Romania Curată

Cursdeguvernare.ro: România doctoratelor. Sinistrul avânt și spectaculoasa cădere a unei industrii business to business între politicieni și universități

Universitățile din România (și Academia) au produs din 1990 și până acum aproximativ 67.000 de doctori în științe. Numărul în sine nu este mare – avem 3,34 de deținători de astfel de titluri la 1.000 de locuitori, ceea ce ne plasează sub media europeană. Problema este că jumătate din numărul total de doctorate au fost obținute în ultimii 5 ani (peste  30.000, după 2010), ceea ce ridică numeroase suspiciuni privind calitatea lor, dincolo de proporțiile probabil unice în lume ale plagiatelor, arată un articol publicat de site-ul cursdeguvernare.ro și semnat de Mariana Bechir.

”După un vârf de sarcină în 2012 (peste 6.000 de doctori făcuți în acel an) numărul a scăzut brusc de peste 3 ori în acest an, după ce doctoranzii s-au speriat de scandalul plagiatelor. Odată cu numărul lor au scăzut și alocările pentru universități.

Scurt istoric al puseelor doctorale

În 1990, România avea sub 1.500 de deținători de tilu de doctor în științe, iar în 1990 s-au acordat 17 astfel de diplome.

Sistemul s-a dezvoltat vertiginos și  în 1999 s-a depășit nivel de 1.000 de titluri eliberate.

A doua ștachetă a fost doborâtă în 2005, când România a adoptat procesul Bologna, în care doctoratul nu mai este o formă de consacrare științifică, ci doar unul dintre cele trei cicluri ale studiilor universitare:

  • de licenta
  • de masterat
  • de doctorat

Așa s-a ajuns ca de la o medie anuală de 1.000 de noi doctori până în 2008 (când finalizează studiile primii absolvenți de doctorat Bologna), după acest an să apară producții record de 5.000 de noi deținători de astfel de titluri, anual.

Recordul a fost atins în anul în care revista Nature publica prima acuzație de plagiat adusă fostului premier Victor Ponta (2012):

ev-nr-doctorate-768x272

2012- vârf de sarcină la producția de doctorate în anul în care Victor Ponta a fost acuzat de plagiat

Numărul de doctorate acordate este, raportat la populație și la situația din alte state membre, echilibrat: la 1.000 de locuitori cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, România a avut, în 2014, 1,4 titluri eliberate, comparativ cu Slovenia – 3,5, Danemarca – 3,2 titluri, Portugalia – 3,1, Finlanda, Suedia și marea Britanie – câte 2,9, iar Germania – 2,8.

doctorate-obt

În condițiile în care doar patru universități românești figurau în QS World University Rankings 2016-2017, la pozițiile 701+, este greu de acceptat că 49 de universități din România reușesc să producă teze de doctorat cu potențial de a deveni lucrări de referință pe plan internațional.

De 3 ori mai mulți doctori decât articole științifice publicate

Dacă raportăm însă titlurile noi la alți indicatori – investițiile din acest domeniu (suntem țara europeană cu cele mai mici bugete acordate învățământului superior și cercetării), la PIB sau la outputuri (articole științifice în reviste de top în domeniu, patente etc.)  este clar că avem “supraproducție” de asemenea titluri.

Este concluzia unui studiu realizat în 2014 de doctor Dan Alexandru Corlan, care a analizat corelația dintre numărul deținătorilor de doctorate și articolele SCI (Articole Science Citation Index), unul dintre indicatorii de calitate din cercetare.

Astfel, a constatat Dan Corlan, la trei titluri de doctor se publică un singur articol din această categorie. Puțin și în comparație cu Bulgaria, unde fiecărui titlu de doctor în științe îi corespundea în 2010 o lucrare SCI:

doctorate-la-articole-sci

Concluzia analizei lui Dan Corlan era că excesul de doctorate există în câteva domenii cu disproporție semnificativă față de articole SCI, în principal științele agricole, unde România se situează pe primul loc în lume.

“Studiul remarcă faptul că, pe anumite domenii, proporția doctoratelor față de articole publicate este excesiv de mare.

În științele naturii, însă, avem prea puține dotorate față de câte articole se scriu”, a explicat Dan Corlan (foto)pentru cursdeguvernare.ro

Recolta de doctorate pe domenii de activitate

În 2010, în științele agricole s-au acordat 18 doctorate la 1 milion de locuitori, de patru ori mai mult decât în Germania (4,93), iar raportat la articole SCI, avem 32,5 doctorate la un articol SCI, spre deosebire de Franța (un doctorat la 50 de articolele publicate), de exemplu.

În pofida numărului mare de doctorate, cercetarea din acest domeniu este “pe moarte”, potrivit unor analize recente ale Ministerului Agriculturii și Academiei, și este nevoie de o reformare. Printre altele, este domeniul cu cea mai mare medie de vârstă a cercetătorilor.

O situație dezechilibrată se înregistra și la disciplinele umaniste.

În domeniul științelor naturii, raportul dintre doctorate și număr de articole a fost de 1:10, similar celui din cele mai performante sisteme de cercetare.

Situația s-a păstrat și în cel mai recent Tablou de bord al cercetării și inovării (2016), la indicatorul articole publicate în top 10% cele mai citate publicaţii de către oamenii de știință români:

articole-in-top-publicatii-768x341

Privite în dinamică, se observă chiar o reducere, în 2014, compartiv cu 2013, a numărului acestor articole apărute în top 10% publicații.

Disproporția dintre numărul absolvenților de doctorat și outputuri se observă și în prăpastia dintre țintele fixate în cercetare și dezvoltare pentru 2020 și situația reală în care ne aflăm: un singur indicator era apropiat de ținta propusă – numărul de absolvenți de doctorat:

tinte-cercetare-doctoranzi

Business to business: Mii de doctoranzi s-au retras după scandalul plagiatelor, universitățile pierd clienții și banii

Anul acesta, până pe 15 octombrie, s-au eliberat 1.559 de titluri de doctor, iar Sorin Cîmpeanu estimează că nu se va ajunge la 2.000 de titluri pe întregul anul.

Motivele:

  1. Scandalul plagiatelor și afectarea imaginii
  2. Îngreunarea procedurilor (durează un an de la finalizarea lucrării și până la susținere)
  3. Încheierea proiectelor cu finanțare europeană pentru pregătire doctorală.

După izbucnirea în 2012 (odată cu acuzația adusă de revista Nature fostului premier Victor Ponta) a scandalului plagiatelor, atât universitățile, cât și amatorii de doctorate au devenit mai reticenți.

Presiunea publică a dus la o filtrare mai atentă a acestor lucrări, de mai multe ori pe parcurs, pentru a se depista eventuale similitudini cu alte teze, a explicat pentru cursdeguvernare.ro profesorul Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educației.

“Eu, personal, folosesc trei softuri antiplagiat, cumpărate de universitate sau utilizate gratuit prin Ministerul Educației”, spune Sorin Cîmpeanu.

Acest lucru a făcut ca de la aproximativ 6.258 de tiluri emise în 2012 să se ajungă în 2016 la sub 2.000.

În urmă cu trei se înscriseseră la doctorat 4.619 doctoranzi, ceea ce înseamnă că peste 43% s-au pierdut pe drum – adică au renunțat. Ponderea reală este chiar mai mare, explică Sorin Cîmpeanu, deoarece universitățile nu raportează toate abandonurile:

“Categoria celor care renunță de facto, dar nu de drept, este mai mare. Vin în anul I, își dau seama că nu e pentru ei – e pra greu, necesită un efort prea mare și alte motive – iar universitatea, deși știe că o persoană a renunțat, o roagă să aibă înțelegere și să nu facă documentele de renunțare, ca să-l păstreze în continuare și să obțină finanțare încă doi ani”, spune fostul ministru.

Citește continuarea articolului pe cursdeguvernare.ro

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Cursdeguvernare.ro: România doctoratelor. Sinistrul avânt și spectaculoasa cădere a unei industrii business to business între politicieni și universități

  1. sorana

    domnule ex-ministru, daca stiti de astfel de cazuri, trebuie sa le raportati, este deturnare de fonduri publice!

    Reply
  2. AlinaP

    Interesanta aceasta statistica, intr-adevar o industrie de doctorate false in Romania, un business sprijint de stat si de politicieni. Cred ca o problema e ca s-au infiintat multe scoli de doctorate fara a avea cadrele adecvate si care au devenit auto-generatoare de plagiatori. In 25 de ani s-a degradat calitatea invatamantul romanesc creat in mai bine de 100 de ani.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *