Dorin Tudoran

Farmecul nu tocmai discret al tranziției – vigilența debordantă (II)

Nu-mi aduc aminte ca vreun alt președinte postdecembrist să fi fost bombardat cu atâtea sfaturi, recomandări și semnale de alarmă câte îi sunt transmise dlui Klaus Iohannis.

Nici nu apucase să ia calea Palatului Cotroceni că  președintelui ales i se întocmiseră deja liste cu ce trebuie să facă; să nu facă; pe cine să nu ia în echipa sa etc.

Înaintea primului tur, “consilieri” voluntari (postelectorali) se întrebau amuzați și spre amuzamentul “opiniei publice”: “Cine este, totuși, dl Iohannis?”

Își răspundeau de unii singuri: “Un Relu Fenechiu cu nume german.” Adică, un viitor pușcăriaș.

După turul întâi, când s-au prăbușit sub succesul unui fabulos 4.6%, s-au reorientat strategic, declarându-se sinceri pro-Iohanniști.

După alegeri, au început bombardamentul – fără noi, candidatul Klaus Iohannis nu câștiga alegerile. Așteptăm acces, decorații, portofolii etc.

Acum au trecut – după un tipic ce ține de genetica gherilelor de intimidare – la amenințări:

Sincer, pentru așa ceva (situația creată azi cu această decorare a unui admirator al “moralității” legionare) într-o țară normală, ca Germania, un președinte și-ar fi pierdut pierde (sic!) funcția în cîteva zile.”

Așadar, la numai o zi după ce dl Traian Băsescu (un Henric al V-lea, în viziunea cronicarului său personal – aici) nu mai este președintele țării, România a devenit o țară anormală.

Atât de “trainică” a fost stabilitatea dată țării de fostul președinte?

Profitând de o asemenea viteză aprope supersonică, nu m-aș mira ca la Washington să fi ajuns deja o reclamație extrem de vehementă.

S-a mai întâmplat. Scrisorica știe drumul.

Deci: președintele Iohannis l-a decorat pe dl Octav Bjoza în calitate de președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România “pentru sacrificiul şi curajul de care el şi oameni ca el au dat dovadă în vremea dictaturii şi pentru a păstra vie memoria victimelor comunismului”.

În timp ce un parașutat al Moscovei teroriza studenții din București prin cursuri obligatorii și contondente de marxism-leninism, dl Bjoza era “bursier” al unor universități din ivy league-ul concentraționar românesc – Codlea, Gherla, Galați, Brăila, Văcărești, Jilava, Strâmba, Stoienești, Salcia, Bacul 4 și Periprava.

Vina care i-a adus o pedeapsă la 15 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică și confiscarea totală a averii (pedeapsă redusă ulterior la 4 ani de temniță grea): “între anii 1956-1958 a făcut parte, împreună cu alți 14 elevi, studenți și muncitori din organizașia anticomunistă “Garda Tineretului Român” din Brașov, care avea drept scop” “înlăturarea regimului democrat popular din țara noastră pe calea violenței”.

Regim “democrat” instaurat – cum le explica studenților în “prelegerile” sale parașutatul internaționalist al Moscovei – “prin mijloace pașnice” și “ca urmare a voinței poporului român.”

Aflăm că dl Bjoza nu a fost membru al mișcării legionare, dar în detenție a cunoscut mulți deținuți legionari și mărturisește că a rămas marcat de comportamentul unora dintre ei:

“Nu sunt legionar, nu am fost și e prea târziu să mai devin, dar norocul meu a fost ca la vârsta de 19 ani să fiu educat în temnițele comuniste de unii dintre ei. Mi-au marcat tot restul vieții, de la ei am învățat pentru totdeauna că nimic, fiule, nu se poate realiza fără morală, nici în familie, nici în economie, nici în politica, nici în țară.”

În chip rollerian, subiectul admirației dlui Bjoza (conduita morală dovedităîn pușcării de unii dintre deținuții legionari) este substituit de procurorul autosesizat cu lipsa de morală din ideologia și acțiunile Legiunii. După care se cere intervenția Institului “Wiesel”, IICCMER etc.

De ce? Pentru că “Ambele institute au ca misiune confruntarea onestă cu trecutul traumatic. Deci lupta împotriva mistificărilor, a minciunilor propagandistice, a nostalgiilor comuniste și fasciste.”

Avem de-a face cu o mistificare, dar ea nu a fost săvârșită de dl Octav Bjoza, ci de cel care-l demască. În numele cui și a ce?

Cumva în numele unei propagande potrivit căreia numai deținuți politici comuniști s-au putut comporta în pușcărie de o manieră demnă de respect, în timp ce deținuți de alte culori politice nu ar fi fost capabili de așa ceva?

Am fost ba torturați, ba inoculați cu acest “adevăr”, de la prima generație de procurori produsă în laboratoarele moscovite până, hăt, târziu.

Azi, în “reprezentanți ai societății civile” s-a trezit brusc o vigilență debordantă, aflată într-un sabatic de zece ani – exact cât perioada mandatelor președintelui Traian Băsescu.

Când acesta din urmă l-a decorat pe fostul ministru de interne ceaușist, dl Gheorghe Homoștean (aflat pe lista neagră din Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Studierea Dictaturii Comuniste în România), unii dintre vigilenții de astăzi n-au scos o vorbă timp de trei săptămâni (aici). Ba, unul dintre ei umbla cu fofârlica “Proștilor… Homoștean ăsta nu e Homoștean ăla”.

Ba era. Iată un link aici.

sursa & copirightȘ forum.realitatea.net

Pentru vigilentul procuror de azi, înțelegerea arătată legionarilor de subalternul său Mihail Neamțu era de înțeles, dar respectul unui fost întemnițat politic pentru comportamentul din pușcărie al unor deținuți legionari este inacceptabil.

Pentru vigilentul de azi nu era nicio problemă că Mihail Neamțu recita o poezie de Radu Gyr (poet și ideolog legionar) nu la un cenaclu literar, ci la o întrunire politică, dar tăria unui om de a mărturisi că a cunoscut în pușcării legionari cu un comportament demn de respect constituie un pericol nuclear la adresa statului de drept din România.

Scrie procurorul Știe-Tot: “Nu credeți oare că ar fi fost potrivită, în acest an centenar Corneliu Coposu, decorarea sa postumă? N-a făcut-o Traian Băsescu, din câte știu. Păcat. Dar o putea face acum Klaus Iohannis.”

Cum altfel – președintele Iohannis, aflat la Cotroceni doar de o zi, e vinovat și pentru ce nu a făcut, vreme de 12 luni, Președintele Henric al V-lea, care, potrivit tot lui Știe-Tot, a făcut totul și încă foarte bine. Logică de lux!

Decât să-l fi proslăvit și în acest an pe Traian Băsescu în kilometri de vorbărie indigestă, Procurorul Știe-Tot ar fi putut să-i sugereze președintelui decorarea postumă a lui Corneliu Coposu.

N-a făcut-o. Concluzie — mare porc Andrei Muraru ăsta!

***

Părinții au deținut monopolul Comunismului. Copiii dețin monopolul Anticomunismului.

În tot acest timp, “monopolul” deținut de ceilalți este să treacă prin viață, cu căciula-n palme și cu frica-n sân – nu care cumva să-i supere pe acești latifundiari ai unei impertinențe lovite de elefantiasis.

De fapt, atacul  la președintele Iohannis (aici) are o explicație mult mai simplă și plictisitor de cunoscută: “E șocant ce a făcut la instigarea consilierului Muraru.”/…/”Dar dacă aceasta e poziția d-lui Bjoza, și se pare că așa stau lucrurile, dl Muraru i-a făcut un imens deserviciu noului președinte al României.“/…/”Nu este limpede că din prima zi a noii administrații Iohannis, consilierul pentru relațiile cu societatea civilă a gafat în chip șocant?”

Domnule președinte, tot nu înțelegeți mesajul? Ce Dumnezeu – e foarte simplu: dați-l afară pe consilierul Andrei Muraru și decorați-l pe Vladimir Tismăneanu. Eroul din urmă are o puternică alergie la consilierul dumneavoastră și poate sfârși din pricina unui masiv atac de astmă.

Procedând astfel, veți fi divinizat de mandarini ai societății civile, iar decoratul vă va oferi aceleași servicii de calitate asigurate predecesorului dumneavoastră – președintele Henric al V-lea.

 

sursa: dorintudoran.com


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

6 thoughts on “Farmecul nu tocmai discret al tranziției – vigilența debordantă (II)

  1. Griguta

    Domnule Tudoran, sunt perfect de acord cu tot cele pe care le-ati scris mai sus. Dar trebuie sa recunoasteti ca situatia noastra nu e neaparat roza: mai toti anticomunistii nostri au un miros suspect legionar. Asta dovedeste, fara urma de exagerare, ca noi n-am prea avut niciodata idei de centru, idei asezate, ca mereu cadem (dintr-o lene a mintii) in exagerari de varii feluri. Motiv pentru care, ma iertati, ceea ce spuneti dumneavoastra nu gaseste ecou in societatea romaneasca, cazuta acum in alte si alte extreme ale ideilor pe care le-au vazut ca nu merg.

    Reply
  2. Cristian

    Bune constatarile lui Dorin Tudoran. Poate ca Klaus Iohannis ar fi trebuit sa se abtin a in a-l decora pe Octav Bjoza, insa vina cred ca e mai degraba a consilierilor care i l-au recomandat. Insa nu poti, daca esti onest, sa nu observi dublele standarde folosite de Vladimir Tismaneanu. Se arata ingrijorat, pe buna dreptate de altfel, atunci cand un filolegionar pensionar dintr-o garsoniera din Bucuresti e decorat, insa n-a suflat o vorba atunci cand filolegionari apropiati domeniei lui precum Mihail Neamtu, Sorin Lavric ori Radu Preda au flirtat fatis cu neolegionarii. Unde a fost vigilenta d-lui Tismaneanu atunci cand Mihail Neamtu recita din poeti legionari la lansarea ARD? Unde a fost d-nul Tismaneanu atunci cand Sorin Lavric ori Radu Presa se afisau si participau la reuniuni apologetice cu filolegionarii de la Rost? Atunci sa facem diferenta intre ”legionarii rai” si ”legionarii buni” acoperiti de d-l Tismaeanu. Ipocrizia nu are limita in Romania.

    Reply
    • florin

      „Poate ca Klaus Iohannis ar fi trebuit sa se abtin a in a-l decora pe Octav Bjoza”. Nu prea ai inteles articolul sau l-ai inteles partial. Octav Bjoza e foarte indreptatit sa fie decorat, din motivul simplu ca niste declaratii nevinovate nu pot fi contrapuse faptelor lui Octav Bjoza. La fel cum despre legionari putem sa vorbim si sa ne contrazicem – eu fac diferenta intre vremurile de inceput ale Legiunii conduse de C Z Codreanu, care avea printre admiratori pe Eliade si Cioran, si Garda de Fier a lui Horia Sima. Dar nu despre asta e vorba. E vorba ca presupusul filolegionarism al lui Bjoza nu sterge absolut deloc anticomunismul, atitudine foarte rara pe vremurile alea, adica nu facuse ceva gen Grupul de la Paltinis (nu iau in ras, dar nu se compara ca si atitudine), ci a fost militant activ anticomunist.

      Reply
      • Mihai Gotiu

        @ florin: indiferent de controversele legate de legionarism, în declarațiile lui, Octav Bjoza s-a referit la comportamentul din închisoare al legionarilor, nu la opțiunile lor politice; pentru a nu mai vorbi că sub acuzația de legionarism au fost băgați în închisori oameni care nu aveau nicio treabă cu legionarismul;
        în fine, nu orice legionar a fost, automat, și un criminal sau infractor (că după principiul ăsta americanii ar fi trebuit să bage la pușcărie tot ce a mai rămas din armata germană după război, poate și jumătate dintre civili)

        Reply
  3. Codruta

    Multumesc pentru articol! Mi-ati amintit, cu el, de niste ‘legionari demni de respect” in puscarie: Vasile Voiculescu si preotul Ion Negrutiu. Acesta a murit, la Manastirea Timisana (Sag) acum cativa ani insa, cautand un articol despre el aparut deeee muuuult in Formula As („Bisericuta din chirpici”) si nemaigasindu-l, m-am hotarit sa pun niste chestiutze pe Facebook ;)
    Astept cu interes de la „procuror” sa solicite ca Romania sa se dezica de Eliade, Cioran, Steinhardt samd…! Si sa bata din picior, in stilu-i caracteristic, la teleintelectualii douajdoisti care nu arunca pe foc cartile acestora – sau macar nu scuipa pe ele! :P

    Reply

Lasă un răspuns la Mihai Gotiu Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *