Acest text este o fictiune. Orice asemanare cu realitatea este pur intamplatoare.
Prolog
Democratia, libertatea si bunastarea dupa care au tanjit generatiile anterioare de pui romanesti sunt in sfarsit realitate, isi spuse cu mandrie si privind cu satisfactie in jur puiul din crescatoria realizata conform directivelor europene.
Am auzit ca inaintasii nostri au trait vremuri crunte
Erau tinuti in intuneric si frig si nu aveau voie sa plece din cotet, strasnic paziti fiind de crunta Securitate comunista. Daca unul avea curajul sa piuie, disparea imediat! Acum putem sa piuim cat vrem, ca oricum nu ne mai baga nimeni in seama, iar fostii securisti sunt preocupati sa-si sporeasca averile de miliarde de OUAro. Si, mai mult, avem lumina sau caldura cat dorim, la preturi piperate e adevarat, dar fara condimente viata nu ar mai avea nici un gust. Putem chiar iesi din cotet fara vize, colindam prin toata curtea Europei numai cu buletinul, iar cu unele restrictii putem chiar trece oceanul, in America.
Ce viata minunata !!!
Stapanii au grija de noi, suntem vaccinati si ingrijiti medical pana si de medici particulari chiar daca, bineinteles, asta ne cam goleste buzunarele. Asa e in democratie, nu ne plangem. Apropo de democratie: Acum ne alegem singuri cocosii, ei nu mai sunt impusi de rusi, iar cocosului infrant nu i se mai numara ouale, el e tratat european cu doi ani de inchisoare din care numai o treime cu executare. Si nu mai murim nici de foame. A disparut pacatoasa ratie de faina de peste. Mancarea… Nici nu se compara! Gustoasa foc si europeana sadea, ca doar E-urile sunt prescurtarea de la European. Si-i dau un gust minunat. Cancerul… Povesti!
Datoriile se platesc. Intotdeauna!
Ca sa ajungem la acest nivel noi, puii si gainile, prin luminatii nostri conducatori – cocosii – ne-am imprumutat la FMI si BM si alte organizatii filantropice cunoscute. Asa e in capitalism, nimic neobisnuit. Toti te ajuta dezinteresat… Acum, in 2013, fiecare dintre noi trebuie sa mearga in constructia aceea noua, mare si frumoasa ca sa plateasca individual partea de datorie ce ii revine. Ciudat e ca toti cei care au intrat pana acum nu au iesit inca. Cred ca sunt recompensati cu o petrecere, pentru ca vad ca la un capat al halei tot vin si pleaca acele camioane frigorifice. Probabil aduc sampanie la gheata si caviar pentru noi, cei care ne platim constiincios datoriile.
Epilog
Acum e randul meu sa intru la petrecere. De-abia astept. Urrra, am intrat! Dar ce fac oamenii aia imbracati in alb cu acele cutite lungi in mana? Aoleeeeeeu, astia ne taie gatul, ne transeaza si ne pun ca pe Elodia in pungi de plastic! Da, dar cu mine nu le merge! Voi astia cu cutitele lungi! Da, cu voi vorbesc… Stiti cine sunt eu? Eu sunt pui european si am drepturi! Nu ma auziti?!?
Degeaba… Nu mai am nici o scapare. Ce fraier am fost!
Morala:
Indiferent de e sau nu democratie,
Indiferent in ce regim traiesti,
Daca votezi cocosi cu creier de gaina
In tava altuia sfarsesti.
Stimata doamna, ce-ar fi sa traduceti chiar dvs. fabula, ca mie mi se pare ca spuneti ce va de genul „ne-au fraierit europenii si ne mananca cu fulgi cu tot”. Apropo, Ceausescu a refuzat asistenta de la institutia aia pe care o ironizati „FMI”.
Domnule Rauta, chiar nu va mai amintiti? am fost chiar singura tzara comunista care a flamanzit ca sa ne platim datoria la fmi. iar Ceausescu a vrut sa-si plateasca datoriile mai repede, drept care am suferit toti de foame si saracie in ultimii ani ai regimului comunist!
Doamna Florica, uitati aici un articol bun despre situatia de atunci: http://businessday.ro/05/2011/de-ce-a-intrat-romania-in-incetare-partiala-de-plati-in-1981-si-cum-a-platit-ceausescu-toata-datoria-externa/ Sper sa treaca de moderare. Nu la fmi era datoria!
Pentru lamurirea domnului Rauta Alex
Relaţia lui Ceausescu cu FMI a constat în trei acorduri stand-by. Primul a fost aprobat pe 3 octombrie 1975 şi a fost finalizat cu succes pe 2 octombrie 1976. În cele 12 luni în care a funcţionat acordul, România a primit 95 de milioane DST
Al doilea acord a fost aprobat pe 9 septembrie 1977 şi a fost încheiat pe 8 septembrie 1978. România a primit 64,1 milioane DST.
Cel de-al treilea acord, în valoare de 1.102,5 milioane DST, a fost încheiat pe 15 iunie 1981. A fost însă reziliat după 30 de luni de la semnare, pe 14 ianuarie 1984. România împrumutase deja 817,5
milioane DST de la FMI .
România a intrat în incapacitate de plată în 1982, pentru prima oară după 50 de ani (anterior se întâmplase în 1932, în timpul marii crize economice).
Timp ce nouă ani s-a plătit integral datoria ce trebuia achitată timp de 25 de ani.
Istoria se repeta acum…
Dle. Costin Popescu, va multumesc pentru informatiile pare-se foarte exacte. In ce fel se repeta insa situatia acum? In felul sugerat de articol, respectiv fmi ne jupoaie, sau in sensul de imitare a politicii lui Ceausescu de ratoire la fmi si nerespectarea programului?