Cum poate să provoace un Tur al Marilor Tunuri societatea civilă din Constanța să spună stop corupției

I-am invitat pe locuitorii de la malul mării să se alăture unei excursii mai puțin obișnuite, cu ”obiective turistice” inedite și am umplut la finele săptămânii trecute un autocar cu oameni care doresc Constanța Curată.

Ce ne-am propus a fost să mediatizăm probleme de integritate publică și să discutăm tipuri de soluții propuse de societatea civilă. Alegerea și documentarea obiectivelor s-a făcut cu ajutorul organizațiilor nonguvernamentale constănțene, în principal al Centrului de Resurse Civice, membru al Alianței pentru o Românie Curată (de altfel, președintele Cosmin Bârzan a fost ghidul principal al Turului, împreună cu Simona Popescu, coordonator ARC) și al jurnalistelor Mariana Iancu și Sânziana Ionescu, de la ediția locală a cotidianului Adevărul, cărora echipa le-a mulțumit pentru implicare.

Continental, hotelul din care a rămas doar fundația. Semnal de alarmă pentru salvarea patrimoniului imobiliar al Constanței

Când am ajuns pe locul unde se mai văd urme ale fundației, mulți nu înțelegeau de ce ne plimbăm pe un teren viran acum. Cei tineri nici nu știau ce a fost acolo. Și totuși, tot despre salvarea patrimoniului a fost vorba. Dacă această clădire, și ea emblematică odinioară pentru oraș, a fost pusă la pământ, asta nu trebuie să se mai întâmple cu alte asemenea obiective istorice ale Constanței. Participanții au aflat cu toții cum, în punctul zero al orașului Constanța se înălța, până în anul 2000, hotelul Continental. Construcția cu o arhitectură superbă reprezenta un punct de atracție al orașului. Apoi, ea a devenit o ruină. Mai mulți ani, zidurile au rămas în picioare și trecătorii care se opreau puteau crede că orașul a fost bombardat.

În 2000, administrația Mazăre a decis demolarea ruinelor care aveau proprietari ce se luptau în instanțe pentru recâștigarea drepturilor primite. Numai fundația a rămas. Peste ea s-a adus strat de pământ și s-au montat câteva elemente de decor foarte contestate.

Este drept, din fostul hotel rămăseseră doar niște ruine.

Arhitectul constănțean Radu Cornescu spune că după anul 1990 a intrat în subsolul clădirii pentru a evalua rezistența clădirii. El spune că de pe stâlpii de susținere tecuiala se desprindea, iar armătura dispăruse cu totul. „A fost o minune că nu s-a produs un cutremur mai mic că s-ar fi prăbușit cu totul. În perioada în care a fost construit nu existau norme ale betonului armat „, a spus el.

Hotelul Continental a fost numit astfel după numele fostei construcții a cărei istorie se pierde în pragul veacului XX. Lângă primul Continental, situat aproape de prima școală românească construită după 1978, s-a ridicat ulterior o altă construcție, a Hotelului Carlton, proiectată de vestitul arhitect Harry Goldstein. Odată cu venirea la putere a comuniștilor, hotelurilor li se semnează sfârșitul. Primul a fost demolat Continentalul, în anul 1960. Pe locul lui s-a ridicat o nouă aripă a Carlton-ului. Însă, cum Carlton era o denumire care amintea de regele Carol, tovarășii au decis să îl numească Proletarul. Apoi devine Republica, pentru ca in anii ’70 sa preia numele hotelului demolat – Continental.

Despre criterii de integritate în fața Primăriei Constanța: dezbatere ad-hoc

Ajunși în fața Primăriei, excursioniștii civici au discutat despre rolul în comunitate și calitățile pe care trebuie să îl aibă viitorul primar. Cineva spune: ”Domne, ca să fii primarul unui astfel de superb oraș, cu un asemenea potențial economic, nu trebuie să te gândești la bussinesul tău și cum să-ți umpli buzunarele din bani publici. Trebuie să știi să gestionezi corect bugetul local”. Un alt participant adaugă: ”Am doi copii mici. Nu vreau ca și ei să treacă prin ce am trecut eu. Cinci ani m-am chinuit prin străinătate, că în oraș nu mi-am găsit de muncă, m-am întors, și cu suma strânsă mi-am făcut o mică afacere, a mea. Dar a fost nevoie să plec și să mă chinui când, de fapt, eu acasă aș fi vrut să mă realizez. Rolul autorităților locale este să vegheze pentru binele comunității de cetățeni, nu al comunității de hrăpăreți pe bani publici!”.

Participanții știau că primarul Constanţei, aflat la al patrulea mandat, a renunţat în luna mai 2015, pe rând, la toate funcţiile sale. Şi-a dat demisia de la primărie după 15 ani, apoi a ieşit din partid, renunţând la conducerea PSD Constanţa. Deciziile le-a luat în timp ce se afla în arestul Poliţiei Capitalei, pentru un dosar de mită de 9 milioane de euro. Între timp, Mazăre a fost eliberat şi continuă lupta în justiţie, din postura de inculpat. A ieşit total din lumina reflectoarelor, spunând că nu-şi mai doreşte atenţia publică. Are mai multe dosare DNA pentru care va da socoteală. Primul datează din octombrie 2008, pentru un prejudiciu de 114 milioane euro rezultat din restituirea şi atribuirea nelegală a unor întinse suprafeţe de teren intravilan din Constanţa şi Mamaia. Dosarul se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În aprilie 2016, Radu Mazăre şi fratele său, senatorul Alexandru Mazăre, au fost trimişi în judecată de DNA pentru luare de mită, fals în declaraţii şi respectiv complicitate, în dosarul cartierului de nevoiaşi Henri Coandă.

 Nu mai vrem oameni ca Nicușor Constantinescu în Consiliul Județean!

Am poposit și în fața Consiliului Județean. În cele trei mandate pe care le-a avut ca preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu nu a făcut decât să adune dosare penale. Deşi a stat în SUA luni de zile pentru a se trata de „cancer în stadiu terminal”, Constantinescu, nu s-a lăsat aşa uşor îndepărtat de la preşedinţia Consiliului Judeţean Constanţa şi nici de la conducerea executivă din PSD Constanţa, unde era prim-vicepreşedinte. Cel mai vechi dosar, cel al retrocedărilor ilegale al unor terenuri în care este judecat alături de Radu Mazăre, este încă pe rol. Nicuşor Constantinescu este acuzat într-un alt dosar că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în altul este judecat pentru că a subfinanţat Centrul Militar Zonal. În acest dosar, Nicuşor Constantinescu este acuzat de multiple infracţiuni de abuz în serviciu, constituire a unui grup infracţional organizat şi conflict de interese. Alături de el mai este învinuit şi fostul producătorul general TVR Cristian Zgabercea. Procurorii îl mai acuză pe Constantinescu că a finanţat echipa de handbal a municipiului Constanţa, în mod ilegal, de la bugetul judeţean, cu suma de 3.750.000 lei, iar din această sumă clubul sportiv, al cărui preşedinte era tot el, a achitat societăţii la care inculpatul deţinea 25% din părţile sociale, suma de 113.032 lei. În alt dosar, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a fost trimis în judecată se referă la elicopterul SMURD care s-a prăbuşit în lacul Siutghiol, la 15 decembrie 2014, pasagerii pierzându-și viața. El este acuzat de abuz în serviciu în formă continuată, după ce a dat elicopterul, ilegal, unei societăţi comerciale, deşi în caietul de sarcini se prevedea că aparatul de zbor trebuia folosit în cazul acţiunilor de intervenţie în caz de urgenţă. Fostul baron a fost suspendat de prefect pe 24 februarie 2015 din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, instituţie pătată de scandalurile ce l-au avut în prim plan pe baronul local.

Discuția despre integritate și calitatea viitorilor consilieri județeni s-a centrat pe transparență. Sunt doar câțiva consilieri care și-au depus rapoartele de activitate. Participanții au decis că să le solicite tuturor să-și facă publică activitatea din timpul celor patru ani de mandat. ”Nu mai vrem oameni ca Nicușor Constantinescu în Consiliul Județean”, spune cineva.

Cazinoul din Constanța este o ruină. Are o poveste fascinantă, dar un destin post-decembrist urât

Între pereții construcției lui Daniel Renard, în perioada interbelică, s-au născut poveşti de iubire şi au avut loc tragedii. Aici se jucau sume de bani uriaşe, se făceau şi se destrămau averi, iar unii se aruncau apoi în mare. Toalete de ultimă modă erau expuse în sala de bal, restaurant sau în sala de joc a cazinoului. Era o atmosferă seducătoare de „la belle epoque”. Perla litoralului românesc, Cazinoul se degradează dramatic pe zi ce trece, fără să existe speranță că va mai putea fi salvat. În prezent, el se află în administrarea Companiei Naționale de Investiții, care și-a luat angajamentul că îl va reabilita. Din păcate, nici unul din cele cinci consorții care s-au înscris în luptă nu a reușit să câștige marea luptă.

Opinia publică nu mai are răbdare. Un arhitect constănțean a demarat recent o petiție pentru salvarea a ceea ce se mai poate din cazino. În 2007, Cazinoul a fost concesionat de Primăria Constanţei, pentru o perioadă de 49 de ani, firmei Queen Investments SRL, care deţine o reţea de cazinouri de lux în toată lumea, inclusiv în România. Numai că firma, care anunţase investiţii de nouă milioane de lei numai în primii cinci ani, a renunţat la acest proiect. La scurt timp, Elena Udrea, fostul ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, a preluat Cazinoul pentru a-l reabilita, numai că nu a trecut mult până când construcţia a ajuns iar în administrarea autorităţii locale întrucât trecuse mai bine de un an de când fusese preluat de minister şi lucrările nu începuseră. În martie 2013, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicușor Constantinescu, a anunţat că a fost aprobată finanţarea pentru reabilitarea cazinoului, lucrările urmând să fie realizate cu fonduri europene. Investiţia era de 10 milioane de euro. Dar totul a rămas la stadiu de proiect. În 2014, primarul Radu Mazăre a mers în Elveţia pentru a discuta modalităţi de colaborare cu reprezentanţii celui mai mare cazinou din Europa, aflat la Lugano. Apoi, consilierii locali au votat transmiterea lui în proprietatea Ministerului Lucrărilor Publice cu promisiunea că Guvernul va aloca cele 10 milioane euro necesare pentru renovare. A fost astfel evitată o restaurare pe bani europeni care le-ar fi impus autorităţilor transformarea lui în muzeu.

Constănțenii au decis pe loc să susțină de acum înainte, printr-o petiție trimisă autorităților, stoparea degradării și găsirea cât mai rapidă a unor soluții de salvare a acestei clădiri de patrimoniu european.

O uriașă ruină de cinci stele abandonată pe malul mării

În portul turistic Tomis zace o clădire abandonată ce ar fi trebuit să fie cel mai luxos hotel din Constanța, Hilton, așa cum promitea administrația în urmă cu 15 ani. Oamenii care au venit la Turul Marilor Tunuri s-au uitat la structură cu alți ochi acum, deși trec pe lângă clădirea abandonată destul de des. Numai că sâmbătă au decis că este o hidoșenie, iar Primăria ar trebui să găsească totuși o soluție pentru ca ea să nu mai existe. Hidoșenia, și dacă ar fi fost finalizată, tot nu s-ar fi încadrat în peisajul arhitectural local.

Primăria a concesionat terenul unei firme, care mai apoi a devenit proprietară pe spațiul respectiv. Firma cumpărătoare nu a reușit să ducă la bun sfârșit proiectul pe care l-a început în 2002. Lucrarea a stagnat din cauza neînțelegerilor dintre proprietari și firma care construia. Lucrurile au fost tărăgănate până în 2005, când lucrarea a fost stopată de tot. Gurile rele spun că la bază ar fi vorba de o greșeală de proiectare, că hotelul a fost proiectat prost și că ar fi riscat să se dărâme, solul nepermițând o astfel de construcție.

Fostul primar Radu Mazăre a spus, la un moment dat, că investitorul italian, care urma să cheltuiască șapte – opt milioane de euro, n-a mai fost lăsat de soție să continue munca în România, pentru că ar fi avut aici nu mai puțin de 4 amante.

În spatele afacerii se afla trioul Mazăre – Constantinescu – Strutinski, așa cum în repetate rânduri a scris presa locală. Firma care a cumpărat inițial terenul și-a schimbat acționariatul în mai multe rânduri. Într-un final, el a ajuns sub controlul lui Sorin Strutinsky, apropiat de-al fostului primar, Radu Mazăre. Nu este singura afacere a clanului cu Portul Constanța. În 2004, SC „Sisteme Internaţionale de Afaceri” SA, firma lui Valentin Gheorghe Ionescu, alt apropiat al lui Mazăre, a închiriat două hectare din Portul Turistic Tomis de la Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, în urma unei licitaţii publice. Zona a fost atribuită până în 2021. Director, la acea vreme, era Gheorghe Moldoveanu. Proiectul, care s-a realizat mult mai târziu, se referea la lucrări de amenajare a digurilor şi cheurilor ce delimitează portul turistic Tomis. Se urmărea mărirea capacităţii de primire a ambarcaţiunilor de agrement, precum şi amenajarea edilitară a zonei. Iniţial, pentru întreaga suprafaţă s-a negociat o chirie lunară de 2.605 euro, fără TVA, valoare stabilită apoi la 1.302 euro lunar, fără TVA, pentru o perioadă de 36 de luni. Ulterior, contractul a fost renegociat, iar printr-un act adiţional s-a stabilit o nouă chirie, valabilă de la 1 decembrie 2005, de 3.224,5 euro pe lună.

Despre mall-ul din parc și lipsa de implicare a cetățenilor din zonă, direct afectați

Cel mai mare parc al orașului, Tăbăcărie, a fost ciuntit de fosta administrație, care a dat avizele necesare construirii unui mall.

În 2001, consilierii locali au votat la comandă construcţia unui mall în parcul Tăbăcărie, pe o suprafaţă de 43.350 mp. Primăria Constanţa a aprobat trecerea suprafeţei de spaţiu verde din proprietate publică în proprietate privată. Cadoul l-a primit SC Holland Development Group SA.
Mallul din Tăbăcărie, care l-a băgat pe Radu Mazăre în anchetele DNA, s-a construit pe terenul deţinut de Ştoian Gardef, un bulgar foarte bogat, care a deţinut mai multe case atât în centrul oraşului, pe strada Ştefan cel Mare, cât şi la periferie, pe locul pe care mai târziu s-a amenajat Parcul Tăbăcărie. Marele bogătaş Stoian Gardef a deţinut, în zona Tăbăcărie, un teren, dar şi o construcţie numită „Vila Verde”, pe care, în 2001, le-au revendicat moştenitorii săi.
Moştenitorii lui Stoian au solicitat măsuri reparatorii. Şi-au dat seama că, dată fiind importanţa terenurilor, sunt şanse minime să le primească înapoi. Ce s-a întâmplat ulterior? Avocatul moştenitorilor ne spune că aceştia au primit 20 de terenuri în diverse zone din Constanţa, iar restul drepturilor au fost cesionate mandatarilor. Avocatul nu ştie cum SC Holland Development Group a devenit mandatara moştenitorilor lui Gardef, pentru suma de două miliarde de lei. Ulterior, şi această societate a cedat, la rândul ei, drepturile litigioase pe care urma să le preia, unei persoane fizice, Daniel Ene. Nu mai puţin de 18 de terenuri în Constanţa şi în staţiunea Mamaia au fost câştigate de această persoană fizică. Daniel Ene, spun procurorii, era cesionar cumpărător de drepturi succesorale alături de Viorel Pană, Valentin Ionescu Gheorghe, Cristian Borcea şi mulţi alţii, conform actului de trimitere în judecată din 2008.
Afacerea mall-ul din Tăbăcărie a fost înstrăinată, întrucât, în 2008, la inaugurarea City Mall, panglica a fost tăiată de Elan Schwartzenberg, preşedintele Neocity Group România şi prieten cu Mazăre. La rândul lui, şi-a înstrăinat afacerea, la sfârşitul lui 2013. În prezent, la mall-ul din Tăbăcărie se execută lucrări de extindere.

În 2008, 37 de inculpaţi, în frunte cu Radu Mazăre, au fost trimişi în judecată pentru restituirea şi atribuirea nelegală a unor mari suprafeţe de teren intravilan din municipiul Constanţa, Mamaia, plajă şi faleza, fapte care ar fi dus la un prejudiciu de 114 milioane de euro.
Conform procurorilor, „terenul de 52.471 de metri pătraţi, din Parcul Tăbăcăriei, nu a fost restituit în natură celor îndreptăţiţi, ci firmei cesionare Holland Development Group SA, la care acţionar şi administrator este Sandu Bogdan Gabriel, iar acţionar principal, prin firma Millenium Global Development, este Valentin Gheorghe Ionescu, care a plătit pentru drepturile succesorale un preţ de 100 de ori mai mic decât cel real”. Cineva din public ne povestește cum, deși ar fi putut opri abuzul dacă ar fi fost uniți și ar fi acționat împreună printr-o acțiune civică bine organizată, locuitorii din zonă, direct afectați, au refuzat să se implice. Acum, vor suporta, și deja suportă, consecințele acestei lucrări, realizată prin abuz al autorităților locale.

 ONG-uri constănțene, parte a României Curate

Înainte cu o zi de Turul Marilor Tunuri, Simona Popescu, coordonatoarea Alianței pentru o România locală a invitat organizațiile nonguvernamentale din Constanța la o dezbatere dedicată creării unei coaliții de acțiune cetățenească pentru promovarea bunei guvernări. Participanții au fost invitați să răspundă la câteva întrebări esențiale pentru această perioadă. Cum putem activa o comunitate județeană dedicată bunei guvernări? Ce lipsește societății civile locale pentru a lucra împreună la obiective civice de impact asupra vieții cetățenilor? Putem fi solidari și consecvenți pentru ca reușitele noastre să fie de durată?  La întâlnirea cu lideri locali ai societății civile, care s-a desfășurat în Sala de Lectură a Bibliotecii Județene ”Ioan N. Roman” Constanța, au participat lideri locali precum Cosmin Bârzan, președintele CRC ori Ramona Leonida, liderul Coaliției ONG Constanța (inițiată în urma protestelor ulterioare incendiului de la Colectiv, la inițiativa unor cetățeni și asociații care au înțeles că sloganul ”Corupția ucide” este valabil inclusiv pentru constănțeni). Au venit și lideri ai Asociației Elevilor, alți reprezentanți a zece asociații din localitate, precum și jurnaliști. Dar și cetățeni simpli, care au dorit să ne cunoască.

Modelul România Curată, o rețea anticorupție ce include organizații, lideri de opinie, voluntari din numeroase domenii, inclusiv jurnaliști, dar și rezultatele studiilor realizate în cadrul proiectului ”Dezvoltarea capacității de monitorizare a bunei guvernări prin Alianța pentru o Românie Curată”, au constituit puncte de reflecție, dar și de generare a propunerilor activiștilor constănțeni.

Concluzia generală a fost aceea că dacă în perioada Mazăre vocea societății civile aproape nici nu s-a auzit (parte fiind capturată intereselor locale, parte descurajată prin diferite metode să acționeze consecvent), încet, încet, când oamenii au fost încurajați de rezultatele justiției, au început să se reorganizeze. Domeniile se diversifică prin adăugarea componentei de activism civic local, anticorupție, stabilirea unor reguli clare de monitorizare și dialog cu autoritățile locale. Noua rețea locală a fost invitată să se alăture ARC. Criteriile de integritate propuse la nivel național de România Curată vor fi transmise spre asumare și candidaților la alegerile locale constănțene. Iar noii colaboratori vor putea oricând să apeleze la expertiza noastră. Ne vom susține în demersuri viitoare dedicate integrității și bunei guvernări. Organizațiile constănțene vor cere tuturor consilierilor locali și județeni rapoartele de activitate pentru cei patru ani de mandat. Am reținut propunerea de a transmite la nivelul decidenților naționali nevoia de întărire a protecției avertizorului de integritate și de modernizare a reglementărilor referitoare la referendumurile locale, astfel încât propunerile cetățenilor să aibă șanse reale de fi transpuse în realitate. Am mai reținut decizia organizațiilor locale de a nu se lăsa folosite, pentru capital electoral, de diverse personaje angrenate în competiția electorală.

România curată le mulțumește jurnaliștilor constănțeni care au relatat cu multă energie despre Turul Marilor Tunuri, unii dintre ei participând chiar și cu propuneri la întâlnirea noastră civică, conducerii Bibliotecii Județene ”Ioan N. Roman” Constanța care a acceptat ca întâlnirea cu ONG-urile să se desfășoare într-un cadru excelent, organizațiilor și cetățenilor care s-au implicat nu numai în Turul Marilor Tunuri, ci și la configurarea unor viitoare inițiative comune.

 Filmări din timpul Turului puteți vedea aici:

1. TV Dobrogea
2. Youtube
3. Digi24.ro