Raportul de țară pe care Societatea Academică din România (SAR) îl pregătește în cadrul proiectului ANTICORRP – Global Trends and European Responses to the Challenge of Corruption scoate în evidență disfuncționalități majore ale instrumentului care ar fi trebuit să asigure transparența procesului de atribuire a contractelor publice – Sistemul Electronic de Achiziții Publice sau, mai pe scurt, SEAP. Analiza din cadrul Raportului SAR ridică o întrebare majoră: nu cumva întregul sistem a fost în așa fel conceput încât să ofere doar o aparență de transparență contractelor publice?
Întrebarea e cu atât mai legitimă, cu cât SEAP a fost realizat de grupul de firme UTI, beneficiare, la rândul lor, a unei liste impresionante de contracte cu statul, de la începutul anilor 90 și până în prezent (inclusiv realizarea Agendei Digitale a României, care ar trebui să preia și să eficientizeze SEAP). Pe baza acestor contracte, fondatorul UTI, Tiberiu Urdăreanu, a devenit unul dintre cei mai bogați români, cu o avere estimată la aproximativ 100 de milioane de euro. La începutul acestei luni, Poliția Română a început o operațiune de amploare, cu 146 de percheziții în București și în alte 11 județe din țară, fiind vizate 90 de persoane suspectate de spălare de bani şi evaziune în domeniile IT şi construcţii. Printre firmele la care a descins Poliția regăsim și UTI, alături de alte firme din domeniul IT, Romsys şi Total Network Solution, dar și din domeniul construcțiilor, Erbașu și Strabag. După cum vom arăta în analiza funcționalității SEAP, domeniul construcțiilor pe bani publici furnizează o cifră impresionantă de… erate. În plus, în vara anului trecut, unul dintre directorii UTI a fost trimis în judecată de către DNA, în dosarul președintelui Consiliului Județean Cluj, Horia Uioreanu, sub acuzația de dare de mită. Mita ar fi vizat favorizarea uneia dintre firmele din grupul UTI într-un contract legat de Aeroportul Internațional Cluj.
Un raport în avanpremieră
România Curată vă prezintă, în avanpremieră, date din raportul pe țară pe care îl elaborează Societatea Academică din România (SAR) în cadrul proiectului ANTICORRP – Global Trends and European Responses to the Challenge of Corruption. Conform acestui raport, grupul UTI este cel care a realizat, printre altele, instrumentul care ar fi trebuit să asigure transparența procesului de atribuire a contractelor publice – Sistemul Electronic de Achiziții Publice sau, mai pe scurt, SEAP.
Analiza modului în care funcționează SEAP (care a presupus o documentare, o verificare și o testare a sistemului de peste șase luni) ridică o întrebare fundamentală: nu cumva întregul sistem a fost în așa fel conceput încât să ofere doar o aparentă transparență a contractelor publice? Întrebarea e cu atât mai îndreptățită cu cât sistemul de monitorizare și verificare a contractelor cu statul a fost realizat de o firmă care i-a adus patronului ei profituri de zeci de milioane de euro din afaceri cu statul!
Cât de funcțional (nu) e SEAP (fragment din raportul de țară)
Un instrument care ar fi trebuit să asigure transparența procesului de atribuire a contractelor publice este Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). În realitate, însă, cel puțin pentru cei care vor să vadă ce se întâmpla cu achizițiile publice, SEAP este dificil de folosit în mod eficient. Senzația cu care am rămas după luni de navigare este că SEAP a fost creat pentru a bifa o cerință, funcționalitatea sa fiind departe de una ideală.
Utilizarea SEAP devine nepractică atunci când se urmăresc anumite domenii mai largi. Interfața SEAP oferă doar posibilitatea căutării în funcție de câte un singur cod CPV (Codul Comun Internațional Privind Achizițiile de Produse și Servicii) specific. În plus, SEAP nu permite însumarea cifrelor și la orice pas, fie că e vorba de căutare, de trecerea la pagina următoare din lista rezultată în urma căutării, fie că se dorește vizualizarea oricărui anunț, este necesară introducerea unui cod CAPTCHA. SEAP nu permite decât vizualizarea fiecărui anunț în parte, și realizarea de statistici, comparații sau topuri în funcție de valoarea contractelor e de domeniul SF.
Nici alte site-uri construite din fonduri europene și dedicate proiectelor finanțate din fonduri europene nu stau mai bine. Detaliile proiectelor de pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene (http://www.fonduri-ue.ro/proiect) sau de pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (http://administratie.gisportal.ro/mdrap/) reușesc să nu conțină deloc informații legate de câștigătorii contractelor de achiziție publică*.
În încercarea de a avea acces la datele din SEAP în mod sistematizat, nici ANRMAP, nici Agenția pentru Agenda Digitală a României nu au putut oferi asistență. Răspunsurile la orice întrebări legate de date, valori, cifre statistice au venit cu întârziere deoarece durează până ce autoritățile publice comunică cu UTI, firma privată care a creat SEAP. UTI este singura companie care știe să rezolve problemele de sistem și singura care are acces la SEAP – baza de date din spatele interfeței online.
SAR a plătit abonamente lunare pentru serviciile web – SEAP prin care am putut accesa informațiile din anunțurile respective prin angajarea unui programator care să realizeze extragerea datelor. Însă problemele tehnice apărute în proces au fost foarte încet rezolvate, tocmai pentru că soluțiile veneau de la UTI. A fost clar că firma nu are o echipă care să se ocupe special cu acest serviciu, iar în vara lui 2014 eram și singurii clienți care îl foloseau. Erorile de serviciu nu au putut fi toate tratate automat, însemnând că scriptul de colectare de date a trebuit supravegheat cu atenție de programator. Apoi, durata în sine de extragere a informațiilor a fost una lungă, întrucât serviciul era limitat din oficiu pentru clienți la 10 înregistrări per interogare. Adică atunci când încercam să colectăm anunțurile, nu puteam să extragem mai mult de 10 fișiere la fiecare contactare a serverului SEAP.
În anumite cazuri, verificarea completitudinii datelor a fost dificilă, deoarece nu am avut acces la funcții de verificare a numărului total de înregistrări din baza de date. Am comparat cu numărul de anunțuri afișate pe site-ul http://www.e-licitatie.ro (site-ul oficial al SEAP), însă eratele de exemplu nu pot fi numărate decât manual în online (vorbim de zeci de mii de erate, vezi Figura 2).
Odată colectate datele, provocarea apare în a asambla fișierele într-o bază de date coerentă. Tipurile de anunțuri SEAP nu au informațiile împărțite identic (același capitol are denumire sau poziție diferită în anunțuri cu statut diferit). Altfel spus, structura fișierelor rezultate este diferită în funcție de tipul de anunț. În cadrul aceleiași categorii de anunțuri, pot exista sau nu câmpuri suplimentare completate.
Ce ascund miile de erate?
În ceea ce privește eratele la anunțurile din SEAP, ele pot avea structură diferită de la o înregistrare la alta, ceea ce face ca procesarea să necesite un număr considerabil de pași suplimentari pentru a depista toate cazurile posibile și a acționa în consecință. În cadrul conținutului eratelor, informația text introdusă nu respectă nicio standardizare, punctuație sau formatare (Imagine 1 versus Imagine 2). Prin urmare, aplicarea corecturilor specificate de erate reprezintă una dintre cele mai mari provocări în interpretarea datelor.
Poate mai grav, eratele conțin o serie de informații esențiale care nu se regăsesc în nicio altă secțiune a SEAP. Mulți utilizatori au completat în erate informații referitoare la contracte subsecvente (în baza unui acord cadru) – numărul contractului, denumirea firmei contractante, valoarea contractului. Este vorba de 1243 modificări în 766 de erate (din 2446 erate la anunțuri de atribuire, Figura 1), adica 31% din cazuri. Încă nu este clar dacă aceste alegeri au fost realizate în cunoștință de cauză, cu scopul îngropării unor contracte, sau fiindcă la momentul respectiv, nu se cunoștea o altă modalitate de a adăuga unui acord cadru contracte subsecvente (Imagine 1, Imagine 2).
În mod interesant, cele mai multe erate la Anunțuri de Atribuire (40% din total) vizează sectorul construcțiilor (am luat în considerare diviziile CPV 44, 45 și 71). Însă poate și mai periculos, cele mai multe erate modifică anunțuri de participare (Figura 3). Aceasta înseamnă că regulile jocului – cerințele pe care trebuie să le îndeplinească o firmă concurentă, termenele limită până la care se pot înscrie concurenții, valori estimate ale contractelor etc. – au fost schimbate pe parcursul procedurii de atribuire, fie în urma unor contestații sau solicitări de clarificări, fie în urma deciziilor autorităților contractante. Cele 30 846 de erate la anunțuri de participare (85% din total) indică în mod clar încercarea de manipulare a acordării preferențiale a contractelor de achiziție publică.
Urmărind conținutul eratelor am ajuns la concluzia că firma UTI nu a introdus niciun sistem de validare a datelor. Anunțurile de atribuire, cel puțin, pot fi publicate fără să fi verificat înainte corectitudinea lor sau introducerea unor câmpuri obligatoriu de completat. (Mai multe amănunte, în curând, în raportul SAR).
***
Cine e Tiberiu Urdăreanu și UTI. Avere de 100 milioane de euro
Tiberiu Urdăreanu figura, în 2014, pe locul 46 în TOP 300 Capital al bogătașilor României, cu o avere evaluată la 98-100 milioane de euro. Asta după ce, la un moment dat, ajunsese până pe locul 21, cu averea estimată la 180-200 milioane de euro. Bogăția lui Urdăreanu se bazează pe grupul de firme UTI, înființate imediat după 1990, care au la activ o listă absolut impresionantă de contracte cu statul.
Maior rezervist, Tiberiu Urdăreanu a lucrat înainte de 89 la Institutul de Cercetari Militare de la Clincen. Este fiul generalului Tiberiu S. Urdăreanu, fost şef al Comandamentului Trupelor de Tancuri şi Auto în vremea regimului comunist. A fost decorat de Ion Iliescu în 2004 cu Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler și l-a însoțit în 2006 pe Președintele Traian Băsescu într-o vizită oficială în China, Tiberiu Urdăreanu este patronul firmei UTI Group și defel e un om sincer, recunoscând că preferă contractele cu statul, care reprezintă grosul cifrei sale de afaceri, pentru că: „Este mult mai tragic ce se intampla cu un client privat strain, care poate sa dispara la un moment dat. Clientul de la stat, chiar daca va intarzia, tot va trebui sa plateasca”, conform unei declarații făcută pentru ZF în 2009.
UTI Group este împărţit în UTI Systems (furnizează soluţii pentru sisteme de securitate), Cobra Security (furnizează servicii specifice de securitate pentru bunuri şi persoane), UTI Retail Solutions (furnizează echipamente şi soluţii pentru securitatea spaţiilor comerciale şi a fondului de marfă) şi UTI Instal Construct (construcţia şi instalarea de sisteme electrice).
”Pioner” al afacerilor cu statul
Urdăreanu (foto – gsp.ro) este unul dintre “pionierii” afacerilor cu statul. Prin intermediul UTI, în 1993 firmele omului de afaceri au securizat reţelele Bancorex şi Eximbank, Centrala Nucleară de la Cernavodă. UTI a primit 60 de milioane de euro pentru securizarea Portului Constanţa şi 30 de milioane de euro pentru securizarea Aeroportului Henri Coandă Otopeni, în mandatul de ministru al transporturilor al lui Miron Mitrea, considerat un apropiat al său. 1,4 milioane de euro şi 239,7 miliarde de lei vechi au fost sumele plătite de stat către firmele lui Urdăreanu pentru securizarea staţiilor de metrou din Bucureşti. UTI a făcut afaceri şi cu Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru securizarea frontierelor, cu Direcţia Generala a Vămilor, Parlamentul României, Romtehnica, Ministerul Comunicaţiilor Tehnologiei şi Informaţiilor, CONEL. UTI Italy, societate legată de Urdăreanu, a furnizat diferite servicii şi produse pentru SPP. UTI s-a ocupat și de monitorizarea rețelei de metrou a Metrorex (contract de 11 milioane euro) STS, dar a prestat și pentru Transelectrica, companie în ale cărei stații de transformare a instalat sisteme de securitate, dar și achizitia sistemului informatic al Cazierului Judiciar Român (ROCRIS). În 2012 a UTI realizat modernizarea Institutului de Cercetare Proiectare Sisteme de Producție SA, un proiect de 7 milioane de euro.
UTI Traffic Management SA a realizat și sistemul de management al traficului din Bucuresti și a introdus sistemul automat de taxare în autobuzele din Capitală, iar în urma unui contract câștigat în 2009, s-a ocupat cu montarea a 18.000 de metri liniari de separatoare de trafic.
Firma Certsign, controlată de Tiberiu Urdăreanu, se numără printre puţinele societăţi autorizate să emită certificate de semnături digitale recunoscute oficial de statul român. În SC Certsign se regăsesc două entităţi juridice din cadrul unui grup financiar condus de omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu: UTI Holding BV şi UTI Grup.
La începutul lui 2014 SC UTI Group SA și-a adjudecat o licitaţie de 35 de milioane de euro, organizată de MTI cu finanțare europeană, pentru emiterea online a actelor de stare civilă (SIIEASC), în tandem cu SC CertSign SA (altă firmă controlată de Urdăreanu) și SC AM Project Design & Consulting SRL. Proiectul prevede servicii de dezvoltare și implementare, servicii de scanare și stocare a arhivei istorice pentru SIIEASC, furnizarea echipamente hardware — servere și echipamente de stocare (PC, UPS, imprimante, echipamente comunicații, certificate digitale) — pentru toate cele 3188 de Unități Teritorial Administrative, inclusiv dotarea unui data center. Totodată, se vor presta servicii de consultanță în domeniul managementului de proiect, informare și publicitate pentru implementarea proiectului. “În urma reevaluării ofertelor depuse în cadrul procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică ‘Sistemul Integrat de Emitere a Actelor de Stare Civilă’ — (SIIEASC), Ministerul pentru Societatea Informațională a stabilit câștigătoare asocierea formată din SC UTI Group SA (lider al asocierii), SC CertSign SA și SC AM Project Design & Consulting SRL. În cadrul proiectului vor fi scanate şi digitizate toate actele de stare civilă din ultimii 100 de ani, aproximativ 75 de milioane de documente. Sistemul integrat de emitere a actelor de stare civilă trebuie livrat înainte de 1 iulie 2015. UTI a dezvoltat și implementat și alte sisteme cheie la nivel național: dosarul electronic de sănătate, vigneta electronică, portabilitatea numerelor de telefon, sistemul informatic de management al canalelor navigabile.
Urdăreanu este și contractorul principal în proiectul de fibră optică Netcity din București, început în 2008, în urma unei investiții de 300 de milioane de euro, majoritar asumată de Urdăreanu. La baza proiectului stă un contract de concesiune a rețelei de fibră optică din București, încheiat între municipalitate și UTI Systems. Rețeaua subterană cu o lungime de 850 de kilometri cuprinde tot Bucurestiul, plus zona metropolitană din apropiere, constructorul urmând să-și recupereze banii din închirierea serviciilor pentru urmatorii 50 de ani. În urma implementării Net City, cablurile de pe stâlpi sunt coborâte în sbuteran, atât din considerente estetice, cât și de siguranță.
În iulie 2014 UTI Grup a semnat cu Primăria Municipiului București un contract de 34 milioane de lei (7,6 milioane euro) prin care va asigura, timp de patru ani, serviciile de întreţinere şi administrare tehnică a echipamentelor şi sistemelor care asigură funcţionarea Arenei Naţionale, cel mai mare stadion din ţară. În septembrie s-a desfășurat o primă etapă, cu care s-au cheltuit 900.000 euro pentru servicii de întreținere și administrare tehnică a echipamentelor și sistemelor care asigură funcționarea Arenei Naționale. Lucrările, finalizate în septembrie, au constat în achiziția, instalarea și punerea în funcțiune a unui sistem de aerare, fertilizare și drenaj activ (Osmo Drain, Germania) și a unui sistem de insoliere artificială pentru stimularea creșterii gazonului (SGL, Olanda), dar și în înlocuirea gazonului inițial cu un nou produs de calitate superioară care respecta standardele europene în domeniu (Hendriks Graszoden Group, Olanda). De asemenea a fost amenajată o pepinieră pentru cultivarea parcelelor de gazon de 100 mp, care permite înlocuirea rapidă a suprafețelor degradate în timpul meciurilor.
Lupul paznic la stână
În octombrie 2014, UTI a semnat și Contractul pentru implementarea Sistemului informatic colaborativ pentru mediu performant de desfășurare al achizițiilor publice (SICAP), atribuit prin licitație publică de Agenția pentru Agenda Digitală a României. UTI va asigura, de asemenea, migrarea datelor din sistemul existent SEAP și integrarea funcțională a acestora în structura și arhitectura noului sistem. Tranziția la noul sistem se va face transparent pentru utilizatorii finali, fără a avea impact asupra sistemului public de achiziții și fără întreruperea funcționării acestuia.
***
Problemele UTI cu DNA
Iunie 2014: Trimiterea în judecată a președintelui Consiliului Județean Cluj, Horia Uioreanu
Pe lângă Uioreanu, a fost trimis în judecată şi un director al companiei UTI, deţinută de milionarul Tiberiu Urdăreanu. DNA susţine că Uioreanu, printr-un consilier judeţean, a solicitat directorului companiei UTI suma de 20.000 euro pentru concesionarea parcării şi serviciilor de parking din cadrul Aeroportului Internaţional din Cluj.
„Uioreanu a pretins, împreună cu inculpatul Petran Ioan, consilier judeţean, la data de 9 aprilie 2014, de la inculpatul Davidescu Gabriel Radu, director de dezvoltare al SC UTI Grup SA, suma de 20.000 euro (câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Cluj) pentru ca, în exercitarea atribuţiilor funcţiei, să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre şi să emită o Hotărâre de Consiliu Judeţean, prin care să se aprobe, în favoarea societăţii UTI Hotel & Parking SRL, în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj Napoca. Din banii pretinşi, la data de 17.04.2014, a primit efectiv 5.000 euro”.
Reacția UTI: ”Grupul de companii UTI a luat notă de ancheta DNA, finalizată prin trimiterea în judecată a mai multor persoane, în care apare și numele unui director al unei companii afiliate UTI și, vă asigurăm că vom coopera în mod prompt și transparent cu autoritățile în vederea stabilirii adevărului, furnizând orice informație care va fi solicitată de organele de anchetă și instanța de judecată (…) Considerăm această situație o neînțelegere și înainte de orice masură internă, așteptăm pronunțarea instanțelor competente în materie.”
1 februarie 2014: Acțiune de amploare a Poliției
Luna februarie a început cu o operațiune de amploare a Poliției Române care, într-o singură zi, a efectuat 146 de percheziții în Bucureşti şi 11 judeţe, fiind vizate 90 de persoane suspectate de spălare de bani şi evaziune în domeniile IT şi construcţii, cu un prejudiciu de 30 milioane de euro. Conform surselor judiciare printre firmele percheziţionate au fost Erbaşu, UTI, Strabag, Romsys şi Total Network Solution. Majoritatea instituțiilor media s-au concentrat pe Erbașu, companie cu un background extrem de controversat, care include inclusiv o sinucidere cu multe semne de întrebare a fondatorului Mihai Erbașu, în urmă cu 10 ani, și, într-o anumită măsură pe Strabag, compania austriacă de construcții, implicată în licitația exorbitantă pentru tronsonul Comarnic-Brașov. UTI a scăpat mai puțin șifonată. Deocamdată.
***
* UPDATE/Precizare de la MDRAP: ”Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP) nu are atributii in publicarea datelor despre achizitiile efectuate de beneficiarii finantarilor acordate prin Programul Operational Regional (POR). Publicarea datelor despre achizitiile initiate in cadrul proiectelor finantate prin POR este in sarcina beneficiarilor finantarii, in calitatea lor de autoritati contractante. Ministerul are atributii in publicarea datelor despre finantarile acordate (contractele de finantare incheiate), date care sunt actualizate lunar pe site-ul programului, intr-o sectiune dedicata http://www.inforegio.ro/ro/
Informații din acest material provin din raportul pe țară pregătit de către Societatea Academică din România (SAR) despre autoritățile contractante în domeniul construcțiilor elaborat cu sprijinul celui de-al Șaptelea Program Cadru al Uniunii Europene (PC 7) pentru cercetare – Științe socio-economice și umaniste (proiect:ANTICORRP – Global Trends and European Responses to the Challenge of Corruption; număr Acord de finanțare UE: 290529)
Tiberiu Urdareanu care nu este un fost sudor la Santierul Naval, nu este un fost tamplar la Fabrica de Mobila, dar nici un fost asistent la catedra de Tehnologia Informatiei , nu, este si nici nu se putea altfel un fost ofiter, nascut cu un tata si el fost ofiter, si tot asa. El probabil va spune ca in calitatea lui de a imparti „crema de ciocolata” pe torturi nu va recunoaste ca toata „crema” a puso pe „tortul” lui lasand celelalte torturi , nude, fara „crema”. Nu poate recunoaste asa ceva pentru ca ar aparea prea hulpav, prea lacom. Dar cred ca gresesc pentru ca adevarul e ca a mai pus ceva „crema” si pe alte „torturi” doar ca era contrafacuta , nu era „crema” aceea buna si groasa. Si uite asa NOI nu am stiut ca Romania a fost si este paradisul imbogatirii facile, daca esti mai ales un „fost” sau macar daca esti progenitura unui „fost”. Halal de ei saracii !!!
Cu parere de rau trebuie sa constat ca articolul/raportul ignora faptul ca incepand cu anul 2013 datele din SEAP prelucrabile automat sunt disponibile spre download bulk in Portanul National Open Data la adresa: http://data.gov.ro/dataset/achizitii-publice-2007-2014. Aceste date permit toate operatiile de tipul suma, medie, ordonare semnalate in articol ca fiind imposibil de efectuat.
Domnule Nicoara, in cercetarea realizata am inclus comentarii legate de fisierele CSV de pe date.gov.ro, care s-au dovedit a fi inutilizabile la nivel macro/sectorial etc. Foarte multe erori in fisiere care fac obligatorie o curatare atenta a lor. Programatorii cu care lucram se chinuie din mai cu aceasta problema. Insa poate si mai important este faptul ca CSV-urile de pe date.gov.ro contin intr-o anumita masura informatii gresite, deoarece nu s-au luat in considerare eratele care modifica detaliile anunturilor de atribuire (inclusiv preturile contractelor sunt modificate prin erate).
Articolul nu a mai inclus detaliile tehnice legate de date.gov.ro deoarece nu acesta era subiectul. Insa pentru cine nu stie sa foloseasca in mod avansat foi de calcul, este foarte greu sa verifice sume, topuri etc. folosind csv-urile respective (si asta in cazul in care ar fi in stare perfect functionala, dar nu se intampla asa).
Va invitam cu drag la lansarea Raportului anual SAR unde putem sa dezbatem in detaliu subiectul si sa ajungem la o solutie.
URDAREANU are in firmele sale o adunatura de RECHINI proveniti din fosti activisti si securisti stalinisti, pecum a avut si S.O. VANTU la F.N.I. . Asa s-a construit un STAT MAFIOTIZAT IN RO ajunsa pe fundul prapastiei din care nu se va mai putea ridica vreodata.
adică, mai pe scurt, o firmă de foști securiști care ”halesc” tot! (că nu avem voie să zicem actuali secu – că punem în pericol siguranța națională)
Domnule Nicoara,
transparenta inseamna prezentare de informatii pertinente si relevante, nu date brute la gramada, din care omul de rand nu intelege nimic, si nici nu le poate prelucra fara infrastructura si personalul calificat necesare de care nu dispune.
De ani de zile sunt semnalate aceste abuzuri savarsite de securistii vechi si noi.
Totusi, in mod oficial, nu se face nimic.
Va felicit pentru materialul scris. Instrumentele de monitorizare a achizitiilor publice in Romania sunt infernale, ai senzatia ca sunt facute ca sa nu se gasesca lictiatiile. Eu monitorizez achizitiile publice prin intermediul e-licitatie. E criminal. Codurile alea capcha, ce tot trebuie introduse la fiecare cautare, apoi ai gresit ceva, o iei de la capat. Am senzatia ca motorul cauta cuvinte exacte, astfel ca daca se introduce un anunt cu autoritatea contractanta Primaria X si apoi un altul cu Primaria Municipiului X iti da peste cap orice cautare. la am fel senzatia ca procedeaza motorul cu semnele de punctuatie, de genul punctului ori ghililmelelor. Va invit sa faceti o cautare cu e-licitatie ca sa vedeti cum ajungeti sa faceti cu nervii
Manastirea SEKU !