Adrian Popescu

Dan Șova continuă moda autostrăzilor pe hârtie. CNADNR a scos la licitație studii de fezabilitate pentru alte 7 autostrăzi

Ministrul Transporturilor, Dan Şova, duce mai departe politica predecesorilor săi în construcţia de autostrăzi şi este gata să cheltuie peste 100 de milioane euro pe studii de fezabilitate. Nu este însă vorba de noi proiecte, ci de reactualizarea şi revizuirea altor studii mai vechi, întocmite de foştii miniştri de la Transporturi, studii care nu mai sunt însă de actualitate, după ce autostrăzile promise au rămas doar pe hârtie.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), instituţie aflată în subordinea ministrului Dan Şova, a publicat în urmă cu câteva zile în Sistemul Electronic al Achiziţiilor Publice (SEAP) licitaţii pentru realizarea studiilor de fezabilitate pentru 7 tronsoane de autostradă, care însumează 580 de km. Suma pe care autorităţile sunt dispuse să o plătească este de 234 milioane lei (52 milioane euro).

Aceste licitaţii se adaugă altora lansate la începutul lunii mai 2014 pentru 10 tronsoane de autostradă, pentru care sunt alocaţi 50 milioane euro pentru studii de fezabilitate.

România are termen până pe 31 decembrie 2015, data limită impusă de Comisia Europeană, pentru a absorbi fondurile europene destinate construcţiei de autostrăzi, estimate la aproximativ 1,3 miliarde euro, bani rămaşi din exerciţiul 2007-2013.

Este greu de crezut însă că autorităţile vor reuşi să acceseze aceşti bani, deoarece studiile de fezabilitate se vor întocmi pe durata unui an de zile (din mai-iunie 2014 până în mai-iunie 2015), astfel încât CNADNR va avea la dispoziţie doar câteva luni pentru a desemna firmele care vor construi efectiv autostrăzile.

Lista tronsoanelor de autostrada pentru care se solicită studii de fezabilitate (total 234 milioane lei, fără TVA)

– Autostrada Sibiu-Făgăraş, valoare estimata a studiului: între 23.512.585 şi 27.786.691 lei.
– Autostrada Sibiu-Piteşti, 43.422.722 lei.
– Autostrada de Centură Bucureşti Nord, valoare estimată între 14.356.924 şi 16.966.365 lei.
– Autostrada Târgu Neamţ (Paşcani)-Iaşi-Ungheni, între 26.161.111 şi 30.916.768 lei.
– Autostrada Buzău-Brăila-Galaţi, între 20.528.519 şi 24.260.068 lei.
– Autostrada Ditrău-Târgu Neamţ, între 43.663.427 şi 51.601.323 lei.
– Autostrada Târgu Mureş-Ditrău, între 33.267.173 şi 39.314.841 lei.

Autorităţile admit că vechile studii au fost făcute neprofesionist

În documentele postate pe SEAP, CNADNR recunoaşte că, în derularea proiectelor de elaborare a studiilor de fezabilitate, firmele desemnate tratează cu superficialitate mai multe domenii: realizarea de studii şi investigaţii de teren (topografice, geotehnice), identificarea proprietarilor terenurilor afectate, identificarea utilităţilor, identificarea siturilor arheologice, a ariilor protejate, dimensionarea lucrărilor, identificarea zonelor de alunecare a terenului şi propunerea de soluţii tehnice adecvate.

Concluzia este că la elaborarea proiectului tehnic şi apoi la execuţia lucrărilor s-au constatat diferenţe majore faţă de prevederile studiului de fezabilitate.

Aceste diferenţe au generat în timp costuri suplimentare majore în cadrul proiectelor, iar responsabilitatea proiectantului a fost aproape inexistentă.

CNADNR este acum dispusă să penalizeze firmele care vor întocmi studiile de fezabilitate dacă între proiectele lor şi datele de pe teren vor exista diferenţe majore.

„CNADNR SA îşi rezervă dreptul de a recupera de la Prestator orice prejudicii care vor fi generate de întârzierile cauzate, de erorile/lipsa de profesionalism/superficialitatea tratării studiilor şi lucrărilor, de nerespectarea obligaţiilor conform prezentului caiet de sarcini şi a legislaţiei în vigoare”, se arată în documentele de pe SEAP.

Pe de altă parte, multe din studiile de fezabilitate elaborate de mai toţi miniştrii de la transporturi nu au avut o finalizare pe teren.

De altfel, în anul 2011, Alin Goga, fost director al departamentului juridic din cadrul CNADNR, declara că instituţia unde a lucrat a cheltuit peste 50 milioane euro pe studii de fezabilitate care nu s-au transpus niciodată în proiecte.

În ce constă un studiu de fezabilitate

Firmele de proiectare vor trebui să realizeze măsurători pe teren, activităţi de investigaţii, servicii de proiectare, analize, evaluări şi să facă o estimare a costului lucrărilor.

De asemenea, trebuie stabilit traseul optim al autostrăzii, viabilitatea şi calitatea soluţiilor tehnice, nivelul costurilor de investiţie.

În plus, proiectantul are obligaţia să realizez studii de trafic pentru a permite dimensionarea intersecţiilor, care ar urma să asigure legătura cu reţeaua existentă de drumuri; studii cu privire la timpii de călătorie; viteza de deplasare (pe tipuri de vehicule) şi va identifica intensitatea traficului la oră de vârf pe reţeaua existentă.

Proiectantul va estima efectul asupra cererii de mobilitate şi a fluxurilor de trafic aferente, diferenţiate pe tip de vehicul şi combinaţii ale acestora, pe o perioadă de perspectivă de 30 de ani de la implementarea proiectului.

Totodată, proiectantul va lua în calcul (conform scenariilor pesimist, optimist şi cel mai probabil) în elaborarea studiului de trafic, şi alte proiecte ce vor fi implementate în zona de incidenţă a autostrăzii.

Memorandumul pe autostrăzi este nerealist

Guvernul Romaniei a adoptat pe 26 martie 2014 un Memorandum cu tema: „Strategia de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile aferente construcţiilor de autostrăzi în România având ca sursă de finanţare Fondul de Coeziune Post 2007-2013 (extindere 2015) şi Fondul de Coeziune 2014-2020 în vederea evitării decomiterii”. Memorandumul nu a fost făcut însă public, dar pe Internet au apărut fotografii cu pagini din acest document.

In acest memorandum se arăta că alocarea pentru autostrăzi din bugetul UE pe exerciţiul financiar 2007-2013, cu extindere până în decembrie 2015, este de 1,99 miliarde de euro, din care România a absorbit, până la 31 decembrie 2013, 708 milioane de euro.

Pentru a atrage mai repede aceşti bani, Ministerul Transporturilor a venit cu mai multe soluţii, printre care şi lansarea de noi licitaţii şi lucrări pe bani europeni, dar şi „fazarea” lucrărilor deja în execuţie. CNADNR propunea segmentarea tronsoanelor mari de autostradă în subsecţiuni de lungimi mai mici, iar aceste subsecţiuni să fie construite până în decembrie 2015.

Ideile cuprinse în Memorandum au fost însă criticate de Ministerul Fondurilor Europene, care susţine că proiectele nu sunt fezabile din punct de vedere economic, riscurile au fost subevaluate, iar unele investiţii exced alocarea financiară europeană.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *