Călin Dejeu

Din Himalaia la Răstolița

Hidroenergia cea mai verde decât clorofila, dacă ar fi să ne luam după propagandă, a mai omorât cca. 140 de oameni. Această industrie, cu cel mai grav impact asupra naturii dintre toate formele de producere a energiei electrice, nu ne ucide doar indirect, prin masiva distrugere a naturii pe care o implică, distrugere considerată de specialiști mai periculoasă pentru specia umană chiar decât schimbările climatice.

Chiar și direct, hidroenergia este mult mai ucigașă decât mult blamata energie atomică.

Tragedia de acum a avut loc în nordul Indiei, în Munții Himalaia.


sursa: www.downtoearth.org.in

Nici nu a trebuit să se rupă vreun baraj, cum s-a întâmplat la alte tragedii hidroenergetice. S-a prăbușit o porțiune dintr-un ghețar, s-a antrenat o viitură, viitură ce a măturat un șantier hidroenergetic. Putem spune că natura s-a răzbunat. Bucăți din șantierul hidrocentralei Rishi Ganga au avariat alte patru hidrocentrale în aval.

Evident că semnale de alarmă fuseseră trase, dar se pare că și în India, la fel ca în România, lăcomia și ignoranța dictează în luarea deciziilor oficiale.

Conform The Guardian, activistul local Vimal Bhai, de la ONG-ul de mediu Matu Jansangthan, a declarat că:
„Spunem de ani de zile că aceste proiecte uriașe de infrastructură fac zona mai fragilă și periculoasă dar nu ne ascultă nimeni”.

Vă sună cunoscut?

În puținele zone în care natura s-a refugiat, în care natura mai supraviețuiește în toată splendoarea și măreție ai, dacă oamenii mai au vreo urmă de rațiune ar trebui să pășească cu sfială și venerație, nu cu buldozere, dinamită și betoniere. Victimele nu aveau ce să caute îngrămădite pe acea vale, într-un șantier menit să devesteze natura. Mai ales într-o țară dominată de o religie străveche, concepută când omul nu încetase încă să mai venereze natura.

Guvernul indian a făcut greșeala să acorde hidrocentralelor mari statutul de energie regenerabilă, și consecințele nu întârzie să apară.

ONU recent a atras atenția asupra pericolului pe care miile de baraje, din ce în ce mai vechi, îl prezintă pentru localitățile din aval.

Dar în țări ca România, guvernate cum cer interese private obscure sau sub imperiul ignoranței, nu se aude. În loc să trecem la etapa următoare, abordată și de raportul ONU, cea a dezafectării barajelor, se fac presiuni chiar și pentru continuarea construirii unor baraje strident de ilegale. Cel mai urât exemplu este barajul primitiv de la Răstolița, din anrocamente, plasat amonte de o reședință de comună populată semnificativ. Am înțeles că ecocidul produs de acest baraj nu interesează autoritățile, că ariile naturale protejate sunt protejate doar pe hârtie, dar cu pericolul pentru localnici cum rămâne?

Cum să ne mirăm că pericolul reprezentat de barajele care au blocat mai toate râurile carpatine este ignorat, când chiar și pericolul mult mai conștientizat, cel al unui nou mare cutremur, este ignorat. Pe repere statistice, știm că numărătoarea inversă s-a terminat demult, dar autoritățile par să fi uitat. În loc să includă în PNRR proiecte de baraje (unul mai ilegal ca altul) nu puteau, sub umbrela așa-zisei reziliențe, să aloce niște sume consistente pentru consolidări (în București și nu numai), care să salveze mii de vieți? De viețile oamenilor nu le pasă, doar de economie, știm aceasta cu toții. Dar își închipuie cumva că, la următorul mare cutremur, economia nici nu va tresări în urma dezastrului?


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

24 thoughts on “Din Himalaia la Răstolița

  1. marius

    hidroenergia mai periculoasa decit carbunele si atomica…. :))))) asta e o gluma banuiesc, sau incercam sa scadem pretul la hidroelectrica ca s-o „privatizam” gratis catre baietii isteti din occident???!!! :)))))

    Reply
  2. Munteanu

    […] Mult mai multzi Indieni ar fi murit shi chiar mor in fiecare an innecatzi de inundatzii acolo unde inca nu s-au constuit baraje decat acolo unde s-au construit. Chiar shi acest accident ar fi putut fi evitat daca barajul ar fi fost gata. […] Stim foarte bine cum arata lumea fara baraje, poduri, shosele shi cai ferate shi nu vrem sa ne intorcem acolo shi daca tot facem apologia trecutului de ce nu ne intorcem la vremurile cand India era o insula muntzii Himalaia inca nu se ridicasera shi pe pamant traiau doar dinozaurii ?

    [comentariu moderat pentru limbaj]

    Reply
    • Calin Dejeu

      Oare? Chiar știm bine cum arăta lumea înainte ca natura să fie ucisă, batjocorită, vânată, ciopârțită, pângărită, chiar blamată? Nu se vede. Dacă am ști cu adevărat ce am pierdut, nu am distruge și puținul rămas. Foarte bine spunea Ulrich Eichelmann în Blue Heart (de la momentul 2:56): ”În Europa Centrală … Tinerii nu au văzut niciodată un râu viu. Ei cred că au văzut, dar sunt canale regularizate.”
      https://www.youtube.com/watch?v=OhmHByZ0Xd8

      Reply
      • Munteanu

        Pai nici innainte de regularizare oamenii nu vazusera respectivul rau caci nu puteau trai atunci pe malurile lui de frica innundatziilor pe langa ca fara hydrocentrale nu aveau nici lumina necesara sa il vada. Ce facem ? Demolam shi barajul construit de Appolodorus la ordinele lui Traian in Syria ? el este shi azi folosit in Syria pentru irigatzii.

        Reply
        • Calin Dejeu

          Traiau pe mal, aveau insa suficient spirit de conservare incat sa nu locuiasca pe mal. Apropo, un articol fain au scris basararabenii pe aceasta tema:
          https://www.natura.md/pazea-inundatii
          Nu locuiau pe mal, dar locuiau chiar la marginea luncii, pe prima terasa fluviala. Si traiau chiar foarte bine acolo, mai mult din productivitatea biologica imensa a zonei umede din lunca, decat a terenului agricol de deasupra luncii. Daca va uitati pe harti istorice ale Olteniei vedeti ca localitatile erau insiruite langa marginea Luncii Dunarii, iar mai in interiorul campiei era aproape pustiu. Oare de ce se inghesuiau oamenii langa luncă? Aveți aici răspunsul:
          ”Wetlands are among the most productive ecosystems in the world, comparable to rain forests and coral reefs.”
          https://www.epa.gov/wetlands/why-are-wetlands-important
          Dar autoritatile noastre, care nu sunt incompetente de ieri de azi, au avut suficienta lipsa de ratiune ca sa-l ignore pe Grigore Antipa si sa distruga Lunca Dunarii, din Mehedinti pana-n Tulcea.

          Reply
  3. Ghita Bizonu'

    Domnule Dejeu ,

    poate dvoastra sunteti .. , scuze ignar , dar nu presupuneti ca este o „Calitate” a tituror cetitiorilor Romaniei Curate ..

    Dvoasta lasati sa se inteleaga ca inundatiile ar fi doar „opera” indiguirilor …
    Va imselati. In Biucuresti (eu fiind bucurestean) au fost inundatii – cea mai amre in timpul lui Cuza Voda . Ma ropg si din cazua morilor de apa. Insa dupa ce a fots „canalizata” Dambovita … NU!!

    In CHina inundatiuile au silit conducerile sa indiguiasca si sa „regularizeze” raurile si fluviile … inca de acum cateva sute de ani…

    Imi cer scuze ca am scris ca ati fi ignar. Daca m,a gandesc bine, dvoastra si alti ecologisti sunteti doar inamici ai covilizataiei. Ptr cei ca dvoastra chair si neoliticul este o societate prwea devazltata! Idelaul dvoastra de dezvoltare ar fi paleoliticul mijlociu!

    Reply
    • Calin Dejeu

      Va rog sa cititi cu atentie ce am scris, inainte de a comenta. N-am scris nicaieri ca inundatiile ar fi opera indiguirilor. Am scris doar ca acei sarmani nu aveau ce sa caute inghesuiti in acel santier, pe acea vale, ca macar Muntii Himalaia, probabil cel mai fabulos spectacol al naturii, trebuie lasati in pace.
      Inundatiile nu doar ca nu sunt opera indiguirilor, ci sunt un fenomen natural benefic si indispensabil pentru raurile vii, cu stare ecologica buna (sensul real, nu cel de la Apele Romane). Ele reprezinta, daca vreti, un fel de respiratie a raului. Un rau care este incorsetat, care nu are o lunca inundabila, este doar un canal mort. Ce scriu eu aici nu are nicio treaba cu ecologistii, ar trebui sa invatati sa deosebiti ecologismul de ecologie. Ce scriu eu aici sunt notiuni banale de ecologie, iar cei care se opun ecologiei, deci stiintei, ca dumneavoastra, sunt adevaratii ”inamici ai civilizatiei”.

      Reply
  4. Munteanu

    Inundatzii catastrofale cu mortzi shi ranitzi au avut loc in Los Angeles. Cine oare a innundat acolo caci e deshert: Raul Los Angeles de obicei secat. Atunci a plouat cum rar se intampla la Los Angeles shi raul a innundat. Dupa nenorocire s-au luat masuri shi toata albia raului lung de doar 100 km a fost betonata ca sa se scurga apa repede shi s-a lasat loc pentru creshterea debitului de obicei nesemnificativ. De atunci nu s-a mai intamplat nici-o innundatzie dar a venit alta nenorocire: Ecologishtii care vor sa sparga betonul shi sa lase raul cum era el cand innunda shi mureau oameni.

    Reply
  5. Munteanu

    In cazul Indiei, cum se vede shi din poza shi situatzii analoage exista shi in Romania, raul formeza un defileu adanc stancos care nu poate fi folosit pentru agricultura. Malurile innalte in schimb, cum se vede shi din poza, sunt folosite pentru agricultura terasata shi dupa construirea hidrocentralei agricultura terasata va putea fi mult mai ushoar irigata cu apa din lac. Lacul va ocupa oricum o zona anterior nefolosita care dupa innundare va putea fi populata cu peshti.

    Reply
  6. ionas

    Perturbarea raurilor sau fluviilor cu fel si fel de centrale hidroelectrice este o realitate trista peste tot- Dunarea, Tigru si Eufrat, Nil, Itaipu samd .
    Au fost perturbate ecosisteme vaste pe care oamenii nu le-au inteles la timpul lor, poate nici in prezent.
    In Romania inca se mai arunca bani pe chestiile astea- „investitii ” uriase ale statului si dupa aceea smecherii cumpara energie ieftina si o vand scump, adica fac trafic cu apa statului.

    Reply
  7. tempor1k

    Ignoranta omenirii este atat de mare incat pe cat de violente si tot mai frecvente sunt manifestarile climatice cu atat mai mult sunt ignorate efectele generate de activitatea omenirii in declansarea si dezvoltarea acestor manifestari climatice.
    S-a fixat ideea ca numai poluarea cu CO2 este principalul vinovat in schimbarile climatice.
    Ce sa mai expuneti ideea unui alt factor puternic perturbator climatic! Asa zisa energie curata „verde” a parcurilor de eoliene?!!! Parcuri instalate exact pe culoarele principale ale curentilor de aer ce reglau si mentineau nivelul optim de transport a maselor de aer! „Expertii” proiectanti de eoliene ziceau la un moment ca numai 3% din energia curentilor de aer este retinuta de o eoliana, dar nu pomeneau deloc cum afecteaza curentii turbionari generati de elicele imense si disperseaza restul de curenti! Rezultatul il vedem cu ochiul liber, acumulari tot mai mari de nori si „ruperi” de nori (cantitati imense de ploi locale) tot mai frecvente.
    Despre poluarea EMF!!!? Poluare ce inregistreaza cresteri exponentiale in ultimii ani implementarea si indesirea de tehnologii tot mai puternice emisii de radiatii inexistente la inceputul secolului XX.

    Reply
    • Munteanu

      Na ca nici energia eoliana nu mai e buna ! Ce mai ramane ? Atzi ghicit ! Pertolul ! Treci pe la caserie domnule tempor1k sa-tzi incasezi mita !

      Reply
      • tempor1k

        Probabil ca sunteti un conducator auto euro n-spe, diesel care foloseste ca solutie de curatare FP ad-blue cu continut ridicat de uree!
        Sau sunteti posesor de auto full electric si nu va pasa ce veti face cu acumulatorii, pentru ca aveti prea multi bani sa va pese, si va veti lua alta masina pana atunci!
        Despre noxele si particulele emanate de motoarele diesel (combusitbil fosil murdar) am comentat anterior si in alte articole si alte publicatii prea multe pentru iar a ma stradui a va da dvs. explicatii nu este cazul.

        Reply
        • Munteanu

          N-ai nimerit-o ! Nu am mashina de loc caci cu salariul din China nici nu-mi permit sa o cumpar. Ma deplasez doar cu trenul Fuxin-hao care circula foarte confortabil cu 350 km/h. Pana la gara merg cu bicicleta sau metroul shi ele electrice.

          Reply
        • Munteanu

          Acumulatorii mashinilor electrice vor fi foarte probabil reciclatzi cand nu vor mai putea functziona. Exista posibilitatea ca ei sa fie reparatzi ceea ce tot un fel de reciclare este caci unele partzi din acumulator sunt inlocuite altele se pastreaza. Deja au fost reciclatzi mii de acumulatori litiu ion mai mici folositzi pentru calculatore shi telefoane. Tesla Roadster se produce din 2 000 shi in 20 de ani inca nu s-a stricat nici-un acumulator cu exceptzia coliziunilor, totushi unii dintrte ei au fost reciclatzi inca functzionali pentru ca au aparut altzi acumulatori mai buni cu autonomie de 350 de mile fatza de 250 cat aveau cei instalatzi initzial pe Tesla Roadster. Este evident ca vor trebui reciclatzi sau reparatzi candva in viitor dar doar faptul ca au tzinut deja 20 de ani ii certifica calitativ shi e de ashteptat ca cei, mai buni, produshi azi sa tzina mai mult decat cei de pe Tesla Roadster model 2 000.

          Reply
          • tempor1k

            Tesla a fost fondata in 2003 si cu siguranta ca pana in anii 2010 nu a avut productie lunara mai mare de 200 unitati (ce inseamna si baterii lithiu-ion, de una mie ori mai mari decat o mica pastila de calculator). In contextul actual „explozia” cantitativa de acumulatori lithium va fi imensa.
            Va dati chinez, da, China detine cele mai mari resurse de lithium!
            Dar exista cu mult mai multe probleme decat cele cateva pe care va rog sa le explicati (nu l-a modul extra-superficial cum ati incercat sa prezentati prin banalizare comparativa reciclarea unei pastile lithium de cateva grame cu reciclare unei baterii de kilograme!!!), cum se recicleaza bateriile lion si ce SUBSTANTE PERICULOASE rezulta din RECICLAREA ACESTORA?
            Ce inseamna dispersarea unor mari cantitati de lithium concentrate pe o sufrata geo-climatica restransa pe intreg intreg globul pamantessc???!
            O alta intrebare pentru dvs., ce alte substante toxice sunt intr-o celula voltaica (ce formeaza bateria masinii, care poate fi inlocuita pentru a readuce bateria in niste performante oricum scazute fata de cu celule voltaice noi). Suplimentar, ce cantitati de alte desauri toxice rezulta dintr-o celula voltaica a unei masini fata de o minuscula pastila a unui PC???!

          • tempor1k

            O mica paranteza cu privire la tehnicile de banalizare (specifice unor servicii) a unor aspecte grave.
            Exista o mica poezioara:
            ”Catelus cu parul cret
            Fura rata din cotet,
            Dar e prins cu rata-n gura,
            Dar se jura ca nu fura.”
            Un fel de RadioErevan: nu era o rata, era de fapt un ou.
            Concret tehnica banalizarii explica: nu este vorba de reciclarea unei celule voltaice auto de cateva kg, e vorba numai de o pastila PC de cateva grame.

        • Munteanu

          Bolivia nu China detzine cele mai mari resurse de Litiu dar deocamdata nu produce baterii spre deosebire de Chile care nu doar a furat ieshirea la mare a Boliviei ci shi cateva mine de Litiu pe care acum le foloseshte. Bolivia insa va produce in curand nu doar baterii ci shi mashini electrice marca Siemens. Guvernul Bolivian refuza shi va refuza shi in viitor sa exporte litiu dar va exporta mashini electrice marca Siemens produse de Siemens in Bolivia. Tot concernul Siemens filiala din Bolivia cumpara deja baterii uzate pentru a fi reciclate. In Japonia reciclarea bateriilor e obligatorie prin lege. Cine arunca in Japonia char shi o mica baterie este arestat shi sta o vreme in pushcarie. Toate bateriile fie ele cu litiu sau alte modele sunt reciclate deja in Japonia caci se stie foarte bine de la Minamata ce pot face bateriile ne reciclate.

          Reply
        • Munteanu

          Shi mashinile cu benzina alea care itzi plac tzie datorita mitei pe care ai primit-o de la companiile petroliere contzin acumulatori care se uzeaza shi trebue reciclatzi. Acei acumulatori cu plumb shi acid au provocat raul de Minamata caci cei Litiu Ion nu existau pe atunci. Diferentza este ca acumulatorii Litiu Ion sunt mai buni shi trebue reciclatzi mai rar. Tzin mult, dupa cum se vede peste 20 de ani dar sigur nu sunt veshnici shi candva in viitor vor trebui reciclatzi. Tesla shi Chevrolet Volt recicleaza si repara deja acumulatori uzatzi fara sa piarda nici-un gram de litiu care se stie ca e toxic. Acum principalul pericol sunt bateriile ne-reincarcabile care sunt treptat inlocuite cu acumulatori litiu ion de diverse dimensiuni adaptatzi diverselor aplicatzii: telecomenzi, lanterne, casetofoane, calculatoare, etc.

          Reply
  8. para

    Argumentele emotionale nu convertesc trogloditii. Asta e treaba sistemului de educatie, nu a presei. La un eventual referendum pentru recuperarea capitalului natural irosit de industria hidro probabil ca nici nu m-as duce daca toata expertiza biologilor in loc sa produca sinteze clare de date comparative se iroseste pe texte de cenaclu.
    Folositi va rog argumente din economia mediului, citati studiile EIA, prezentati impactul amenajarilor cu date concrete – unitati de energie convertite in unitati monetare. Apoi daca vreti sa aveti un argument emotional convertiti totul in ani de viata umana pierduti / castigati .
    In domeniul asta nu sunt decat o mana de oameni ramasi in tara – e pacat sa va indepartati de meserie.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *