”Pam, Pam! În Piatra Craiului, la Plaiul Foii, un proaspăt foișor informativ. Ce tare, îmi zic, văzându-l de la depărtare. Intru, și mă dezumflu instant. Lemnul netratat (va rezista foarte puțin în condițiile de vreme din munte), pe alocuri chiar și necojit, iar execuția făcută cu picioarele. Resturile de lemn, aruncate lângă. Dacă cineva a făcut deja recepția acestei lucrări realizate din bani publici, să răspundă pentru această bătaie de joc, împreună cu executantul. O grămadă de copaci tăiați de pomană.
#padurearezista doar dacă nesimțiții și hoții dispar. Dați mai departe, că fără expunere publică și presiune acești indivizi vor continua jaful nestingheriți.”
Postarea de mai sus și fotografiile de mai jos îi aparțin alpinistului Alex Găvan și a fost făcută duminică după-amiază pe Facebook. Și dăm mai departe, pentru că e de dat mai departe. Conform panoului ”de șantier”, beneficiar al lucrării este RNP Romsilva – Administrația Parcului Național S.A., iar contractul prevede realizarea a 4 asemenea foișoare și amenajarea a 4 trasee tematice, contra sumei de 126.157 lei. Data finalizării e 27 aprilie 2015. Așadar, teoretic, execuția e finalizată! Priviți și voi și ziceți câți bani face și da, dați, vă rog, mai departe!
Întregul proiect destinat îmbunătățirii stării de conservare a biodiversității Parcului Național Piatra Craiului costă peste 6 milioane de lei (aproximativ 1,35 milioane de euro), din care peste 4,8 milioane de lei fonduri europene și 1,2 milioane de lei de la Guvernului României. Să fie oare la fel de profesionist cheltuiți și restul banilor?
Nde departe imi place cum arata. Copacii nu sint prea grosi, nu cred sa fie f batrani.
Singuru lucru de care chiar are nevoie turistu îi un loc de unde să cumpere o hartă actualizată ! Foișoru ăsta nu-i de prea mare folos. Banii ăștia ar fi putut fi folosiți pentru educație ecologică în școli că se obțineau rezultate mult mai bune și de durată.Problema noastră îi că accesu în rezervațiile naturale îi prea ușor,să poate intra și cu mașina,un lucru dăunător conservării.Ca să conservi ,păstrezi natura ,trăbă să limitezi număru celor ce intră în parcurile naționale adică dacă nu poți intra pe propriile picioare atunci să stai acasă că nu plânge natura după noi oricum. Protecția naturii să face doar dacă noi nu intervenim în sistem.
„Și să mai și tai copaci pentru asta? ”
Exact, foarte corect.
Trebuia facuta din beton si acoperit cu tabla se integreaza mult mai bine în peisaj.
Mihai, nu stiu daca ai realizat, dar titlul e ironic. Si daca citrai tot articolul, iti dadeai seama ca problema semnalata aici nu e ca au taiat copacii ci ca au facut munca de mantuiala (nu au tratat lemnul, imbinarile sunt facute aiurea..etc). Si la cum e vremea la munte, n-o sa tina prea mult si o sa se strice, si e pacat…
Iar suma alocata acestor foisoare nu reflecta realizarea lor „cu picioarele”…clar nu toti banii au fost folositi pentru asta si de aia a iesit cum a iesit… :(
Era bine daca s-ar fi gandit baietii astea „bine intentionati” sa faca si niste banci si mese pentru a putea lua masa pe traseu cum a fost odata in Romania in astfel de locuri pe traseele montane, zic pentru ca am fost pe acel traseu din piatra Craiului si eu (acum 10 ani) dar na-m vazut un loc in care sa fie amenajat pentru campare sau odihna, fac si astea lucru de pomana si cum bine ne-am obisnuit sa spele niste bani pentru ca vorba aia mentatlitatea lor cea neinteleasa de noi e bine intretinuta de lacomii oportunisti si fara scrupule ai societatii noastre.
E foarte ok foisorul. Lemnul e pus pe stalpi de beton, va rezista si netratat ca nu va sta la umezeala si se usuca natural. Comentam sa ne aflam in treaba.
Da, aveti dreptate, comentati ca sa va aflati in treaba…
Asa cum a fost „pus pe stalpi de beton”, cum a fost ales si finisat lemnul si cum au fost realizate îmbinarile, într-adevar o parte se va „usca natural” in timp ce alta va putrezi linistita.
Cam despre asta era vorba.
Ma mira ca n-ati zis nimic de „aspectul rustic” si de „maiestria mesterilor populari”.
Ce-i drept, Ivan, casele din lemn de pe vremuri care rezistă foarte bine şi în zilele noastre erau tratate cu substanţe şi soluţii şi mai ştiu eu ce…
Să fim serioşi! Cred că Alin are dreptate, atât timp cât e acoperit, o să reziste. Toată lumea se crede mare meşter dintr-o dată, în loc să încurajăm iniţiativa cuiva de a face ceva frumos.
Nimeni nu face nimic, dar să băgăm de vină ştim toţi
@ Florina: da, la casele de pe vremuri lemnul era afumat, la altele era dat cu păcură, oricum, înainte de a fi folosit la construit case lemnul era lăsat niște anotimpuri bune la uscat…