Delia Dobrovăț

De ce nu vorbesc politicienii cu elevii și tinerii?

Cât de mult contează părerea elevilor la nivel local? Sunt printre ei câțiva implicați în reprezentarea colegilor, exercitarea drepturilor și reclamarea încălcărilor legilor? În consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ preuniversitar, constituite potrivit prevederilor legale, din cota rezervată părinţilor un loc este repartizat, cu drept de vot, unui reprezentant al elevilor, care a împlinit vârsta de 18 ani. Reprezentantul elevilor este ales prin vot secret de către toţi elevii unităţii de învăţământ, alegerile fiind organizate de către consiliul elevilor. 

La toate şedinţele consiliului de administraţie constituit potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a), b) şi c) din metodologia aprobată de Ministerul Educației, respectiv art. 4 alin. (2) lit. a), b) şi c), reprezentantul elevilor, care a împlinit vârsta de 18 ani, participă cu drept de vot. În situaţiile în care la nivelul unităţii de învăţământ nu există elevi care au împlinit vârsta de 18 ani, reprezentantul elevilor este desemnat de consiliul elevilor şi participă cu statut de observator la şedinţele consiliului de administraţie, fiind convocat obligatoriu de preşedintele consiliului de administraţie la şedinţele în care se dezbat problematici privind elevii. 

Din păcate, așa cum ne-am obișnuit, aceste reguli nu sunt respectate peste tot sau sunt îndeplinite doar pe jumătate. Un caz de încălcare al legii a fost descoperit în jud. Bacău, la Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika” Comăneşti, unde timp de mulți ani s-a ascuns/ omis faptul că elevii au un cuvânt de spus, nu sunt chemați să ia parte la ședințe, să își spună punctul de vedere. Ioana Nunu, actuala reprezentantă în consiliul de administrație a purtat un conflict cu direcțiunea pentru a-i recunoaște acest drept.

Dorinţa de a fi elev reprezentant în CA a existat dinainte de a fi majoră. Am conștientizat importanţa cuvântului și votului meu acolo. M-am lovit de trista realitate ce se intampla în liceul meu. Nu mi-a venit să cred când am aflat adevărul care de la suprafață nu era ușor de observat, dar era greu de acceptat: în liceul meu pot spune ca nu mai exista un elev reprezentant in CA de 2 ani. Nu a fost chemat la ședinţe, consiliul școlar nu era informat. Astfel, apar intrebările: Cine vota? Cine reprezenta dorințele elevilor?” ne mărturisește consternată Ioana Nunu.

Ioana își amintește prin ce peripeții a trecut pentru ca legea să fie respectată la ea în liceu: „Am așteptat numaidecât să fiu majoră și să candidez pentru a scăpa de aceste întrebări. Scandalos este că directorul meu mi-a spus că în liceele tehnologice nu există elev reprezentant, conform unui Ordin de Ministru în care exista o lege care acum este și abrogată. Nu era la curent cu acest lucru, așa că am ramas dezamagită complet de presupusele lui aptitudini manageriale si de asemenea de atitudinea lui. În ochii lor suntem doar niște ţânci fără drept de cuvânt și păreri. Am încercat să-i explic ca o lege este ierarhic superioară unui Ordin de Ministru, am venit cu toate informațiile și argumentele necesare și într-un final tot nu am fost luată în seamă, ci mai degrabă luată în derâdere.

Singura soluție a fost să resimta presiune din partea <<superiorilor>>. A primit 5 adrese la numar în acest sens, apelurile mele către ISJ putând fi egalate cu același număr. Acum sunt elev reprezentant in CA, dovedindu-i ca si elevii au un cuvânt de spus și ca LEGEA E LEGE! Încă aștept niște răspunsuri în baza legii 544, deci monitorizarea și presiunea continuă. Concluzia e simpla și se aplică peste tot: Nu suntem ascultați, nu suntem luați în serios indiferent ca aducem informații veridice si asta doar pentru ca au o atitudine superioara datorită funcției si vârstei! Discrepanţele făcute au existat dintotdeauna, dar noi trebuie să prindem curaj. Eu am putut, de ce nu ai putea și tu de mâine?!” își încheie Ioana Nunu mărturisirea, cu o dorință vizibilă de a face diferența la ea în școală.

Acestui exemplu de încălcare se adaugă declarația alianței USR-PLUS cuprinsă în programul lor de guvernare dedicat învățământului preuniversitar, aferent guvernării 2021-2024, conform căruia ar urma ca elevii să nu mai fie reprezentați în organul decizional al școlii, Consiliul de administrație. Această propunere nu s-a mai regăsit în forma finală a programului de guvernare al coaliției proaspăt învestite de Parlament, dar ne rămâne totuși un semn de întrebare cu privire la modul în care USR-PLUS percep implicarea elevilor în comunitate.

Planurile partidelor pentru școala românească, Societatea Academică din România, decembrie 2020:

Alianța își propune prin programul său de guvernare eliminarea din conducerea școlilor, Consiliul de administrație, a reprezentanților elevilor și autorităților locale – propuneri pe care le condamnăm și le includem în categoria bilelelor negre. Elevii și-au câștigat în 2015 dreptul de a avea un reprezentant în CA, iar colaborarea dintre unitățile de învățamânt și autoritățile locale este vitală pentru bunul mers al serviciului public de educație (aflat, în urma descentralizării din 2006, în coordonarea consiliilor locale).

Întrebarea reală care apare după aceste situații este: de ce nu sunt consultați elevii, de ce nu contează părerea lor? Având în vedere că la ședințe se hotărăsc acțiuni care îi vizează pe ei direct, de ce nu s-ar lua în considerare partea lor de implicare? 


Delia Dobrovăț este ambasador Școli curate în județul Cluj, face parte din clubul de debate al orașului și este implicată în organizarea competiției Cluj Open. În același timp este pasionată de conferințele TEDx, ajutând ca voluntar la desfășurarea acestora.

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “De ce nu vorbesc politicienii cu elevii și tinerii?

  1. laur22

    De ce nu vorbesc oamanii intre ei ?

    Asta e intrebarea corecta.
    Nu doar „De ce nu vorbesc politicienii cu elevii și tinerii” ci pur shi simplu oamenii intre ei.

    De ce ashi vorbi eu cu tine de exemplu ?
    Un gand imi vin in minte shi ar fi acela ca tu s-ar putea sa stii ceva ce eu nu stiu inca shi ca acel ceva s-ar putea sa imi foloseaca mie de aceea ar fi bine sa te ascult ca sa folosesc ce stii tu pentru interesul meu viitor.

    Deci aici avem de-a faca cu intersectzia a doua conditzii extrem de restrictive fie shi numai cand sunt luate una cate una fara a amai fi vorbe de superpozitzai lor.

    In primul rand trebuie sa existe in mine suspiciunea de buna credintza din partea ta (tu vorbesti luand in considerare shi folosul meu viitor) deci tu nu imi esti adversary ireductibil ci posibil partener care vine cu o propunera pe care el posibilil partener adica tu o crezi reciproc avanatajoasa.

    in al doilea rand presupeunerea ca tu stii ceva ce eu inca nu stiu shi inca nu am luat in consideratzie deci eu trebuie sa extind asupra ta prezumptzia de competentza nu doar egala cu ea mea da cel putzin complementara ariei mele de expertiza shi capacitate de observatzide.

    In absentza celor doua condiztii nu poate fi vorba de dialog ci doar ce feedback eu verifica in masura in care ma intereseaza modul in care tu ca esantion al popultziei pe care se presupune ca o reprezintzi ai receptzaionat shi te raportezei la ceea ce vreu eu sa transmit / intreprind cu tine sau prin tine.

    De ce ar conta parerea ta in fatza altora ?
    De exemplu de ce ara conta pararea angajatzilor in fatza conducerii unei intreprinderi.
    Shi mai correct zis nu de ce ar conat ci cum se preleveaza respectiva parere ?
    In unele intreprinderi german reprezentatzii sindicatelor au locul lor in consiliul de administratzie al intreprinderilor.
    In majoritatea intreprinderilor americane asha ceva e de neconceput.

    De ce ?
    Deoarece intreprinderile americane sunt mai putzin consensuale decat cele germane ceea ce nu le face mai putzin legale ori eficiente.
    Cum sa faci tu ca elev ca sa ia un loc la masa deciziilor de la tine din scoala ?
    Paaaai cam cum au facut shi sindicalistii germane shi nu au facut sindicalistii americani.

    Eu nu sunt professor dar presupunand ca ashi fi, ce crezi tu ca m-ar convinge pe mine din ceea ce ai scris tu la tine in articol nu doar sa vreau sa te ascult ci sa itzi dau shi o putere de vot egala cu a mea atunci cand e vorba de a stabili un curs de actziune.

    Un text de lege ?
    Hahahaha.
    Nu constrangrerea unui text de lege ma poate convinge pentru ca pe textul de lege pot sa brodez o mie shi una de chitzibusuri avocatzesti panala terninarea anului scolar shi la numirea ltui repreznetat al elevilor pe care sa il boicotez folosind aclesi chitzibushri avocatzesti .
    Ceea ce ma poate convinge este persepctivca unei cooperari benefice mie ceea ce tu in articolul tau ai facut (your level best) tot ce tzi-a sta in putzintza ca sa evitzi.

    Shi deci de ce te-ashi asculta ?
    Deci de aceea zic poate ca Ioana Nunu ar fi rezolvat mai mult daca ar fi fost perceputa de catre corpul profesoral ca o colboratoare a lor in a mentzine o relatzie armonioasa cu elvii din scola ca o curea de transmisie a lor a corpului ptrofesoral catre corpul de elevi shi nu ca o curea de transmisie a unei entitatzi agi-prop straina atat corpului profesorala cat shi corpului de elevei.

    De ce zic asta ?
    Deoarece am fost marori la activitatzile agi-prop sau ma rog cum le numitzi voi isteriile cetatzenesti din fatza sediului PSD Comanesti shii cea ce am vazut eu posibil sa fi vazut shi altzii.
    Shi eticheta de am pus-o ei respectivei isterii posibil sa o fi pus shi altzii.
    Shi convinverea ca mi-am format-o eu vizionand respective sparcaila ca pe respectivii e perferabil sa-i evitzi pe departe ei fiind portavoace altora a unor unitatzi agi-prop profesioniste shi nu vocea autentica a sufletulyui din capul lor e posibil sa shi-o fi format si altzii.

    Nu zic da spui daca ma convingi ca merita deranjul o sa ma intersez la concret cum, ce, shi de ce ,…. daaaa pana una alta articolul de fatza nu prea mai convins ca se merita sa stau de vorba cu Ioana Nunu ori cu Delia Dobrovatz.

    Shi zau ca e pacat pentru ca nu exclud posibiltate ca sa existe ceva authentic shi relavat pemtru meie la el in cap ca pana un alta din textul articoilului aceasta nu rezulta shi intrucat nu result adesigur ca asha dupa cum e shi firesc reactia mea firesca este sa le ignor.
    Shi e bine ca stie shi el ca nu le ignor din rautate, ori misoginism, ori alte asmeneamoriuve ci pentru ca …. pur shi simplu …. nu vad de ce le-ashi asculta.
    Iar daca ele vor sa se faca ascultate poate ca ar trebui sa imi / sa ne dea shi alt motiv decat un text de lege conceput parca special pentru a fi ignorat (adica fara scanctziuni).
    Ca daca tot ce au ele de spus se rezuma la “legea e lege” (ca doar de aia a shi fost conceputa legea fara sanctziuni) tot ce pot eu sa raspund e sa ridic din umeri shi sa le ocolesc pe departe.

    Reply

Lasă un răspuns la laur22 Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *