Alina Mungiu-Pippidi

Epidemia și meritocrația

Pe 30.03.2020, cînd harta celor de la universitatea de medicină Johns Hopkins indica 2109 infecții și 65 de decese în România din pricina COVID-19, președintele Klaus Iohannis, în afară de un standup la Euronews care ar fi stîrnit invidia oricărui reporter din Sibiu (în fața spitalului de corturi construit de Armată) a sesizat CCR pentru neconstituționalitatea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 117/2017 privind înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului. Juriștii lui Iohannis acuză în sesizare faptul că modul de constituire a conducerii Institutului este „neclar și imprecis”, că nu sunt criterii pentru anumite desemnări. Institutul Levantului este condus de fostul președinte Emil Constantinescu, crearea sa fiind contestată de mulți intelectuali și politicieni adversari ai săi la vremea înființării, deși practica institutelor prezidențiale nu e doar românească: avem institut Delors, institut Martens, nu e țară europeană fără măcar unul, pe principiul că un fost președinte e un bun vehicul public al unor cauze, aduce mai ușor fonduri și vizibilitate, etc.

Conceptul general că preocuparea pentru epidemie nu trebuie să ne abată de la cea pentru meritocrație este, desigur, justă. Aplicarea ei însă la cazul particular al lui Emil Constantinescu, un universitar cu destule citate pe Google Scholar în domeniul geologiei, dar evident fără lucrări în domeniul Levantului, pare prima manifestare din partea președinției în acest sens.

Altfel, e greu de susținut că meritele în domeniul organizării sănătății publice l-au făcut pe chirurgul de la un spital privat din Sibiu, Victor Costache, ministru al Sănătății, și că nu au fost cu acea ocazie trecuți cu vederea oameni mai calificați. Criteriile pentru desemnare au fost clare, numai că pe alături de cele necesare acestei funcții, cum s-a și văzut destul de repede, și omul o avea calități certe, dar nu cele cerute pentru acest post.

La fel de greu e să argumentăm că șefa Direcției de Sănătate Publică Suceava, primul oraș închis din cauza contaminării indusă de propriul spital, o persoană susținută de PNL (anterior de PSD și ALDE) este calificată pentru gestionarea Sănătății oriunde, fiind de profesie auditor contabil.

Dl. Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii, pare să se fi calificat pentru acest post deschizînd OTV Suceava, cel mai notabil lucru din scurta sa carieră neevenimențială.

Sigur consilierul prezidențial pe probleme de sănătate a fost numit pe criterii precise. E greu de judecat, dat fiind că nici în aceste zile cînd lumea are nevoie de comunicare specializată ca de aer nu știe nimeni cine este această persoană misterioasă, cu zero citate în mass media. Sau criteriul numirii a fost obscuritatea în formă continuată în domeniul politicilor publice.

Juriștii care au dat sfaturi să se organizeze România militar în timpul epidemiei, suspendînd drepturile omului, pe un model numai de Viktor Orban folosit în restul Europei, pe ce criterii precise or fi fost angajați? Poate, gradul? Și dacă organizarea militară se dovedește incapabilă să asigure echipamente de protecție la medici și spitalele ajung, ca în Lombardia, să fie principalele focare de infecție, cum avertizează destui medici, și ne alegem doar cu defilatul de Hummere pe străzi și imnul național intonat de mașinile MAI, va deconta cineva alegerea unei soluții constituționale neoptimale, în care orice contestare, mai ales pe motive de competență, devine imposibilă dacă nu ești șef de stat?

Meritocrația selectivă e cam jenantă în general, dar e de-a dreptul șocantă în vremurile astea. Sigur, ar fi ideal dacă toate numirile pe criterii imprecise și fără merit ar putea fi constituțional cenzurate. Vezi însă că biata Constituție nu are vreun articol care să prevadă contra arbitrariului criteriilor utilizate de oamenii politici, că ei fac numirile în sectorul public, sau contra numirilor fără merit, care au ajuns regula și nu excepția în politica noastră de multă vreme. A nu rezolva cu numirile care depind direct de PNL și președinție și a ne lupta în schimb cu foști președinți democrați ca să le omorîm capra arată un ciudat discernământ și simț al priorităților. Sigur cineva angajat pe criterii precise a sfătuit pe șeful statului să își petreacă ziua de 30 martie 2020 stînd drepți la cameră ca un reporteraș și dînd Curții Constituționale, inundată de plîngeri, cazul meritelor lui Emil Constantinescu în chestiuni levantine.


foto: StiriSuceava.net


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

19 thoughts on “Epidemia și meritocrația

  1. Dumitru

    Fotografia este cumplita. Cred ca numai din Afghanistan, Irak si Arabia Saudita am mai vazut asemenea exemple de capete plecate slugarnic in fata lui Voda…

    Reply
  2. G.

    Cinic vorbind, sistemul îl mai învinge o dată pe E.C. Același sistem, același E.C. Urmează să-i ia casa și garda de corp? O merită: așa poate învață și el ce-i aia levantinism (domeniu în care Iohannis face evidente progrese zi de zi)! Aferim, herr Praesident, cum le zici mata în ultima vreme, ca un pașă d’ăla bătrân și hârșit!

    Reply
  3. ionas

    Numirile, si cele alese de electorat in functii publice pe criterii oricit de obscure trebuie asumata de persoanele care fac numirile, adica in termeni populari ” sa se spele cu ele pe cap ” . Faptul ca este inutil sau nociv este un aspect cu totul secundar.
    Liviu D. a considerat ca pasiunea lui Emil C privind coasta estica a Marii Mediterane merita un institut finantat din bani de la buget in locul unuia de geologie care eventual sa-i poarte numele , un fel de gest de compasiune pentru fostul presedinte ( 1996 – 2000). S-a putut cineva impotrivi la vremea aceea ?
    Este o practica umana la nivelul persoanelor la butoane , iti place o persoana si gata, puterea iti permite.
    Nu este ca in SUA unde se alege de catre electorat tot : guvernator, primar, procuror, judecator, seful politiei, medic legist director de scoala si multe alte pozitii in functie de locatie

    Reply
    • Cinicul

      Cred ca ati evitat sa adaugati pe lista dvs si Presedintele. Sau va este jena de alegerea recenta? Sunt convins ca John Doe stie sa aleaga un medic legist si un judecator la fel de bine cum stie sa selectioneze un presedinte.
      Ati uitat sa spuneti ca foarte multe din hotararile judecatorilor alesi (la nivel de stat) sunt atacate la nivel federal si anulate.

      Reply
  4. marian

    Felicitări pentru această acțiune. Altfel, corect ar fi să punem o sumă egală și pentru Traian Basescu

    Reply
  5. emil

    Nesimtirea statiscienilor Firea-Cercel nu are limite…Acum doua zile Basescu cerea in direct la TV ca vrea sa fie prins in program si testat si imediat a fost anuntat ca a fost selectat de algoritmi si testat in vreme ce mii de romani si medici cu simptome asteapata de saptamani sa fie testati.

    Reply
  6. G.

    Fotografia e superbă! Ce coloană felxibilă (numai către în față) are dl. Flutur! Cred c-a intrat de mult în metamorfoză inversă, dar s-a oprit la stadiul de larvă.

    Reply
  7. PAFI

    Nu cred ca putem asemana situatiile prezentate. Una e sa faci o institutie – pentru ce? – si alta e sa te intrebi daca o numire intr-o functie e buna sau mai putin buna. Mi-aduc aminte de Dna Dancila, numita premier si sustinuta de unii intelectuali, ce treaba buna ar fi facut acum…

    Reply
    • Cliff

      Nu stim ce treaba ar fi facut doamna Dancila, insa stim sau cred ca stim ce treaba fac cei de acum atat conteaza.

      Reply
      • Victor

        Cum adică „atât contează”? Adică umblii in curul gol pe drum, pentru că te-au dezbrăcat hoții, iar ‘amenda’ ți-o iei, pentru că umblai nerusinatule gol pusca in locuri publice…

        Reply
  8. Neo

    Solutia pentru a impune meritocratia este ca intotdeauna, simpla pe principiul ” daca vrei, poti „. Constitutia poate fi amendata prin initiativa cetateneasca, cu toata impotrivirea parlamentului, cu o singura conditie: poporul, in loc sa se lamenteze , sa iasa la vot, la refendum, nu cum s-a lasat prostit la ultimul. Totul se poate face corect si concret in democratie ca de-aia a fost inventat cuvantul oengeu. Dar vorba basescului, nu prea mai sunt barbati in tara noastra.

    Reply
  9. CMC

    Pensiile speciale – Solutia banala

    Ca sa se uite de incompetenta si impotenta guvernamentala s-a scos de la naftalina – a cata oara? – problema pensiilor speciale. Si ca sa fie mai clara manipularea – se cauta o solutie care sa fie din start neconstituitionala. Adica, beneficiarii pensiilor speciale joaca la doua capete, ambele castigatoare: impozitarea sa fie neconstitutionala si CCR sa se discrediteze cand decide ca impozitarea este neconstitutionala.

    Fata de acesta situatie propun o initiativa foarte simpla, constitutionala, care poate fi asumata de Romania curata, si anume: Impozitarea tuturor pensiilor cu un procent (de exemplu 70% sau 60%), in paralel cu cresterea punctului de pensie din sistemul bazat pe contributie tot cu 70%. In varianta asta nu se pune problema discriminarii iar pensiile pe baza de contributivitate nu sunt afectate pentru ca practic ele ar creste exact cu cat se impoziteaza.
    Astfel se permite pur si simplu reasezarea sistemului de pensii care a fost total dezechilibrat de pensiile speciale. Cui nu-i convine ce rezulta din impozitarea pensiei speciale poate sa ceara sa fie platit cu valoarea care le corespunde din pensia calculata pe baza de contributie.

    Reply
  10. Adrian

    Sunt curios dacă atunci când e legitimat cineva care poartă mască trebuie să și-o dea jos. Sau garantează un prieten, o rudă?

    Reply
  11. D. Drinceanu

    Penibila prosternarea medieval-ecleziastica a celor doi in fata ,,eminentei” sale, cum reitera apelativul nobiliar un jurnalist controversat. Cat despre oprtunitatea acelei deplorabile numiri ,,meritocratice” nu mai este penibil, ci de-a dreptul jenant.
    Aceeasi atmosfera de parada/circ electoral – cum altfel decat deplasata? – in defilarea autovehiculelor Hummer: in primele zile erau reluate imaginile cu o blindata pe care era bine cocotat un tanar militar cu degetul pe tragaci in lupta cu dusmanul… Sigur, mesaj/ul/ele vor sa dea perceptia publica a a puterii si controlului, sigurantei, totusi… prea mult teatral a fiecarei expresii sau aparitii publice. Daca luam tot astfel si recomandarile, atunci nu mai raman decat ipocrizia si formalismul, dar merita ele atata risipa, inclusiv de imagine, care, iata, ajung la preaplin? Nu exista indoieli asupra bunei intentii, indiscutabile, ci asupra formei si insitentei, care altereaza fondul. Mai curand masuri concrete, tacut si hotarat, dar cu mult duscernamant, fiindca deja sunt notorii excesul de zel si amendarea prompta, fara vreun avertisment su intoarcere din drum, pru si simplu. A disparut… firescul! Consilierii s.a trebuie sa studieze mai multa psihologie si sociologie.

    Reply
  12. D. Drinceanu

    Revin. Mi-a placut si cred ca exprima cam toate opiniile de bun simt si rationale: ,,(…) obscuritatea în formă continuată în domeniul politicilor publice”. Dar cand este in exces?

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *