Alina Mungiu-Pippidi

Dacă să plângem Antena 3 și când se retrage chestorul Tobă

E, desigur, o coincidență că la zece zile după ce m-am plâns că rușii cumpără la kilogram spațiu în presa română ANAF s-a dus cu zece mașini peste Antena 3. Acest lucru trebuia să se întîmple de mai bine de un an și Antena 3 știa, au avut timp să își pregătească o locație alternativă. Greu de argumentat după ce un tribunal găsește un furt că obiectul furtului trebuie să rămână pe veșnicie la cine a furat și să producă profit, că așa e moral și normal și bine.

Spațiul pe care presa română, redusă în proporție de nouăzeci la sută (mai exact vedeți aici) la un fel de tarabă pe care cumpărătorii vin cu produsele de acasă și le etalează chiar ei, a ajuns ca un maidan de închiriat. Poate veni circul, taraful, sau băieții din Vaslui cu ultima victimă de ocazie să o tăvălească prin tufișuri. Proprietarul maidanului a renunțat demult la pretenția că oferă el muzica, el oferă doar maidanul. Uneori nici maidanul nu e al lui, ca în situația de la Antena 3.

Ocazia unei autoreglementări, a unei recunoașteri a unei situații imorale și periculoase (să vinzi spațiu propagandei ruse în timpul unui război în care sunt bombardate școli și spitale e echivalentul vânzării propriei armuri în timpul unei bătălii), a existat. Am creat acum câțiva ani o coaliție pentru o presă curată în care am invitat să fie făcute publice – nimic mai mult – numele cumpărătorilor de spațiu în presă, fie prin acționarat, fie prin reclamă. Era după Roșia Montană, când lucrurile deveniseră mai evidente ca niciodată. Din păcate, în ciuda exemplului destul de eroic dat de jurnaliști ca Moise Guran sau Cătălin Tolontan (amândoi au luat și înjurături după ce și-au etalat sursele de finanțare) exemplul lor nu a fost urmat decât de prea puțini. Pe lista celor care au avut curajul să își publice sponsorii nu există Antenele (e și greu, având în vedere procedura rafinată de a solicita unora să îți închirieze maidanul că altfel pui o rachetă nucleară acolo și tragi în ei), B1TV sau Hotnews. Și un an mai târziu, după acest efort ratat de transparentizare prin autoreglementare găsim pe majoritatea patronilor din presă în închisoare, că a treia soluție nu mai există, trăim totuși în UE, și legea e lentă, dar te prinde din urmă. Vedeți lista integrală a cui este în pușcărie aici.

Nu că trădarea țării, în sensul cel mai larg, că țara noastră e UE și NATO azi, nu Dacia Romană, ar fi scopul celor care se fac ecoul propagandei putiniste (că, să facem diferențe, nu sunt toți rușii la fel), sau al oricărei propagande antioccidentale, că sunt zile în care mi se pare că Al Jazeera sau Russia Today, cu emisiunile lor despre rasismul din Detroit sunt culmea jurnalismului occidental după ce arunc o privire pe dejecțiile antioccidentale din presa română. Vorba aceea, în Detroit chiar e rasism,, deși nu e de știre zilnică. În schimb în Koln nu sunt câte violuri crede presa română, prima care a tras semnalul de alarmă după cea rusească, iar în țările scandinave nu sunt furați copiii din Est pentru a mări zestrea genetică a locuitorilor. Scopul presei române, mai exact al celor care au luat cu japca vreun maidan pe undeva este pur și simplu subzistența. Ei vor să mai trăiască o zi ca să mai șantajeze o zi. Restul sunt efecte secundare.

Problema este că asta a ajuns să fie majoritatea, și sunt puține surse în care asemenea mizerii să nu se amestece cu conținut scris de tineri care chiar vor să fie ziariști sau scriitori de opinii care nu au nicio legătură cu siteurile pe care publică. Și odată ce anormalitatea e regulă, nu mai ai cum autoreglementa, și intervenția statului în sensul verificării actelor de proprietate ale maidanelor din presă a devenit singura soluție. Trebuie să vină deratizarea, poliția de cartier și să evacuăm toate maidanele. După aceea poate vom avea din nou o presă, acum nu avem. Și da, să nu singularizăm Antena 3, or fi ei cazul cel mai notoriu pentru că au pe față procese de șantaj și au căpătat ilegal spațiul, dar nu sunt ei singurii. Optzeci la sută din cangrena care își spune presă trebuie să dispară, și atunci o să existe din nou piață pentru presa adevărată. Această transformare s-a petrecut în Occident în secolul XIX și numai după aceea a apărut ceea ce numim azi presă liberă.

Aceeași situație anormală s-a petrecut în învățământul superior din România, unde frauda pare să se fi generalizat în anumite discipline și universități astfel încât azi avem zeci de cadre universitare care cauționează pușcăriași și discuții stupide despre capacitatea închisorilor de a funcționa ca și centre de perfecționare și avansare a carierei științifice. Propun să închidem pe undeva toate disciplinele subperformante la indicele Hirsch, ceea ce însemană toate socioumanele, cu dreptul în frunte, poate ies din captivitate mai apte să producă lucrări științifice decât în neprielnicul spațiu universitar.

Odată ce anormalitatea a devenit regula și întregul spațiu academic este pervertit, o tentativă de autoreglementare de genul celei pe care o încearcă ministrul Curaj, cerând fiecăruia să își etaleze mizeria de bună voie și nesilit de nimeni, cum am făcut noi cu Coaliția pentru o presă curată, nu poate conduce decât la perpetuarea situației existente, nu la schimbarea ei. Ordonanța de urgență propusă de ministrul Educației nu are potențial pentru altceva decât autoperpetuarea fraudei. Nimeni nu face ce nu este în interesul său, și a cere Colegiului Național de Apărare sau Academiei SRI să se autodiscrediteze recunoscând că ministrul Tobă, ministrul Oprea, copiii săi și soțiile lui Coldea și Licu s-ar putea să nu fie niște oameni de știință nu e o încercare serioasă de a curăța învățământul. Nu e nici măcar o încercare ipocrită. E o rușine. Să ridice mâna cine crede că va veni vreun evaluator străin să ne închidă școala doctorală de la Academia Națională de Informații, partea cea mai ”tare” a ordonanței Curaj. Când ai posibilitatea să schimbi o lege, să faci așa ceva nu arată decât că ești parte a sistemului deja pervertit. Aș înțelege dacă nu ar exista în România oameni și instrumente, dar instrumentele le avem, există Google Academic, și avem și oamenii, destul să citiți articolul lui Nicolae Manolescu despre ce înseamnă o lucrare științifică. Avem oameni ca Manolescu, pe care nu îi poate atinge nimeni, eu știu zece ca ei din care s-ar putea face un Consiliu Național de Etică așa cum ar trebui, care să ne curețe grajdurile, de la Ponta la Tobă. Nu se poate pentru că nu vrem. De două săptămâni primesc mesaje că trebuie să îl urmăresc în instanță pe Bușoi ăsta, care a fost așa de neinspirat că a copiat chiar de la mine. Va să zică universitatea care l-a făcut doctor cu o sută de pagini în mare parte compilate nu poate face nimic, nici ministerul, și nici partidul, ca și la EBA și ca și la Gabriel Oprea tot societatea civilă, aia neconvenabilă, trebuie să facă ordine. Nu știu ce părere aveți dvs., dar eu m-am cam săturat de miniștri și președinți care îmi țin teoria că e imposibil să faci ceva din poziția de ministru sau președinte, dar ne găsesc nouă, celor fără nicio poziție, mereu ceva de făcut ca să curățăm mizeria pe care și-au făcut ei tronul.

***

Citește și:

Faptele din spatele manipulării. Cele 8 etape care au dus la evacuarea Antenei 3 din sediu

Mihai Goțiu: Măi, noi am oprit emisia Antenei 3 încă din 2012! Și de ce povestea de acum n-are vreo treabă cu libertatea presei

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

9 thoughts on “Dacă să plângem Antena 3 și când se retrage chestorul Tobă

  1. AlinaP

    Doamna Mungiu, va inteleg frustrarea, aveti dreptate. Coruptia in educatie a ajuns la acelasi nivel ca in toate celelalte domenii dar e mult mai grava pentru ca e vorba de furt intelectual care apoi inghite totul in jur. Legislatia prevede condamnarea furtului material – bani, avere sub orice forma. Din pacate, nu exista nici un fel de legislatie care sa defineasca clar furtul intelectual precum si pedeapsa cuvenita in acest caz. Avem nevoie intai de legislatie si apoi de un DNA in sistemul de educatie care sa faca curatenie cum trebuie si sa puna educatia la locul care i se cuvine in societate. Premierul ar trebui sa se implice serios in aceasta problema, e intai si intai raspunderea lui. Parerea mea e ca ministrul educatiei ar trebui schimbat, domnul Curaj nu corespunde functiei, suporta coruptia. Pe de alta parte, presedintele e absent deasemeni lasand ca totul in tara sa mearga de la sine.

    Reply
  2. Maria Vranceanu

    Va admir d-na Mungiu pentru insistenta cu care incercati sa scoateti la suprafata murdaria societatii in care traim. Ceea ce faceti este o munca de Sisif pentru ca un mare filozof roman de la inceputul secolului trecut a descris psihologia acestui popor perfect valabila si astazi – C.Radulescu Motru. Cititi-o acum si sa vedeti ce calc perfect este ceea ce traim noi astazi. Nu vi se pare ca traim in doua lumi paralele – cea a prof.Manolescu si a inca vreo 100 de intelectuali adevarati – si ei la varsta senectutii – si restul lumii semidoctii umflati cu titluri si grade ca penele pe care si le pun oamenii triburilor africane ? Se falesc si ies in fata sa-i vada lumea ca sunt si ei doctori, se fac academicieni, isi pun trese, isi fac palate, gonesc in masini luxoase sa fie vazuti. Topime in toata regula ! Ba i-au si depasit pe adevaratii academicieni : si-au facut si familia „doctori” sa vada toata lumea. Si nu-i opreste nimeni…Aveti dreptate : cine va indrazni sa desfiinteze academia lui Oprea?? Pentru ca , nu-i asa, este o academie… Doamne in ce lume traim… Ba ceva s-a schimbat de pe vremea lui Radulescu Motru: academicianul lui Oprea nu se mai lauda ca este „copil de taran” ci incearca sa ascunda in pod opincile ca, de.. nu mai cadreaza.

    Reply
  3. Emil Stoica

    Cu tot respectul, insa eroul nostru Tolontan nu găsește alt subiect azi decât sa o atace pe judecătoarea declarată drept „dușman” de catre trustul patronului comun. Cat despre publicarea finanțării ca ziarist si Gazeta, nu îmi aduc aminte ca Tolontan sa detalieze relațiile sale comerciale cu omni prezentul si mult lăudatul Gigi Becali. Cand e vorba de Tolontan, cu toate meritele pe care le are, el se afla ferm la rubrica neagră a presei romanești.

    Reply
    • brod

      nu chiar… dar la cea gri – cu siguranță! aduceți-vă aminte când a scris că domnia sa n-ar fi găsit în rechzitoriul lui Voiculescu nici o dovadă că acesta ar fi fost beneficiarul afacerii ICA, sau când a dat un ciudat drept la replică unor cercuri influente care puneau scandalul Galei Bute doar pe seama SRI-ului cel gelos.
      probabil că, atunci când ți se arată o anumită pisică (albă, neagră?), o lași puțin mai moale. asta intră în categoria „nobody is perfect!”, nu?

      Reply
  4. Liber Cugetator

    O întrebare… daca ajunge mesajul la destinatar… care sunt cei zece oameni „fara pata” pentru Consiliul national de Etica… Nu de alta, dar s-ar putea ca aceasta lista chiar sa foloseasca intr-o zi…

    Reply
  5. brod

    Traiian Berbeceanu = ministru de interne și Godină = șeful Poliției. doar așa li se poate trage preșul de sub picioare! altfel, se apără între ei, o lungesc… o complică. Cu sau fără Curaj.

    Reply
  6. alinaMP

    Stati linistit- sunt toti oameni de clasa intai, deci vor fi morti pana atunci. Media de varsta nu le e favorabila.

    Reply
  7. taunul77

    Vad ca si Johannis s-a apucat sa le planga de mila Antenelor. Iar despre retragerea lui Toba, nici poveste …

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *