Alina Mungiu-Pippidi

De ce sondajele au greșit prezența la referendum. Update: Prognoza pentru votul la Parlamentul European

Văd că sondorii își pun cenușă în cap că au prezis că va veni lumea la referendum, și lumea nu a venit, deși au cheltuit banii clienților pe sondaje. O să prezum aici că acești oameni sunt de bună intenție, nu că iau banii clienților fără a ști ce fac sau fără curajul să le spună adevărul, și am să le explic ce s-a întîmplat.

E foarte greu de prezis comportamentul, dar nu imposibil. Atunci cînd vorbim de o acțiune facultativă (votul) este cu atît mai greu, dar există căteva reguli simple care ne pot ghida.

La referendumul de față votul era expresia unei atitudini, la alegeri e expresia unei preferințe. Înainte de ști care e atitudinea persoanei intervievate (e pentru/contra), sau a preferinței (alege roșul) noi trebuie să facem un pas preliminar, anume să stabilim dacă atitudinea sau preferința există. Altfel, vorbim de o non-atitudine sau o non-preferință, și a nu ști cîți oameni sunt în această situație, adică a presupune că numărul total de intervievați N (populația) este identic cu numărul de persoane care au o atitudine -n- e o eroare, pentru că cert între N și n este o diferență. Și această diferență contează și pentru prezicerea participării, și pentru prezicerea rezultatului în alegeri.

Primul lucru de stabilit deci este cine are o atitudine față de subiectul în chestiune, căsătoria homosexuală. Ca să aflăm asta trebuie să știm pentru cîți oameni subiectul e important, există măcar, the salience, că oamenii au alte griji. Acest număr era prima estimare, grosieră, a cui ar fi putut vota la referendum, și sigur nu era 100 din 100. Un simplu Google search sau o privire pe Facebook la rubrica People talking about …un subiect ar fi arătat că puțini. Importanța subiectului era redusă pentru oameni.

A doua chestiune de stabilit era competența subiectivă. Din cei care au auzit de subiect, și îl consideră cît de cît interesant, cîți știu de fapt despre ce era referendumul și ce li se cerea lor, cetățenilor, să voteze? Căți, ajunși în fața buletinului cu întrebarea standard De acord cu schimbarea Constituției așa cum a fost votată de Parlament (fără precizări)ț ar fi înțeles exact în ce constă contribuția lor? Referendumul mai era și bizar, pe lîngă că obscur, adică îți cerea să te deranjezi, cum am spus eu la B1 cu trei zile înainte, să votezi contra drobului de sare care ar putea cădea în viitor, practic ți se cerea să fii de acord cu parlamentul să nu mai fie pus borcanul de sare niciodată pe dulap că ar putea cădea de acolo într-o zi. Asta pe de o parte nu era clar, iar pe alta nu era mobilizator. După ce stabileam, prin întrebări de sandaj, cine pricepea exact despre ce e referendumul și ce se vrea de la ei mai amendam la prima estimare, și iată așa cu două ajustări, plus cea de weekend ajungeam la o cifră mai reală, din salience of the topic și subjective competence. Eu, fără nici un sondaj, numai pe Google am scris și am spus la TV și am spus oricărui om politic care m-a sunat zilele astea că va fi departe de cvorum referendumul, și că agitația cu frauda e ridicolă, la o asemenea distanță nu se poate frauda. Cred că m-au auzit/citit mii de oameni cel puțin, plus oamenii politici, care, ca de obicei, au sperat că mă înșel. Dat fiind că acum 25 de ani cînd a fost de aprobat Constituția, greu am făcut peste 50 la sută, deși mai era disciplină încă, și din care doar vreo 40% aveau subjective competence (credeau că știu ce votează) în România nu mai are rost să organizăm referendumuri naționale.

De unde trebuiau să știe sondorii lucrurile astea? Dacă nu din ce au învățat în general la școala de sociologie, atunci – și de fapt, și asta ar fi trebuit să învețe la școală, din manualul meu Politica după comunism (Humanitas, 2002), unde arăt chestia asta pe un sondaj panel. Cînd predam în România aveam mereu problema să explic studenților ce e teoria, acea parte care se pune la începutul oricărei lucrări și pe care o săreau toți, că studentul român e învățat de diverși profesori impostori să fie întîi original, ca și ei, și să nu citeze decît pe cei cărora vrea să le intre sub piele – tot ca ei. Ce e teoria? Păi teoria e tot ce au scris/lucrat/comunicat TOȚI CEI dinainte care au lucrat pe subiectul tău, spuneam eu, și dacă lipsește careva te penalizez (deci mă mirau mereu românii care îmi mulțumeau că îi citam, îi citam că erau pe subiect, nu ca să îmi mulțumească ei).

Urmarea unei școli de sociologie cu asemenea vicii de fond este nu doar că am ajuns eu, o persoană care s-a apucat de sociologie politică după 35 de ani să am mai multe citate ca toți sociologii noștri pe Google Academic, că nu cred eu că pe ei îi preocupă gloria academică, ci că se pierde abilitatea unei profesiuni strategice de a prezice în mod corect și la vreme ce se va întîmpla, ceea ce ar fi evitat chiar organizarea unui referendum inutil, precum cel consumat săptămîna trecută.

PS Putem imediat face un exercițiu prognozând prezența pentru Parlamentul European. Data trecută (2014) au votat 32,44% dintre români. Având în vedere rezultatul la referendum și ce știți despre programele/candidații partidelor la PE, care credeți ca va fi prezența la vot?


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

22 thoughts on “De ce sondajele au greșit prezența la referendum. Update: Prognoza pentru votul la Parlamentul European

  1. robert

    Mai exista si ”prima electorala”, cum e cazul unor partide sau subiecte de dezbatere diabolizate sa faca mai bine la vot decat in sondaje, adica oamenilor le e rusine sa zica ca vor vota ”x”, si zic ca vor vota ”y”.

    Reply
  2. Adrian

    Aș fi presupus că rețelele de socializare „generale“ sunt despre orice mai puțin aspecte cât se poate de intime. Poate așa să fi presupus și sondorii. Sau poate nu sunt chiar atât de generale rețelele celea. De fapt ne dumirim cu greu (a venit și directivă europeană) că și datele personale sunt cât se poate de intime. Așa că-n atare stare de confuzie generală, au și sondorii scuze că vor fi cercetat vreo realitate paralelă. Deci e foarte posibil ca dintre cei care nu folosesc G&Fb să fi fost 30%+ la vot.

    Reply
  3. Simion Arpadi

    E o analiză pertinentă și interesantă, construită pentru a demonstra o concluzie (ipoteză). Ce cred eu că lipsește din analiză este tocmai declanșatorul referendumului. Mă refer ca cele trei milioane de semnături ”care au auzit de subiect, și îl consideră cît de cît interesant” și (presupun că) ”credeau că știu ce votează”. Cu ei ce facem?

    Reply
  4. emil

    Cred ca din trei motive. Sondorii profesionisti banuiau esecul dar s-au bazat pe demiterea doamnei Kovesi, ingineria lui Dragnea in materie de referendum si tentatia profitului financiar, n-a ramas hartie nici pentru pronosport. Romanii au ocolit sectiile de votare timp de doua zile deoarece politicienii au montat o capcana, votantii odata intrati in cabina nu mai conta intrebarea. Au crezut ca oamenii nu stiu realitatea, adica BOR, Parchete, Parlament, Politie, o parte din presa, au facut front comun cu mafia.

    Reply
  5. Calin

    Nu sunt sociolog, sunt chiar departe de domeniul respectiv, dar din faptul ca romanii nu s-au prezentat la vot la un referendum pe un subiect pe care chiar dumneavoastra l-ati catalogat de importanta redusa sa ajungeti la concluzia uimitoare – dar care se muleaza perfect pe abordarile dumneavoastra din ultima perioada – ca n-are rost sa mai organizam referendumuri in Romania, e o cale lunga. Sunt convins ca toate … chestiile tehnice pe care le-ati pomenit in articol i-ar fi ajutat pe autorii sondajului sa nimereasca mai bine ( unde cuvantul nimereasca este singurul potrivit ). Totusi, cred ca ar trebui sa dati o sansa acestui popor, pe care, dupa parerea mea, il cunoasteti din ce in ce mai putin.

    Reply
  6. Nelu Stiuca

    EMINESCU UN PROFET AL ACTUALITATII ROMANESTI

    Au trecut 168 de ani de când pronia cerească l-a adus printre pământeni pe Mihai Eminescu, poetul naţional al românilor.
    Dar pe cât de mare i-a fost harul poetic, la fel de mare i-a fost înzestrarea de jurnalist şi de vizionar al viitorului. Actualitatea operei publicistice a poetului nostru naţional este absolut incredibilă, datorită vizionarismului lui profetic, de mare cunoscător al… „eternităţii locale”. A scris în 1880, dar pare a descrie actualitatea politică de azi. Reluăm câteva exemple pentru a marca şi pe această cale luminoasa aniversare de la 15 ianuarie.
    – Despre lumea românească de azi: „Plebea de sus face politică, poporul de jos sărăceşte şi se stinge din zi în zi de mulţimea greutăţilor ce are de purtat pe umerii lui… Clasele productive au dat îndărăt; ţăranii au sărăcit; industria de casă şi meşteşugurile s-au stins cu desăvârşire, iar clasele improductive, oamenii ce încurcă două buchi pe hârtie şi aspiră a deveni deputaţi şi miniştri, advocaţii, s-au înmulţit cu asupră de măsură, dau tonul, conduc opinia publică”.
    – Despre politică şi economie: „De când lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politiceşte sus şi economiceşte jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia economică e muma celei politice. Nu există alt izvor de avuţie decât sau munca, fie actuală, fie capitalizată, sau sustragerea, furtul. Când vedem milionari făcând avere fără muncă şi fără capital nu mai e îndoială că ceea ce au ei a pierdut cineva”.
    – Despre mită şi alegeri: „Mita e-n stare să pătrunză orişiunde în ţara aceasta; pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele şi averea unei generaţii. Oameni care au comis crime grave se plimbă pe strade, ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-şi petrece viaţa la puşcărie. Funcţiunile publice sunt, adesea, în mâinile unor oameni stricaţi, loviţi de sentinţe judecătoreşti… Elemente economice nesănătoase, jucători la bursă şi întreprinzători şarlatani se urcă, cu repejune, în clasele superioare ale societăţii omeneşti”.
    – Despre partidele politice: „Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor şi trec, totuşi, drept reprezentanţi ai voinţei legale şi sincere a ţării. Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia şi Camorra, care miroase de departe a puşcărie”.
    – Despre administraţie şi emigraţie: „Oare nu e caracteristic pentru tratamentul de care se bucură populaţiile noastre din partea administraţiei şi a fiscului când constatăm că, în acelaşi timp în care zeci de mii de străini imigrează în fiece an, românii, din contră, părăsesc ţara lor, ca şoarecii o corabie care arde, şi că emigrează?”.
    – Despre clasa politică: „Uzurpatori, demagogi, capete deşarte, leneşi care trăiesc din sudoarea poporului, fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieroşi şi fudui, mult mai înfumuraţi decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale ţării”.
    – Despre guvernanţii de azi: „Părerea mea individuală e că politica ce se face azi în România şi dintr-o parte şi dintr-alta e o politică necoaptă”…
    – Despre viitorul neamului românesc: „Vom avea de-acum înainte dominaţia banului internaţional, impusă de străini; libertatea de muncă şi tranzacţiuni. Peste tot credinţele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, mână-n mână cu sărăcia claselor lucrătoare, ameninţă toată clădirea măreaţă a civilizaţiei creştine. Shakespeare cedează în faţa bufoneriilor şi dramelor de incest şi adulteriu, cancanul alungă pe Beethoven, ideile mari asfinţesc, zeii mor”.

    Reply
  7. Pascalau Gheorghe

    Ar fi foarte interesant să ne spuneți dacă un referendum pentru ,,fără penali în funcții publice” ar trece. Că unul pentru ,,schimbarea legilor justiție și a codurilor penale”, fiind prea tehnic, cred că ar eșua. Mulțumesc!

    Reply
    • Radu Negrut

      Nu se va face (referendumul) . Este o definiție vagă și e aproape la fel ca și cel cu familia . Păcat de banii aruncați pe fereastră . Că România are o Constituție anapoda ( articole puse alandala) , stranie ( amestec de supraprecizie și laxitate extremă ) e un adevăr mult mai grav . Doar faptul că vreo 40-50 de articole sunt de tipul : ”se reglementează prin lege” spune mult . Cred că e nevoie de o Constituție mai echilibrată și mai logică . Nimeni nu a luat ca model Constituția din 1923 ( pardon , Belgia la revizuirea din anii ’60) .
      Referitor la prezentul referendum , cel mai grav e că a reapărut migrația electorală : 12 % din voturi s-au dat pe liste suplimentare . Câte or fi multiple ??? Faptul că la secții de votare de prin mănăstiri au fost 300 % votanți , chiar nu spune nimic nimănui ? Iar povestea de la școala de milițieni din Cîmpina e demnă de Caragiale : directorul unei școli de agenți de poliție îi recomandă unui elev din școală să-și dea jos stickerul și să meargă la o altă secție să mai voteze odată , este dincolo de capacitatea de înțelegere a minții unui om cu minimă inteligență și minim de respect de sine . Presonal cred că ar trebui desființată școala . Mie sigur nu îmi mai prezintă nici o urmă de încredere .

      Reply
  8. Kross

    Cred ca mai intai trebuie sa stabilim un aspect foarte important. Avem 18.800.000 de cetateni cu drept de vot?Eu va spun ca nu avem nici 15.000.000. Aceasta cifra a fost unflata de oamenii lui Basescu pentru ca stia ca se va face un referendum pentru demitere si asa a scapat de demitere.Al doilea aspect este diaspora.Au drept de vot.Ok.Cine stie daca acesti oameni mai traiesc toti? Unii au plecat de peste zece ani si familiile lor nu mai stiu nimic de ei.Unii au renuntat la cetatenia Romana deoarece fiind de origine a unor popoare mai respectate in lume,au preferat sa se alature lor,cu catel si purcel.
    Deci,hai sa vedem procentul real ,dar dupa ce stim baza de calcul.In rest toate bune.Ce este bun ,este ca am vazut cat de neimplicati sant cetatenii acestei tari.Am mai vazut ca un partid USR are resurse uriase.De unde? Este un mister.O fi din studiile de fezabilitate.O fi venit din reteaua international a LGBT-istilor? Cert este ca au resurse,dar acum cu reactia de la acest referendum au garantia ca se vor bloca sub 10% procente la urmatoarele alegeri,pentru ca vor fi asociati cu Homosexualii si cred cu tarie ca nu avem in Romania acest procent.

    Reply
    • Ronald

      Adevarat ca milioanele acelea sunt umflate. Dar nu de catre behaiescu & co. Negocierea aderarii la *ue (cand s-a si oficializat cifra respectiva) a fost facuta de alde nascase & co. Scopul? nu ti-e clar? ca sa obtina mai multe mandate de ieuro-parlavramentari.

      Reply
  9. Fratzii Grachi

    Stimata doamna, sunt bucuros sa vad ca suntetzi, din nou, clara in exprimare… dar sunt mahnit ca nu putetzi renuntza la orgoliul (academic ?) de a va afirma meritele personale cu prea multa emfaza intr-un mediu pentru care acestea nu sunt relevante. In fine, analiza dvs. este, cred eu, corecta (nu sunt specialist in sociologie politica, dar nu mi se pare ca aceasta este o shtiintza complicate si, mai ales, cine stie cat de avansata, de vreme ce, cu bun simtz, tzata Ioana de pe nu-stiu-unde poate face din cateva zbierete o analiza model a situatziei), dar – cred eu – incomplete. Sondorii si , mai ales, profesorii lor nu au fost nici de data asta interesatzi in aflarea situatziei reale, ci fie in a-si afirma profesionalismul lor partiza, fie in a gadila urechile ordonatorului… asta in cazul cand ei chiar stiu ce-i aia un sondaj correct, lucru de care ma indoiesc profund. In plus, daca oricum esti prost – ca sondor sau supraveghetor al operatziunii – de ce sa ratezi ocazia unui castig ? Si inca ceva: nu e vorba ca romanilor nu le pasa de nuntzile homosexual, ci de faptul ca ei vad – mai bine decat sondorii si decat decidentzii politici – ca acesta NU este un fenomen de massa, deci periculos, la noi in tzara. S-a putut adduce vreo dovada ca familiile ne-traditionale (i.e.e barbat-femeie) pun in pericol ordinea traditzionala a familiei in RO ? Daca da, unde sunt exemplele shokante ? Nicairi ! In plus, chiar daca au existat cateva cazuri de atacuri sexuale asupra copiilor in RO, ele nu sunt numeric semnificative si, oricum, au fost prezentate mai mult ca un effect al poftelor strainilor asupra bietzilor copilashi romani. Deci nu noi suntem acei sadici amatori de sadism sexual asupra copiilor, ci straini. Unde-i pericolul ? Ma opresc aici.

    Reply
  10. Curat neconstituțional

    Drama este că istoria se repetă.
    Comunismul era minoritar în anii 1946 dar prin violență a luat puterea și a ucis milioane de oameni.
    Nu pot înțelege cum un referendum este nedemocratic .Puterea vine de la popor nu din altă parte.Occidentul de la care luăm lumină a fost în anii 1930 susținătorul lui Stalin când acesta umplea lagările de deținuți. Binefacerile neomarxismului se vor cedea foarte curând .Ceva foarte interesant referendumul s-a făcut după aproape 3 ani.
    iar parteneriatul s-a ivit la o zi după esecul referendumului care este esenta democrației.
    Somnul națiunii naște monștri.

    Reply
  11. claudiu vasilescu

    Dna PIPPIDI aia de la sat nici nu stiau de homosexuali . Era o babuta care a spus ca a votat sa nu ia se xualii copiii. Intrebarea era generica si cred ca ascundea multe legi modificate si „adoptate” de Parlament. Practic votand DA dadeam girul in ALB modificarii sau revizuirii Constituriei. De aia nu au iesit la vor romanii.

    Reply
  12. Stefan

    Buna analiza, ca de obicei, dar mai putin ego-masaj n-ar strica. Sunteti foarte citata, dar distanta fata de restul sociologilor nu este mare. Dumitru Sandu ar tot atatea citari cate aveti si dvs. Iar Bogdan Voicu si Gabriel Badescu au si ei peste 1000 de citate.

    Reply
  13. laur22

    ai tu

    Ia de aplica regulile de mai sus (salience & competence) de care esti tu atat sigura shi estimeaza tu cu cifre verificabile care a fost sau va fi va fi prezentza la europaralemntare shi de ce acesta difera de cea de la parlamentare : same rules, same calculus methodology, same numbers ? .

    Adica ia tu de demostreaza din salience & competenece o formula ca sa se verifice pe amandoua.
    Hai gaina curaj ca te tai ca din cube fitting Niels Bhor a luat un premiu Nobel pt fizica da fac pariu ca n-o sa reusesti tu sa produci ceva similar cu formula radiatzie corpului negru doar deorece crezi tu ca ai suficiente date experimentale.

    Shi de aceea zic ai tu nu ma nebuni multzi prosti mai crezi tu ca pun botul la hareneala ta.

    Reply
  14. Petre

    D-nă profesor Pipidi ! După atâta miciună şi ticăloşie, răspândită de peroraţiile paranoice ale lui Dragea, Codrin Ştefănescu, Olguţa Vasilescu, Iordache, Nicolicea, etc românul onest, harnic, şi cu frică de păcat, au suflat şi în iaurt, pentru că Dragnea a încercat să se caţere pe valul facut de Coaliţia pentru familie, e drept finanţată şi din răsărit în contextul schismei provocate de Biserica ortodoxă rusă, în dispută cu Mitropolia Constantinopolului, pe tema Bisericii ortodoxe ucrainene şi rezultatul s-a văzut. Păi pentru asta nu trebuie să aplici sofismele frecvent utizate de vajnicii „sociologi” de partid, care comunică rezultate puternic influenţate să fie pe placul plătitorului. Acad. Moisil, la ale cărui seminarii duminicale ţinute cu Acad. Caius Iacob, cu tematici deosebit de interesante, ca de ex: Ecuatiile matematice ale fizicii moderne, a afirmat odată cu prilejul abordarii de un participant a prelucrării statistice a rezultatelor obtinute experimental: ATENŢIE ! STATISTICA POATE FI ŞI METODA DE A FUNDAMENTA CEA MAI SRUNTATĂ MINCIUNĂ.
    D-na proferoară Pipidi, nu încercaţi să demonstraţi ca, „Ahile cel iute de picior nu poate ajunge o broască testoasă” . Cei ce răspândeau demonstrarea acestei afirmaţii (mă ofer să o vă prezint în particular la cere ) au fundamentat MANIPULAREA, în Agora ateniană, inducănd atenienilor că Socrate prin tot ce a facut cu raţionamentele sale logice, a sucit mintile tinerilor în plimbările prin grădina Liceum si chiar şi ale seniorilor cu care se plimba prin grădina Academos, şi trebuie pedepsit să-şi bea cupa de cucută, cea ce în demnitatea SA, la vârsta senectuţii, nu a putut refuza. De asta s-au ferit din pur instict al locuitorilor Grădinii Maicii Domnului românii oneşti, harnici şi cu frică de păcat, lăsând in OF SIDE, ŞI BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ.
    Mă opresc aici !
    D-na proferoară Pipidi, nu ăncercaţi să demonstraţi ca, „Ahile cel iute de picior nu poate ajunge o broască testoasă” . Cei ce răsrândeu demonstrarea aceastep+ă afirmaţie (mă ofer vă o prezint în particular la cere ) au fundamentat MANIPULAREA, în Agora ateniană, inducănd atenienilor că Socrate prin tot ce a facut cu raţionamentele sale logice, a sucit mintile tinerilor plimbându-i prin grădina Liceum si chiar ale seniorilor cu care se plimba prin grădina Academos, şi trebuie pedepsit să-şi bea cupa de cucută, cea ce în demnitatea SA, la vârsta senectuţii, nu a putut refuza. De asta s-a ferit din pur instict al locuitorilor Grădinii Maicii Domnului.
    Mă opresc aici !

    Reply
  15. CAS

    Explicatiile ar putea fi si urmatoarele: 1) lipsa de resurse financiare: pentru estimarea rezultatelor unor alegeri sau consultari, inainte de sondajele la iesirea de la urne (exit polls), se realizau in saptamina premergatoare asa numitele tracking polls pentru a surprinde tendintele de mobilizare, demobilizare si eventualele schimbari in optiunile electorale; astea se faceau pina in ziua de dinaintea votului. Realizarea lor presupunea resurse financiare importante; in anii 90 televiziunile (indeosebi Pro TV) plateau pentru realizare de programe exit poll, care implicau si tracking polls. Acum nu au existat bani. Cel mai recent sondaj a fost, se pare, facut de CURS dar el a fost realizat/finalizat cu o saptamina inainte de referendum si a dat o rata a prezentei de 34%. Poate daca ar fi existat resurse pentru tracking polls si pentru inca un sondaj, estimarea ar fi fost mai buna. 2) Dificultatea estimarii prezentei la vot in Romania: la noi in listele electorale sunt inclusi si circa 2-3 milioane de adulti care nu se afla in tara. Dau urmatorul exemplu: sa presupunem ca potrivit estimarilor unui sondaj rata de participare la, sa zicem, vot va fi de 55%. (E exemplu fictiv.) Astia 55% sunt reprezentativ pentru cei sondati/intervievati CARE SE AFLA IN TARA. Adica NU 55% din cei 18 si ceva de milioane aflati pe listele electorale ci 55% din cei ??? milioane care se afla in tara. Bun, ca sa ne apropiem de rata aia de participare care e calculata din totalul celor din listele electorale, ar trebui sa scadem din 55% procentul ADULTILOR care NU se afla in tara. Ei, bine, care e acest procent? 15%? 20%? 23%? Care? Nici statul roman nu are estimari cit de cit acceptabile cu privire la acest procent de ADULTI. 3) Dincolo de asta, sondajele au varii surse de erori. Una dintre ele, o sursa datorata respondentilor, este asa-numitul efect de dezirabilitate sociala: tendinta respondentilor de a supra-declara comportamente dezirabile social (a merge la vot, a iti ajuta semenii, a nu da spaga etc.) si de a sub-declara comportamente indezirabile social (consum excesiv de alcool, spaga, infidelitati conjugale etc.). Cit de mare este acest efect in contexte si pentru evenimente specifice este aproape imposibil de determinat. Se lupta cu asta si cei din Vest; au fost propuse varii solutii pentru anumite tipuri de comportamente (influentate de principiul dezirabilitatii sociale( dar nu functioneaza in toate cazurile. Foarte probabil ca in cazul referendumului, amploarea efectului de dezirabilitate sociala in sondaje ar fi fost mai redusa daca existau resurse pentru asa numitele tracking polls, realizate cit mai aproape de ziua votului. Macar se putea zari tendinta. (Desigur, ar mai fi de luat in calcul si fenomenul spiralei tacerii, oarecum asemantator cu cel al efectului de dezirabilitate sociala dar generat de alte resorturi si functionind pe o alta logica.) Cele de mai sus, explica partial ceea ce unii ar numi esecul sondorilor. Oricum, ar fi trebuit luat in calcul si faptul ca estimarile privind procentul de voturi DA, cel putin in cazul unui institut, au fost in marja de eroare (90% fata de 91% cit a fost in realitate). Totusi, in opinia mea, problema cea mai dificila in estimarea ratei participarii la vot tine de faptul ca ne raportam la niste liste electorale nevalide.

    Reply
  16. gabriel radeanu

    Incep prin a spune ca,din toate punctele de vedere, referendumul este cea mai concreta forma de manifestare a democratiei,mai ales in situatii punctuale imposibil de negociat.Cu conditia ca ele sa ofere raspunsuri la probleme reale ale societatii.Obiectul ultimului referendum a avut intr-adevar fundament preventiv,pur teoretic,o finalizare pozitiva, indepartand pentru o perioada indefinita”drobul de sare de pe soba”.Din alta perspectiva,se pare ca nu a fost chiar fara rost,deoarece a eliberat tensiuni acumulate,ca urmare a atacurilor impotriva BOR din ultima perioada,pe fondul unei liberalizari excesive din punct de vedere moral a limbajului mediatic.Eu cred ca,nici Justitia si nici laicizarea statului nu sunt necesitati justificate ale Romaniei,sunt doar subiecte controversate,purtatoare de emotii colective prefabricate,generate in laboratoare obscure si interesate.Adevarata problema a Romaniei este infrastructura,cu referinta la cea aflata in administrarea statului…rutiera,cai ferate,aeriana,fluviala si maritima,reteaua de inalta tensiune si alte …conducte,canale si comunicatii…incluzandu-le aici,in mod special si cu importanta rezonanta politica,reteaua necesara pietonilor si biciclistilor.In momentul in care aceste vase comunicante vor functiona optim,Romania va deveni preferata investitiilor pe termen lung a UE si nu numai.Putem sa bagam la puscarie jumatate din poporul roman,daca nu refacem infrastructura suntem cu totii condamnati „la mila altora”.

    Reply
  17. Cinicul

    Eu credeam ca sondorii sunt cei care muncesc la sonda. Am verificat DEX-ul si n-am gasit noul sens. Marturisesc ca nu stiu un cuvant potrivit pentru cei care fac sondaje de opinie, dar cuvantul sondor imi aduce aminte de doamna prim-ministru si asta e destul ca sa discrediteze si aceasta profesie onorabila.
    Referitor la continutul intrebarii de la referendum e adavarat ca a fost o intrebare formulata idiot.
    Totusi absenteismul masiv la vot nu s-a datorat felului cum a fost formulata intrebarea , cum incearca sa demonstreze doamna AMP, pentru simplul motiv ca nici macar cei carae au participat la referedum nu stiau care va fi continutul intrebarii de pe hartia de vot.
    E adevarat ca subiectul respectiv a fost o non-problema in Romania pana cand niste capete infiebantate de la USR n-au venit cu propunerea legislarii casatoriei pesoanelor de acelasi sex.

    Reply
  18. di livio

    de unde sa invete sondorii?…din manualu meu, of course…oph, oph, mai Cristoph…sau din manualu Orgolii de Buzura

    Reply
  19. Goagl

    @di Livio Asa zic si astia cu sondajele- mai bine isi taie o mana decat sa invete de la cine stie. probabil nu esti de meserie, sau ai sti ca nu am oamenii de unde lua sociologie politica aplicata la Romania, decat de la madam Mungiu, asa cum acum zece ani nu aveai de unde invata Doctrine politice aplicate la noi decat din manualul ei (de asta il copia Busoi, ca era in programa de licenta peste tot). Dar, sigur, ar putea sa invete din Pas cu pas sociologii, sau doctoratele voastre de la ANI.

    Reply
  20. Elena R

    Eu as citi « Politica dupa communism », numai ca …ia-o de unde nu-i ( cu exceptia celor cateva capitole de pe sar.org.ro). E vreo sansa de republicare/ sau, si mai bine, digitalizare a cartii ?

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *