Sorin Paveliu

Cum sa facem, cu cap, curatenie in sanatate

În urmă cu aproape 10 ani, externalizarea laboratorului spitalului Colentina către firma directorului general al Casei de Asigurări Bucureşti era privită cu invidie şi respect de cei care doreau şi mai apoi au reuşit să imite modelul. Astăzi, firma respectivă a construit deja un spital (pe cale de a fi dat în funcţiune) cu 17 etaje! Exemple sunt multiple, sunt ştiute însă niciodată Procuratura nu a reacţionat. Pînă acum un an, cînd s-a început urmărirea a 42 de fraudatori, dând o lovitură unei reţele bine puse la punct, care opera în Bucureşti. Casa de Asigurări Bucureşti şi CNAS au luat măsuri pentru ca prin controale tematice şi ca urmare a unor reclamaţii, astfel de situaţii să nu se mai repete. Oare?! Aşa să fie?

Trebuie înțeles că actualul sistem fragmentat a fost creat tocmai ca să poată fi abuzat și, ca atare, va fi abuzat și de acum încolo. Nu este greu să îţi imaginezi de ce în România se preferă existenţa a sute de laboratoare mici! Un oraş precum Koln, care funcţionează în “patria” sistemului de asigurări de tip Bismark – împrumutat şi de noi – are doar un singur laborator central, o clădire cu multe etaje, care deserveşte toate cabinetele din jurul oraşului pe o rază de 40 de kilometri, de unde probele sunt ridicate cu precizie de metronom de curieri, iar rezultatele sunt transmise în 2 ore prin e-mail! Spitalele folosesc acelaşi laborator central, iar repetarea unei investigaţii care a fost efectuată în ambulator în urmă cu câteva zile este de neconceput (este practic acelaşi laborator). Eficienţa laboratorului este concordantă cu numărul de analize care se efectuează zilnic: zeci de mii de un anumit tip efectuate cu analizoare automatizate de mare randament, cu un cost per analiză de câteva ori mai mic decât cel al unui analizor de buzunar – folosit de orice aventurier care vrea să se îmbogăţească de pe urma bolnavilor din România! Să nu-şi facă cineva iluzia unui profit nemeritat sau exagerat al acestui “monopol”. Toate costurile de “producţie” sunt transparente, afişate, publicate şi negociate cu toţi actorii – Colegii ale medicilor (sunt separate pentru medicii de familie de cel al “specialiştilor”), spitale, case de asigurări (sunt mai multe)! Mai mult, laboratorul beneficiază de o auditare externă permanentă – unele din probele efectuate fiind recoltate aleator în dublu exemplar şi transmise către laboratoare de referinţă – pentru validare şi calibrare! Se poate gândi cineva la fraudă şi parandărături către medicii din ambulator sau funcţionarii din asigurări? Exclus!

Prin contrast, la noi, casele de asigurări au făcut sute de contracte cu laboratoare mai mici şi mai mari, fiecare dintre aceste entităţi fiind gata să mituiască pe oricine i-ar asigura existenţa contractului şi mai ales dimensiunea suficientă! În acest timp, imaginea bătrânului bolnav cu biletul de analize în mână care se trezeşte cu uşa în nas la câteva zile după începutul lunii – este ignorată şi acceptată ca un truism, o banalitate, fără ca cineva să ia nici cea mai mică măsură în ultimii 12 ani! Între timp, cei care au pornit de la mici laboratoare de analize au ajuns să îşi dezvolte afaceri de zeci şi sute de milioane, garantând în fata băncilor tocmai cu morisca bine unsă şi pusă la punct a analizelor cu CNAS.

Această poveste amară, cu hoţi şi păgubiţi, demonstrează că sistemul sanitar nu va merge mai bine doar prin privatizare! Medicii care au participat la această morisca morbidă sunt operatori privaţi, laboratoarele sunt societăţi comerciale private! Iar dacă cineva crede că faptul că sistemul de asigurări (de stat) este cauza, ar trebui să-şi arunce un ochi către fraudele din domeniul asigurărilor (private) casco şi RCA!!

Ca și în multe alte situații din domeniul sanitar, poliția încearcă să repare fără succes ce au stricat guvernele. Nu e suficient să arestăm cît mai mulți – cei care le vor lua locul vor face la fel, sistemul e astfel creat încît să fie abuzat și controalele să fie dificile, ci să tăiem sursa acestei afaceri de la rădăcină. Acreditarea acestor sute de laboratoare (private sau publice) și deschiderea posibilității de a fi rambursate din bani publici au creat problema pe care o vedem. Nimeni nu il impiedica pe ministrul Nicolaescu, cel putin in principiu, sa organizeze o licitatie prin care sa nu existe mai mult de un laborator la 3-400 000 de asigurati, cu preturi de cost minimale, ca in exemplul dat.

Ceea ce guvernul a creat, guvernul trebuie să repare. Intrebarea este daca vrea! Exista, deci, suficienta vointa politica?


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

8 thoughts on “Cum sa facem, cu cap, curatenie in sanatate

  1. Nick Sava

    Chestia cu „analizele” am patit-o pe pielea mea. Am avut un sert de analize facute la o clinica privata, dupa lista data de medicul (specialist) curant. Dar m-a tirmis sa fac niste investigatii la o clinica de Nefrologie din spital. Acolo, mi s-au facut din nou toate analizele – desi le dadusem pe cel pe acre le aveam (cechi de-o saptamina). Pe urma, depistindu-mi-se ceva, am fost internat in (acelasi) spital, unde mi s-au facut un al treilea set de analize! La cca 10 zile distanta. Sigur, pe mine nu m-a deranjat in mod deosebit, nu mor dintr-o seringa de singe luata, dar nu m-am putut opri sa ma intreb: cine acopera financiar toate aceste analize? Nu eu!

    Reply
  2. Theodor

    Acreditarea laboratoarelor de analize medicale de catre Casa de asigurari de sanatate este o acreditare nula,nefiind facuta de profesionisti.
    Acreditarea laboratoarelor trebuie facuta de RENAR.

    Reply
  3. Carmen

    si inca un lucru- rotirea cadrelor (tesa) in mod special- sunt pusi pe alte criterii. multa incompetenta veti gasi. copii, nepoti si etc.

    Reply
  4. Dan Perețianu

    De 3 ani, există comisii paritare la nivelul caselor județene și a MB care stabilesc plafoane pentru număr de analize și pentru numar de laboratoare în contract cu CAS. Medicii obișnuiți doresc limitatrea acestor laboratoare. Este interesant că laboratoarele mici, ale medicilor, au fost înghițite de cele mari. În laboratoarele medicilor (cu cabinete) nu existau astfel de cazuri. Ele au apărut după ce sistemul a fost cuprins de patroni. La fel ca și la farmacii: una la fiecare 5 metri. Numerus clausus este încă greu de impus în sistemul de sănătate, precum și la intrarea la facultățile de medicină – care au prea mulți absolvenți. Fenomenul este complex. El a fost amplificat și de decizia din 2007 de a face PNESS.

    Reply
  5. Arleta Faur

    Trebuia sa privatizeze asigurarile de sanatate. ATUNCI aia ar fi fost mai atenti cu banii lor si nu ar fi fost furati asa usor. Asa…au vrut sa fie furati.

    Reply
  6. Lexus

    Nimic nou sub soare, practic acelasi sistem functioneaza in toata tara de 20 de ani. Acesta este sistemul care hraneste politicienii romani…capusarea banului plublic prin tot felu de manevre contractuale. In fapt, toate privatizarile au avut drept scop indepartarea acestor gari fara fund ale bugetului de stat. De ex: combinatul de Galati a fost ani de zile un mare minus, pana in momentul in care s-a privatizat, iar firmele capusa au fost indepartate. Astfel de exemple se gasesc in continuare in jurul tuturor institutiilor statului. Nimeni nu v-a schimba nimic decat atunci cand vor fi presiuni externe, pt ca este modul in care traiesc si se finanteaza politica si politicienii romani.

    Reply
  7. calin lucica

    ca multi oameni de buna credinta care-si platesc darile la stat si apoi isi fac un calcul din ce vor trai o luna de zile,ma intreb daca cnas este atat de ,,curate”si necorupta cum se face ca ,,uita” sa informeze populatia in timp real si nu dupa 5ani ca au o restanta la plata,cand oamenii se trezesc acasa cu instiintari de plata enorme?aceasta nu este inca o hotie a cnas-ului?cum medicii si-au deschis cabinet private si te trimit la ele in loc sa faca investigatiile in spital, acolo unde se presupune ca platim si acestea sunt putin dintre neregulile cnas

    Reply
  8. rz

    Nu sunt de acord cu concluzia articolului, in special cu reglementarea numarului MAXIM de laboratoare. Banuiesc ca mega laboratorul din Köln e rezultatul concurentei, a fost atat de eficient ca ceilalti nu au rezistat.

    Ceea ce trebuie sa faca legislativul este sa asigure reguli clare si bune (pentru a asigura un standard minim de calitate si concurenta), iar CAS?, MS, parchete sa verifice tot ce misca pentru a nu fi incalcari ale regulilor. Pe urma concurenta isi va spune cuvantul si vor rezista doar cateva.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *