Vasile Ernu

Evoluţia educaţiei rurale în 7 propoziţii

Şcoala rurală pentru generaţiile 70-80 era cel mai sigur ascensor social.

Alegerea era simplă: carte sau sapă. Scurt şi direct.

Acum acest ascensor social s-a blocat. Alegerea e tot simplă: sapă sau sparanghel.

Sparanghelul e mai diversificat: orice alte munci necalificate afară. Sparanghelul e sapa pentru export – muncă necalificată şi ieftină.

De ce s-a blocat? Calitatea şcolii în rural e la pământ iar costurile studiilor la oraş sunt inaccesibile unei familii de sat etc.

Tradiţional în România, satul a furnizat cel mai dinamic şi cel mai solid potenţial uman. Acum acest potenţial imens este aruncat în malaxorul muncii necalificate – damnat la subdezvoltare.

În anii 70, o familie de CAP-işti puteau să-şi ţină la universitate lejer 3 copii simultan – sau la diverse meserii, şcoli profesionale. Statul acoperea cheltuielile: bursă, cazare etc. Aşa a fost la mine şi ştiu sute de astfel de familii. Astăzi procentul s-a redus la 3%. Costurile au crescut imens.

Pentru aceşti copii abandonaţi nu există nicio altă şansă.
Ba da – o singură şansă: sapă sau sparanghel.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Evoluţia educaţiei rurale în 7 propoziţii

  1. emil

    Într-o țară barbara și coruptă pana-n măduva oaselor toți copiii sunt abandonați. Unii au și pretenții la premii Nobel.

    Reply

Lasă un răspuns la emil Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *