vlad Moisescu. Uneori Vlad Moisescu solicita ca o parte din comisionul pretins să fie plătit prin achitarea contravalorii unor servicii de publicitate. Vlad Moisescu pretindea ca aceste contracte de publicitate să fie încheiate cu Ghiţă Sebastian, prin firma care îi aparţine acestuia şi în cadrul căreia funcţionează postul de televiziune România TV“, detaliază anchetatorii.

Trezorierul Organizației PNL Sector 1 este Ion Brad, o persoană de încredere a lui Vlad Moisescu. El este persoana care, la indicaţiile lui Vlad Moisescu, realizează gestionarea banilor, susțin procurorii DNA.

Revoluția denunțătorilor Mladin – Bîgiu

Liderii PNL s-au denunțat, în serie, la DNA. Fostul primar al comunei Jilava, iar mai apoi Cristinel Bîgiu, fostul președinte al Consiliului Județean Buzău, au explicat cum o șpagă de milioane de euro a fost împărțită între miniștri și parlamentari, iar o parte din banii negri a fost folosită pentru finanțarea PNL în campania electorală din 2008. În acest carusel al denunțurilor făcute la DNA a picat și vicepreședintele Camerei Deputaților, Dan Motreanu (45 de ani), fost ministru al Agriculturii, care a și fost pus sub acuzare de procurorii DNA pentru folosirea influenței și autorității conferite de funcția de lider PNL, în scopul obținerii pentru altul a unui folos necuvenit, precum și pentru spălare de bani.

Mita de 250.000 de euro a fost primită de Cristinel Bîgiu, dar totul a pornit de la denunțul făcut de Adrian Mladin, primar PNL. Acesta era deja condamnat la 7 ani de închisoare pentru retrocedări dubioase și luare de mită. În timpul judecării recursului de la Curtea Supremă, pentru a primi o pedeapsă mai mică, el s-a dus la DNA și l-a denunțat pe Cristinel Bîgiu și pe fostul ministru de Interne Cristian David. Primarul a spus că a dat două mite, în 2008, pentru a i se stabili dreptul de proprietate asupra a 15 hectare de teren în orașul Buzău. Prima, de 1,1 milioane de euro, a fost împărțită: 500.000 de euro lui David și 600.000 de euro fostului șef de cabinet al ministrului, Roger-Valeriu Nițescu. Cea de-a doua, 1 milion de euro, a ajuns, printr-un intermediar, la Bîgiu. Fostul șef al CJ Buzău a avut apoi un adevărat maraton de denunțuri în care a arătat cine a primit mită și banii care au ajuns să finanțeze campania electorală a PNL. În 2014 la denunțat George Scutaru, liderul de atunci al PNL Buzău. Suma de 170.000 euro, primită în numerar de Scutaru de la Bîgiu, a fost disimulată prin încheierea de contracte de publicitate, fiind folosită în campania electorală din anul 2008, materialele electorale fiind cumpărate de Quick Monitoring Media QMM SRL de la Echo International Industry SRL. Era vorba, în special de produse textile, îmbrăcăminte pentru bărbați.

În 2015, Cristinel Bîgiu a făcut un nou denunț la DNA. Din mita de aproape un milion de euro primită de la Adrian Mladin, intermediarul Doloiu i-ar fi dat doar 700.000 de euro. Banii au fost împărțiți astfel: 170.000 lui Scutaru, care urma să fie folosiți în campania electorală locală a PNL, și 250.000 de euro lui Dan Motreanu (vicepreședintele Camerei Deputaților), care urma să fie folosiți în campania electorală națională a PNL.

FIRME DONATOARE, CUPLATE LA BANI PUBLICI

Compania Shipyard ATG Giurgiu a donat 200.000 de lei în 2014 pentru liderul PSD, Victor Ponta. Compania operează șantierul naval de la Giurgiu și este deținută de milionarul în euro Teodor Apostol Gheorghe, coleg de promoție la Institutul de marină cu fostul președinte Traian Băsescu.

Potrivit bilanțurilor fiscale publicate pe site-ul Ministerului de Finante, firma constructorului de nave a înregistrat în 2014 un profit record de peste 13 milioane de lei, la o cifra de afaceri de peste 65 de milioane, deși cu câțiva ani în urmă a avut un profit mult mai mic. În 2012, de exemplu, a înregistrat un profit de doar 54.000 de lei la o cifră de afaceri de peste 46 de milioane de lei.

Victor Construct din Botosani a donat peste 140.000 de lei din 2012 până astăzi doar la PSD. Vezi mai sus la sectiunea ‘Cei mai mari donatori oficiali ai PSD’ cine e patronul acestei firme si de ce da bani tuturor partidelor.

Firma Simultan din Făget, județul Timiș a sposorizat PSD cu 110.000 de lei în 2012 și 2013. Firma a dat 100.000 și pentru PNL în 2012. Practic, a pariat pe principalele competitoare în cursa electorală pentru a-și maximiza șansele, indiferent cine s-ar afla în următorii ani la guvernare.

Compania este deţinută de omul de afaceri Ioan Florin Herbai, care este acţionar şi la firma Simultan Food 2011 SRL. Cele două societăţi sunt specializate în producerea şi distribuţia de alimente în cadrul programului „Cornu şi Laptele” sau programul UE de ajutorare a persoanelor defavorizate.

Astfel în 2015, Simultan SRL a câştigat un mega-contract de la Ministerul Fondurilor Europene pentru furnizarea de pachete cu alimente în cadrul Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, în valoare de 28 milioane lei fără TVA.,

De asemenea, în ultimul an, Simultan SRL şi Simultan Food 2011 SRL au primit primit zeci de contracte de la diverse instituţii publice pentru furnizare de alimente destinate elevilor şi bolnavilor: Spitalul Muncipal Dr. Alexandru Simionescu Hunedoara, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Louis Turcanu, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, consiliile judeţene din Dolj, Bihor, Arad, Hunedoara, Sălaj, Giurgiu, Caraş-Severin, Vâlcea, Satu Mare şi Teleorman, primăriile sector 1, 2 şi 3.

Anterior, în anul 2013, SC Simultan SRL a primit de la APIA un alt contract de 64 milioane lei în cadrul programului UE de ajutorare cu alimente a persoanelor defavorizate.

Estimările presei arată că între 2007 şi 2012, firma a câştigat contracte din bani publici în valoare de 170 de milioane de lei, cea mai mare pondere fiind de la CJ Timiş (82 de milioane de lei).

În 2013, valoarea contractelor înregistrate în SEAP s-a ridicat la aproape 190 milioane lei.

Firma Min Distribution Com din Timișoara, specializată pe comerțul cu produse alimentare și administrată de Rodica Harangus. Firma, cu numai 5 angajați, a donat 100.000 de lei la PSD în octombrie 2014. Cu câteva luni înainte, în iunie, Fiscul a scos la licitație mai multe imobile ale firmei pentru a recupera o creanță de peste 100.000 de lei.

Profitul firmei a crescut spectaculos după venirea PSD la putere. Dacă în 2012 înregistra un profit de numai 43.000 de lei, în anii următori a sărit la profituri de peste 400.000 de lei.

Compania Ziggy Construct SRL din Bucureşti a donat în 2012 către PNL 33.000 lei.

Înregistrată în Sectorul 1 al Capitalei (unde primar este liberalul Andrei Chiliman), Ziggy Construct a primit în anul 2010 trei contracte de la Primăria Sectorului 1 având ca obiect expertiză, proiectare şi execuţie proiect de reabilitare a blocurilor din sector, cu o valoare totală de 8,2 milioane lei.

Potrivit Registrului Comerţului, compania Ziggy Construct este deţinută de Petrescu Natalia Liliana Adela – funcţionar public în Primăria Sectorului 1 cu rang de şef serviciu. În ultima declaraţie de avere din ianuarie 2015, ea nu a trecut însă că este acţionar unic la această companie.

În anul 2012, unul din angajaţii companiei Ziggy Construct era Cornel Poteraşu, actual consilier general în Bucureşti din partea PNL.

Soţii Petrescu mai deţin 50% compania Triumf Gardening SRL, înregistrată în sectorul 1 al Capitalei. În 2014, această companie a obţinut (în asociere cu alte 6 firme) de la Administraţia Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar şi Unităţilor Sanitare Publice – Sector 1 un contract în valoare de 243 milioane lei fără TVA (aproximativ 50 milioane euro) pentru reabilitarea şcolilor din sectorul 1.

În anul 2014, soţul funcţionarei, Florin Petrescu, a obţinut dividende de la Ziggy Construct SRL în valoare de 4,9 milioane lei şi 3 milioane lei de la Triumf Gardening SRL.

Firma Conrec SA Botoşani a donat în 2012 câte 20.000 lei către PNL şi PSD, mizând pe ambii competitori electorali cu șansele cele mai mari de victorie în alegeri. Firma are mai mulţi acţionari, cea mai mare participaţie fiind deţinută de Mihai Vrăjitoriu (40%), denumit şi „regele asfaltului” din Botoşani.

Compania şi-a recuperat repede investiţia în cele două partide. În 2012, a primit două contracte de la Primăria Comunei George Enescu (9 milioane lei) şi Primăria Comunei Răchiţi (416.000 lei), iar în 2013, alte 3 contracte de la E-ON Gaz Distributie SA în valoare de 400.000 lei pentru refacere carosabil, trotuare şi spaţii verzi în Botoşani şi Dorohoi.

Mihai Vrăjitoriu mai deţine acţiuni şi la SC Persan Clean SRL, SC Con Bob SRL şi SC Condur SRL, toate cu sediul în Botoşani.

Unifast SRL Teiuş, deţinută de Cristea Petru Vasile, consilier judeţean PNL în CJ Alba, a donat în anul 2012 catre PNL suma de 17.000 lei, însă a primit contracte de la instituţii publice de aproximativ 1,8 milioane lei.

Astfel, Unifast SRL a primit contracte de la Regionala CFR Brasov, APIA Alba Iulia, CREIR Braşov (Centrul Regional de Exploatare, Întreţinere şi Reparaţii CF Bucureşti), CFR Călători.

Cristea Petru Vasile mai deţine o alta companie, Altagema SRL Teiuş, abonată şi ea la bani publici: un contract de la DADR Alba şi un contract de la Centrul de Transfuzie Sanguină Alba Iulia.

Vezi raportul ca videografic:


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *