Pe site-ul Curtii Constitutionale (CC) putem citi Decizia nr.224 din 13 martie 2012. CC a trebuit sa faca fata unei avalanse de sesizari privind neconstitutionalitatea articolului 259 al (2) din Legea sanatatii (asa cum a fost modificata de Guvernul Boc in decembrie 2010 printro OUG), respingindu-le pe toate pina la aceasta data.
Textul de lege criticat are următorul conţinut:
Art.259 alin.(2): „Contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.”
De aceasta data, CC a inteles sa dea o decizie pe care o voi reproduce, de asemnea, integral:
“Constată că dispoziţiile art.259 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care au format obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicată de Carp Iordache, Carp Petrică şi Ioan Frolich în Dosarele nr.10043/62/2011, nr.10045/62/2011 şi nr.10046/2011 ale Tribunalului Braşov – Secţia civilă, sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei.” (nota mea – CC ne lasa sa intelegem ca, pe undeva, lipseste o virgula!)
Eu cred ca aceasta decizie, ca si prea multe altele date de CC in ultima vreme, trebuie sa conduca la o necesara dezbatere publica asupra modificarii modului de a verifica constitutionalitatea legilor, inainte de orice alta propunere de modificare a Constitutiei! Acest sistem si-a dovedit limitele! Astazi, majoritatea judecatorilor este data din partea PUTERII POLITICE. Nu este chiar o noutate, au mai existat astfel de situatii. Trebuie sa exista o alta modalitate prin care sa se previna aparitia suspiciunii de partizanat politic in interpretarea Constitutiei, care sa prevaleze in in fata principiilor de drept!
Iata in cele ce urmeaza argumentele care m-au determinat sa fac afirmatiile de mai sus:
1. In textul deciziei 224, CC se apara fata de critica inevitabila ca a dat numeroase alte respingeri de sesizari avind ca subiect acelasi articol, invocind faptul ca petentii nu au adus argumentele adecvate. Din punct de vedere strict juridic, o astfel de interpretare este discutabila dar, la limita, acceptabila. Este o insuficienta a celor care nu au stiut sa-si argumenteze cauza. Dar oare judecatorii CC pot tolera un articol neconstitutional doar pentru ca argumentatia nu a fost suficient de temeinica? Oare nu aveau datoria si puterea de a sanctiona articolul cu pricina? Putem accepta ca nici ei nu au avut in vedere perspectiva oferita de ultimul petent. Totusi, pina la judecata lor, zeci si sute de judecatori au gasit argumente pentru a face interpretarea corecta a neconstitutionalitatii articolului de lege respectiv.
2. Una din criticile de constitutionalitate a fost respinsa pentru ca instantele aplicaseră legea neunitar. CC nu a acceptat sesizarea pentru ca “problema face obiectul unui recurs în interesul legii, potrivit art. 329 şi următoarele din Codul de procedură civilă şi ale art. 126 alin. (1) din Constituţie, iar nu al unei excepţii de neconstituţionalitate.” Intradevar ICCJ arbitreaza in astfel de situatii cum se va interpreta legea, IN VIITOR! Hotaririle date ramin valabile!
3. Are articolul mai sus mentionat mai multe interpretari? In opinia mea NU!
Intentia legiuitorului, care ar putea fi dubitabila in prima propozitie, a fost developata in urmatoarea propozitie – “Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei”. Daca articolul nu s-ar fi aplicat in intentie intregii pensii care depaseste 740 de lei – imi este greu sa formulez o ecuatie matematica care sa se aplice articolului respectiv acceptind premisele CC. Totusi ma voi aventura: “Care este pensia mai mare de 740 lei din care scazind 5,5% din ceea ce depaseste aceasta limita sa obtii o suma mai mica de 740?!??” Solutia pare imposibila si chiar asa este! “Legea (proiectul de lege) trebuie sa instituie reguli necesare, suficiente si posibile” prevede nu numai legea 24/2000 – referitor la tehnica legislativa cit si bunul simt juridic elementar. Interpretarea legilor se face utilizind printre altele si metoda gramaticala insa si cea logica. Mai mult, trebuie vazut care a fost intentia legiuitorului. Aceasta poate fi vazuta si prin conduita pe care a urmat-o Guvernul (in cazul de fata chiar legiuitorul temporar) – a incasat banii calculind intreaga pensie nu numai ceea ce depaseste 740 – aceasta fiind chiar nemultumirea care a determinat sesizarea instantelor de sute de mii de pensionari!
4. Articolul 259 alin.(2) din Legea nr.95/2006 este indubitabil neconstitutional. CC a ales solutia declararii sale ca fiind CONSTITUTIONAL daca este interpretat in modul in care l-a redactat legiuitorul, subrogindu-se in fapt ICCJ-ului sesizat in interesul legii – exact ceea ce a decis ca nu are dreptul sa faca! Am cautat, folosindu-ma de un program legislativ, dar si de Google, daca a mai existat vreun precedent in care sa se dea o astfel de decizie. Eu nu am reusit sa gasesc,nu exclud insa ca un specialist in drept poate are abilitatea de a identifica o alta decizie similara.
Cum este posibila o asemenea interpretare si mai ales de ce au optat judecatorii CC pentru o astfel de solutie pe care as eticheta-o ca rusinoasa?
Aici voi face un adevarat proces de intentie judecatorilor CC – insa imi cer scuze aprioric – ambivalenta lor este generatoarea situatiei. In fapt este exact ceea ce doresc sa nu se mai repete – posibilitatea de a lasa cetateanului de rind intr-o ceata totala in interpretarea legilor.
In opinia mea, solutia paradoxala folosita duce cu gindul la ratiuni politice: declararea articolului 259 alin.(2) ca fiind neconstitutional ar fi atras dupa sine consecinte materiale imediate, ar fi condus la obligarea Guvernului sa emita o ordonanta de urgenta pentru modificarea acestuia in maxim 45 de zile si mai ales sa ia o decizie privind sumele retinute in cei 2 ani de aplicare a acestui articol neconstitutional! O solutie de bun simt ar fi ca sumele incasate in mod nelegal sa fie considerate plata in avans SAU sa fie returnate celor care solicita acest lucru in mod expres! Solutii similare putem gasi in legislatia referitoare la taxa pentru prima inmatriculare. Desigur, avind in vedere veniturile mizere ale pensinarilor este de asteptat ca acestia sa inceapa imediat cererile de rambursare a sumelor incasate neconstitutional!
Procedind in maniera aleasa, CC a lasat o singura portita legala – milioane de pensionari sa se adreseze Tribunalelor – perturbind grav actul de justitie – pentru recuperarea sumelor incasate intr-o maniera neconstitutionala. Trebuie sa intelegem ca in urma acestei decizii nu vor avea de suferit numai grefierii si judecatorii ci justitiabilii dein intreaga tara. Procesele, cu termene si asa prea lungi, vor fi aminate incepind de acum cu alte foarte multe luni, pentru ca instantele vor primi incepind cu aceasta luna MILIOANE DE NOI CERERI! Cu aceasta ocazie, mica reforma in justitie a primit o lovitura de moarte, cel putin in ceea ce priveste celeritatea!
Ca sa intelegem cu adevarat miza acestei decizii vom face citeva estimari: conform Ministerului Municii in Romania exista 5.363,4 mii persoane cu o pensie medie de 722 lei; presupunind ca media se suprapune peste mediana – nu intru in amanunte de statistica – putem aprecia ca jumatate din pensionari au peste pensia medie si jumatate sub aceasta pensie. Cuantumul total al pensiilor calculat pe baza datelor de mai sus est
e de 10,6 mld euro. 5,5% din jumatate din aceasta suma reprezinta 291 de miloane de euro incasati in anul 2011, bani care ar trebui returnati imediat. Mai mult, bugetul Asigurarilor sociale de sanatate TREBUIE DIMINUAT CU CEL PUTIN 200 de milioane de euro – care nu mai au sursa (pe trimestrul 1 banii au fost deja retinuti). Rezulta ca Guvernul ar trebui sa faca o rectificare negativa de 500 de milioane de EURO! Pentru a avea termene de comparatie – sa nu uitam doua scandaluri recente, cu profund impact politic: vinzarea esuata a rezervei de cupru pentru 200 de milioane de euro si transferul prioritar catre primariile PDL a 150 de miloane de EURO din fondul de rezerva al Primului Ministru.
Acesta este motivul pentru care, in opinia mea subiectiva, de nespecialist in ale dreptului, reprezentantii puterii din CC au inteles sa nu declare neconstitutional un articol abuziv si care incalca, fara dubii, legea fundamentala.
In calitate de expert in probleme de sanatate nu pot sa nu-mi exprim ingrijorarea fata de perspectiva ocolirii situatiei de fapt. Prefer un Guvern care imi spune ca are o problema si ca ia masuri nedorite dar necesare (cum ar fi reducerea de buget) unui Guvern care stie pericolul dar ma minte privindu-ma in ochi. Astfel de atitudini conduc la mii si mii de decese evitabile, la disfunctionalitati grave ale sistemului sanitar, la punerea populatiei bolnave pe pozitii antagonice, aproape de conflict, cu personalul medical, vina fiind in fapt a guvernantilor!
O astfel de tergiversare in plata unor drepturi s-a intimplat si in cazul educatiei – profesorii urmind sa primeasca banii la care erau indreptatiti prin lege pina in anul 2016! Situatia pensionarilor este insa diferita – banii nu le-au fost promisi ci le-au fost luati. Mai mult, aminarea la restituire, fie si prin obligarea lor de a se adresa justitiei – ii va pune pe multi in situatia de a-I lasa mostenire – avind in vedere virsta partii vatamate!
Curtea Constitutionala este, in fapt, arbitrul suprem. Interpretarea data de aceasta institutie nu trebuie sa slujeasca decit DREPTULUI si CONSTITUTIEI – ca lege cu adevarat fundamentala a statului nostru.
Respectul pentru lege izvoraste din înţelegere aprofundată a legii şi din cunoaşterea consecinţelor rezultate atunci cind aceasta este incalcata.
Prin decizia sa CC a evitat sa puna in dificultate Puterea actuala insa a lovit brutal tocmai in respectul fata de lege si Constitutie!
Inchei argumentatia mea cu un citat. El apartine unui economist francez – Frédéric Bastiat – insa consider ca afirmatiile sale pot pune pe ginduri orice om de bun simt: ”Cand legea si moralitatea se contrazic reciproc, cetateanul are cruda alternativa fie de a-si pierde simţul sau moral fie de a pierde respectul pentru lege. Aceste două rele sunt egale în consecinte şi ar fi dificil pentru o persoană sa aleaga intre ele”.
Judecatorii Curtii Constitutionale au ales.
As avea o explicatie pentru inconsistenta deciziilor Curtii Constitutionale: ele ar fi putut avea loc in conditii juridice (nepublice) diferite:
1) pe timpul activarii Art. 53 din Constitutie de incalcare a drepturilor constitutionale, si nu numai, ale cetatenilor, incluzand aici si pensionarii, – Art. 53 ce nu ni s-a spus niciodata pe ce perioada isi face efectele
2) pe timpul unei incetari a prevederilor Art. 53 din Constitutie de incalcare a drepturilor cetatenilor, incluzand aici si pensionarii, datorita apropierii alegerilor locale si parlamentare.
In concluzie, este posibil ca interpretarea constitutionalitatii articolului 259 alin.(2) din Legea nr.95/2006 sa fii fost politica in ambele situatii contradictorii: si cand a fost confirmata incalcarea drepturilor si cand a fost respinsa incalcarea drepturilor in functie de interesele institutiilor statului cu atributii in sensul Art. 53 din Constitutie – adica presedentia.
PS: cat despre institutia recursului in interesul legii si cum aceasta poate duce la decizii neconstitutionale ce nu mai pot fi indreptate intern – nu aveti decat sa analizati Decizia nr. 72 / 2007 a ICCJ de acceptare a recursului in interesul legii cu privire la lipsa calitatii procesuale pasive a OCPI precum si modul in care incalca direct Art. 126 alin.(6) din Constitutie.
Din articolul 239 (al 2) nu am putut intelege de ce ar fi „neconstitutionala” masura. Exista in constitutie vreun articol care s agaranteze un anumit venit NET (sa zicem 740 RON) minim obligatoriu? Ca sub aceasta suma sunt sistate oprice fel de taxe, impozite, constributii? Si sa inteleg ca, desi in art. 259 se spune clar, fara virgula, ca DPAR pensionarii cu venituri peste 740 trebuie sa plateasca CAS? Penutr mine e foarte clar – cum de pot exista interpretari? Cei de la CAS au oprit bani celor cu pensii SUB 740 RON? Pina la coada, singura chestie neclara (si neconstitutionala) pe care o vad eu este faptul ca se discrimineaza intre p3ensionari si restul cetatenilor. Daca in Lege se spunea clar: „CEATENII AI CAROR VENITURI DEPASESC O ANUMITA SUMA MINIMA, DETERMINATA PRIN LEGE, NU BENEFICIAZA DE NICIUN FEL DE SCUTIRI DE IMPOZITE, CONTRIBUTII SI ALTE FACILITATI SOCIALE BANESTI.” Pentur mine neconstitutionmal e faptul ca, de ex, pensionarii platesc CAS DOAR pe pensii, desi e posibil sa aiba multe alte venituri din economia… gri. E neconstitutional penutr ca eu, care nu sunt pensionar, trebuie sa tin in spate SI pe evazionistii fiscali.
„Din luna mai va trebui sa aplicam deciziile Curtii Constitutionale”, a precizat intr-un final, Doina Parcalabu. Reprezentanta Casei de Asigurari a spus ca este vorba de circa 2-2,1 milioane de persoane ale caror venituri din pensii nu depasesc 740 lei astfel incat nu li se va mai aplica retinerea de 5,5%.
Presedintele CNPP a mai precizat ca „noua modalitate de calcul a pensiei, tinand seama de deciziile Curtii Constitutionale, se va aplica in mod automat pentru toti pensionarii din categoria avuta in vedere, nefiind nevoie de depunerea unor cereri”.
Nu a spus insa cand si cum vor fi inapoiati banii confiscati de stat pana acum.
Revin cu comentarii asupra articolului si a deciziei CCR.
1) @sanis: intr-adevar nu pare sa existe nicio problema de constitutionalitate
a articolului respectiv, totul a fost o decizie politica si la elaborarea
legii si la diferitele decizii, uneori contradictorii, ale CCR.
Declararea neconstitutionalitatii unei interpretari corecte a unui articol
de lege neinterpretabil nu este decat o altfel de mita electorala a puterii
pentru atenuarea nemultumirilor populare.
2) referitor la faptul ca CCR ne spune ca a decis altfel in trecut pentru ca ceilalti
petenti nu au stiut sa isi sustina cauza: asta este o problema falsa si tine de
competenta judecatorilor respectivi dar si de o problema juridica grava in Romania,
adica lipsa obligativitatii jurisprudentei de la instantele superioare interne:
Curtile de Apel, ICCJ si Curtea Constitutionala tocmai pentru a se face loc, in mod
nelegal, unor interventii politice in deciziile judecatoresti. Singura posibilitate
de a obliga – iar nu doar de a ruga – instantele interne sa accepte jurisprudenta
interna este aceea de a accesa instantele europene, prin denuntarea discriminarii
la Curtea Europeana de Justitie de la Luxemburg si/sau CEDO.
3) in opinia mea, interpretarea este una singura: aceea ca impozitul se va aplica asupra
intregului venit de peste 740 de lei cu constrangerea suplimentarea de a nu se ajunge
la mai putin de 740 de lei.
Autorul articolului spune ca este imposibil de determinat in mod matematic o formula
prin care sa se aplice aceasta lege in mod precis. In opinia mea, rezolvarea matematica
pentru interpretarea corecta a acestui articol se face printr-un set de inegalitati
matematice:
Daca notam cu x valoarea ce depaseste un venit/pensie de 740 de lei pentru o anumita
persoana y, avem ca „persoana y are (740 + x) lei pe luna”.
Va trebui sa aplicam articolul 259 alin.(2) din Legea nr.95/2006 in modul urmator:
Gaseste valoarea intreaga x> 0 astfel incat (740 + x) – 5.5% (740 + x)>= 740
adica (740 + x) * 94.5%>= 740, adica x * (1 – 5.5%)>= 5.5% * 740,
adica x>= (5.5% * 740)/94.5%, adica x>= 40.07 RON.
Prin urmare, pentru aplicarea corecta a legii ar trebui ca pentru cetatenii cu un
venit/pensie
a) y mai mica decat 740 RON, impozitarea este nula si venitul rezultat este tot y < 740. b) y intre 740 RON si (740 + 40.7) RON = 780.7 RON sa fie de fapt diferenta pana la 740, cu venitul rezultat de fix 740 RON c) y = (740 + x) unde x> 40.7 RON, impozitul este de (740 + x) * 5.5%, cu un venit rezultat de (740 + x) * 94.5% de peste 740 RON.
@Mihai M. Ecuatia dvs este foarte corecta si completeaza si vine in aplicarea legii in mod LOGIC – asa cum a fost ea formulata. Intrebarea mea se referea la cea de-a doua interpretare a legii – cea pe care CC a statuat ca este singura constitutionala – 5,5% se aplica numai la ceea ce depaseste 740. In aceasta situatie textul celui de-al doilaea paragraf al articolului nu mai poate fi aplicat matematic. Aceasta este ecuatia imposibila la care ma refeream. „Care este pensia mai mare de 740 lei din care scazind 5,5% din ceea ce depaseste aceasta limita sa obtii o suma mai mica de 740?!??” Acesta este temeiul pentru care spun ca CC a luat o decizie eronata (probail motivata politic). Ipoteza pe care ei au luat-o in calcul nu este posibila pentru ca guvernul nu a avut-o in vedere – deci solutia lor trebuia sa fie de neconstitutionalitate (nu discut temeiul legal al neconstitutionaliatii – am vazut ca dvs. il analizati dar depaseste pregatirea mea).
Nimic nou cand e vorba de …justitia noastra.
Un lucru nu mai inteleg:daca s-a constatat ca s-a facut o eroare la retinerea CAS ului,de ce trebuie sa mai dea toti pensionarii in judecata Casele de pensii,sa se consume atata hartie,timp,nervi si bani ,cand ar fi fff simplu sa se faca la fiecare Casa de Pensii un tabel cu pensionarii..jefuiti,cu sumele ce s-au retinut ilegal si sa se trimita apoi fiecarui pensionar la urmatoarea pensie suma cuvenita.
De ce la noi nimic nu e simplu,logic si de bun simt?
Poate veti sustine dvs.o asemenea initiativa, dovedind inca o data,ca chiar vreti sa faceti o Romanie mai curata.
Am inteles rationamentul dumneavoastra in ambele aspecte abordate. Incep sa intrezaresc ca motivatia CCR va fi aceea ca leii de pensie de sub 740 RON nu pot fi impozitati in mod diferit pentru categorii diferite de pensionari -pentru a se evita discriminarea -, asa cum sunt categoria pensionarilor cu pensie de sub 740 lei si categoria pensionarilor cu pensie de peste 740 lei.
Si aici intervine observatia dumneavoastra ca decizia ar fi trebuit sa se rezume doar la declararea neconstitutionalitatii impozitarii diferite a banilor de sub limita de 740 RON. CCR ar fi trebuit sa evite adaugarea unei solutii de rezolvare a neconstitutionalitatii legii si sa lase asta pe seama legiutorului. In schimb CCR a adaugat la decizie o solutie/interpretare care este cea mai apropiata din punct de vedere a semanticii limbii romane – de unde si confuzia cu interpretarea lingvistica a prevederilor Art. 259 alin.(2)-, fara suport juridic, chiar daca erau si alte solutii la rezolvarea neconstitutionalitatii – de exemplu impozitarea cu 5.5% si pentru pensiile de sub limita de 740 lei.
Stimate domnule Paveliu,
Eu cred ca textul de lege care a adus atatea suferinte,si atatea regrete false in guvernul Romaniei,este pur si simplu chintesenta incompetentei parlamentarilor Romani,in materie ligvistica,si asta nu intamplator.
Cand te silesti sa fii cat mai explicit,cu cat mai multe cuvinte,reusesti sa devii ininteligibil.
Din pacate,asa arata toate legile acestei tari triste,plina de umor.