Săptămânal, încercăm să combatem câte un fake-news sau câte o declarație aiuritoare ce are potențialul de a induce publicul în eroare. Azi vom analiza spusele lui Ludovic Orban despre măsurile de mobilitate urbană durabilă din Capitală, domeniu pe care se întâmplă să îl stăpânesc și pentru că l-am studiat în cadrul Facultății de Urbanism a UAUIM, dar și pentru că am o serie de inițiative și demersuri la Bacău pe linia aceasta.
Cum am ceva cunoștințe în acest domeniu și știind în mare ce prevede Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) al municipiului București, când am auzit declarațiile lui Ludovic Orban despre cât de nasoale ar fi gardurile care delimitează liniile de tramvai de circulația autovehiculelor pe anumite bulevarde din Capitală, invocând studii și planuri, am știut că o asemenea tâmpenie trebuie combătută astfel încât să nu fie preluată de fanii carosabilului din belșug și dusă mai departe de persoanele de bună credință, dar neinformate.
În loc să apară aceste benzi dedicate pe marile bulevarde, au apărut gardurile care delimitează zona de circulaţie pentru mijloace auto de tramvaie, care nu au făcut altceva decât să încurce şi mai rău circulaţia în Bucureşti şi care, vă spun de acum: trebuie să dăm jos aceste garduri, care au fost o bătaie de joc la adresa oricărui plan de circulaţie şi plan trafic pentru Bucureşti.
Nu multe lucruri a făcut primarul Gabriela Firea pentru ameliorarea traficului și a condițiilor transportului public, dar sunt două chestiuni pe care nu i le putem lua: achiziționarea de autobuze (nu intrăm acum în discuția despre Otokar și licitație) și separarea căii de rulare pentru tramvai de traficul auto pe multe dintre principalele bulevarde. Iar acolo unde a făcut-o, efectele s-au văzut imediat: timpii de așteptare pentru călători s-au redus drastic, iar viteza s-a dublat.
În orașele civilizate din vest (dar nu numai, hai să ne uităm și la asiaticii care vin tare din urmă pentru că nu au încotro), nu vedem prea multe garduri pentru că șoferii respectă legea și nu calcă siturile proprii ale tramvaielor și autobuzelor decât pe străzile unde nu se poate altfel (cele cu o bandă pe sens). Și, desigur, pentru că poliția națională și mai ales cea locală își fac treaba dincolo de populismele politicienilor (vezi cazul Bacău, unde pesediștii au pus gând rău Poliției Locale, iar cetățenii aplaudă, desigur, că nu vor să fie trași la răspundere pentru diverse chestiuni de pe spațiul public).
Iar ca să combatem fake news-ul lui Orban până la capăt, să cităm câteva lucruri din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al municipiului București, document strategic pe care și peneliștii, și Nicușor, și Vlad Voiculescu sau oricine altcineva vine la PMB trebuie să îl aplice, așa cum trebuia să o facă Gabriela Firea în acești 4 ani aproape pierduți din perspectiva politicilor de mobilitate urbană:
- Regiunea București – Ilfov beneficiază de o rețea extinsă de infrastructură pentru transportul public multi-modal, dar una care a avut de suferit de-a lungul anilor din cauza lipsei finanțărilor pentru mentenanță sau investiții și este afectată de separarea rigidă între modurile de transport, la anumite niveluri. (pag. 171)
- Sunt necesare măsuri mai ample pentru a da o prioritate mai mare tramvaielor, separarea fizică și/sau controlul semnalelor de trafic. (pag. 176)
- Se recomandă cu convingere ca orașul să investească în separarea fizică a liniei de tramvai, deoarece acest tip de măsură este considerat a fi o bună practică internațională și va separa rețeaua de transport public de suprafață de traficul general și poate fi implementată pe termen scurt. (pag. 387)
- Este necesar să se aplice separarea de traficul auto oriunde este posibil. Trebuie acordată mai multă atenție pentru limitarea interferențelor cu traficul auto. Benzile pentru virajul la stânga trebuie amenajate astfel încât tramvaiele
să nu fie încetinite, chiar și în cazul în care au prioritate. Este necesară evitarea pătrunderii ilegale pe linia de tramvai (modul în care se va face acest lucru depinde foarte mult de nevoia de utilizare a benzii de către serviciile de urgență. (pag 446) - + a se citi tot obiectivul C2. Transport public – sistem integrat, eficient și accesibil Îmbunătățirea infrastructurii de tramvai!
Sigur că separarea liniilor de tramvai de traficul auto trebuie urmată de achiziționarea de material rulant, de o predictibilitate a mijloacelor de transport, de modificarea unor trasee, de realizare unor stații mult mai confortabile și bine integrate în spațiul urban, dar să nu stricăm ceea ce deja a fost făcut bine! Că se poate umbla la aspectul estetic al acestor separatoare, asta e partea a doua, e cu totul altă discuție, dar nicidecum să fie desființată separarea tramvaielor de autovehicule, așa cum e convins Orban că trebuie să se întâmple.
Așadar, bilă neagră pentru Ludovic Orban, care proclamă o experiență vastă în domeniul transporturilor.
P.S.: am căutat măcar o fotografie cu premierul în tramvai sau în autobuz. Nu am găsit, așa că am pus una de la volan.
Bravo, excelent text, ideea primitiva era sa lasam masinile sa calce legea nestingherit, pana isi fac vatmanii singuri dreptate. O idee liberala…
Foarte bun text.
După părerea mea, problema transportului în comun din București e că este prea ieftin (1,3 lei călătoria; 50 de lei abonamentul lunar pe toate liniile), ceea ce duce la subvenționarea lui din belșug. Nu e foarte popular, dar eu m-aș gândi la mărirea tarifelor, astfel încât bugetul STB să devină ceva mai echilibrat, poate chiar până la a nu mai avea nevoie de subvenție.
De asemenea, ar trebui estimat în ce măsură este o problemă neplata călătoriilor, iar STB ar trebui să-și folosească mai mult controlorii (eventual chiar în parteneriat cu o poliție sau alta) și, uneori, să mai dea și amenzi.
În sfârșit, e de analizat justificarea politicilor de reduceri/gratuități și în ce măsură ar putea fi ele regândite.
Sigur că principalul reproș care s-ar putea aduce ideii de a mări prețurile este că ea ar putea genera scăderea numărului de călători și, subsecvent, creșterea traficului auto – ceea ce, într-o lume pe drept cuvânt preocupată de reducerea emisiilor cu efect de seră, ar fi un lucru rău -, dar cred că, dacă s-ar pune problema unor măriri realiste (pornind, de exemplu, de la comparația cu prețurile practicate de orașele reședință de județ: oare există transport în comun mai ieftin ca în București?), impactul negativ asupra numărului călătorilor ar fi minim.
În plus, dacă am ajuns la gazele cu efect de seră, o bună idee de a le combate ar fi creșterea consumului lor, adică în primul rând plantarea masivă de arbori (Ia să mă arunc: cum sună triplarea populației arborifere a orașului?) și, pe un plan mai general, modificarea stilului nostru de viață. De exemplu, dacă ne-am obișnui noi să consumăm ceva mai puțină carne? Dacă am încuraja mai mult agricultura producătoare de legume și fructe? Ideea dlui Daea cu „casele de comerț Unirea” (o idee foarte bună, după părerea mea) ar merita exploatată și din acest punct de vedere, nu doar din cel evidențiat acum vreo două săptămâni în „The Economist”, anume scoaterea unei economii estimate la miliarde de dolari din zona gri și, deci, taxarea ei (plus evidentele efecte benefice asupra micului horticultor, care azi se pare că trăiește într-un no man’s land care în primul rând lui nu-i face bine).
Lumea a devenit foarte preocupată de sănătatea planetei și de poluare, ceea ce este evident că, nu de puține ori, este o ipocrizie și o aflare în treabă, dar, așa cum corect sugera Frédéric Lordon („Le Monde diplomatique”, octombrie 2019), stânga ar putea fi realistă folosind acest val în favoarea ei și a ideilor sale – mai cu seamă că problema planetei noastre (de grija căreia e la modă să moară orice fraier) nu este, în esență, o falsă problemă. În fond, până și bogații lumii (Jeremy Cliffe, Solving global inequality through vacous buzzwords: welcome to the new woke Davos, „The New Statesman”, 24 ianuarie 2020) s-au „trezit”, așa că social-democrații ce mai așteaptă?
Cât îl privește pe dl Orban, omul are dreptate: „care trebuie să dăm jos aceste garduri” – în fond, politica e despre construit poduri, nu ziduri. :D
Ați pățit ca-n proverbul lui Creangă: un (ludovic) arunc-o piatră-n baltă și alții se documentează ore-n șir ca s-o scoată!
Am certitudinea că Ludovic a lătrat la Firea când a făcut declarația și că habar nu avea de argumentele de bun simț pe care le aduceți în articol. Cred că politicienii noștri au adoptat o metodă din fotbal: gândești, nu gândești, fă declarații!
O mica („cam mare”) corectare:
1. In orasele civilizate din vest exista camere de supraveghere pe fiecare banda restrictionata pentru transport public iar amenda iti vine acasa. O metoda buna sa mai strangi niste bani la buget de la smecherii din trafic.
2. Accentul se pune mult mai mult pe autobuze si benzi speciale dedicate pentru acestea. Pot transporta un numar mult mai mare de pasageri decat un tramvai (ex. Londra, Paris)
3. Ca scrie intr-un document ca PMUD ca e o „buna practica internationala” separarea linilor de tramvai nu inseamna ca este si asa. As vrea si eu sursa acestei afirmatii daca tot tii sa o mentionezi.
Eu sunt din Constanta de fel si tare m-am bucurat cand Fagadau (PSD) a pus stalpisori pe trotuare ca sa nu mai parcheze acolo masinile. Dar este foarte injurat pe chestia asta, si desi le explic la prieteni, ca de exemplu in strainatate, unde locuiesc eu, daca ma duc undeva ma uit pe maps de loc de parcare, cu sau fara plata, nu ma cocot pe trotuar asa alandala, dar degeaba.