CRĂCIUNUL ELECTORAL. Voluntarii Romania Curată au descoperit cum poate fi viciat rezultatul alegerilor prin mită electorală la scara națională. Joaca de-a milioanele și miliardele țării (I)

Cel puțin 13 milioane de români au fost vizați direct, într-un fel sau altul, de ”generozitatea” Guvernului Ponta (din bani publici) cu puțin timp înaintea sau chiar în timpul campaniei electorale este concluzia unei ample analize realizată de România Curată. O parte dintre beneficiile acordate sunt justificate (fiind măsuri sociale necesare sau recunoașterea unor drepturi câștigate în instanțe), dar modul în care au fost acordate indică clar scopul electoral și ridică întrebarea în ce măsură vor fi sustenabile după încheierea alegerilor. România Curată vă prezintă, în serial, un amplu raport al acestui Crăciun Electoral. În prima parte, despre sănătate, educație și fondurile europene.

***

România Curată a analizat, cu ajutorul unei echipe de 6 voluntari, peste 250 de comunicate de presă și/sau decizii cu iz electoral de la începutul lunii septembrie și până la primul tur de scrutin, postate pe paginile web proprii sau în comunicatele trimise presei de către instituțiile centrale. Pomeni electorale, construcții începute sau finalizate „întâmplător” cu puțin timp înainte de alegeri, declarații ale oficialităților, evenimente cu lungi și încărcate mese întinse, promisiuni de măriri salariale și multe altele. În total, peste 13 milioane de români au fost vizați direct de generozitatea electorală al Guvernului și alte milioane de persoane au fost vizate de campania de imagine asociată. Prima remarcă: bugetarii au fost primii miluiți cu promisiuni de viitor deși avem rectificare bugetară în minus pentru mai multe categorii bugetare (în traducere directă unii salariați la stat sunt ținuți în șah cu salariile pe lunile viitoare, dar promisiuni de mărire pe hârtie există din belșug).

Măcar în campania electorală să fim sănătoși

Ministerul Sănătății a fost printre cele mai darnice ministere cu bani de la bugetul de stat. În 20 Octombrie acesta a lansat Sistemul Național Integrat al Marilor Urgențe, finanțat în cadrul unui program derulat în 93 de unități sanitare din bugetul ministerului cu aproximativ 200 de milioane de lei (Programul Acțiuni Prioritare pentru Pacientul Critic). Peste 100.000 de pacienți ar urma să beneficieze anual de investiție. Pentru a evita nemulțumirile din sistem, Ministerul Sănătații a anunțat că a primit 143,8 milioane de lei prin rectificarea bugetară, bani care au mers către Programele Naționale de Sănătate, finanțarea drepturilor salariale ale personalului din spitalele aflate în reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale şi activităţi ale serviciilor de ambulanţă.

Alocările suplimentare pentru programe, atunci când sunt bani, sunt de înțeles – de ce a fost însă nevoie de o rectificare bugetară pentru acoperirea drepturilor salariale ale angajaților din sistem, dacă nu cumva alocarea a fost păstrată pentru campanie ca instrument de campanie, nu putem ști. De altfel, tot în perioada electorală Ministerul Sănătății s-a lăudat cu deblocarea a peste 1500 de posturi în unităţile sanitare şi serviciile de ambulanţă din subordine, „procesul fiind continuu”.

Tot la drepturi salariale se face referire când se anunță deblocarea de posturi în cadrul Agenției Naționale de Transplant, acreditarea unor noi centre care să efectueze astfel de proceduri dar și faptul că „pentru prima oară, coordonatorii de transplant şi anesteziştii implicaţi în identificarea donatorilor sunt remuneraţi pentru activitatea lor”. Un alt proiect anunțat în perioada monitorizată are o valoare de 24,8 milioane Euro, este în cadrul granturilor norvegiene și abordează cele mai importante amenințări în ceea ce privește bolile infecțioase, cu accent pe tuberculoză, HIV/SIDA, hepatita B și C. și Programul urmărește, de asemenea, creșterea accesului grupurilor vulnerabile, inclusiv romii, la servicii medicale de bază. De altfel, la începutul lunii Septembrie ministerul anunța începerea unei campanii de vaccinare împotriva hepatitei B, pentru care recepționase 50.000 de doze din cele 200.000 pe care plănuise să le achiziționeze.

Ministrul Sănătății nu a ocolit nici Clujul, deși se pare că vizita sa nu a adus rezultatele electorale scontate. Acolo a predat un număr de 37 de ambulanţe care vor fi utilizate de serviciile de profil din 15 judeţe ale ţării. Cele 15 judeţe care au primit noile ambulanţe sunt: Bacău, Brăila, Botoşani, Călăraşi, Dâmboviţa, Ialomiţa, Maramureş, Neamţ, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Gorj, Vrancea, Vaslui şi Olt. Veți vedea mai jos povestea ajutoarelor date din bani europeni care ajung în perioada electorală la beneficiari.

Milioane sau chiar zeci de milioane de lei au fost împărțite și în alte direcții, de multe ori ministrul Nicolae Bănicioiu mergând personal să se laude cu aceste finanțări, înainte de alegeri. Acesta a vizitat Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar Arseni” din București (investiții de 1,5 milioane de Euro în dotarea laboratorului), Spitalul Universitar de Urgență București (investiție de 1 milion de Euro a Ministerului Sănătății pentru lucrări de reabilitare şi reamenajare ale blocului operator central şi ale maternităţii), Spitalul Județean de Urgență Bacău (a lansat un proiect de modernizare şi dotare a Secţiei de Radioterapie a Spitalului în valoare de 6,5 milioane de lei), Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” (Ministerul Sănătăţii a alocat 8 milioane de lei pentru consolidarea, modernizarea şi extinderea Unităţii de Primiri Urgenţe) şi Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “M. S. Curie”, pentru care Ministerul a semnat extinderea colaborării cu o clinică italiană, program în cadrul căruia echipe de medici italieni şi români operează copii cu malformaţii congenitale cardiace.

Pentru a nu risca niciun scandal în perioadă electorală, Ministerul Sănătăţii „a aprobat toate dosarele de tratament în străinătate depuse pana in prezent”, a anunțat că va dezvolta un nou subprogram pentru bolnavii de leucemie și a actualizat lista de medicamente compensate şi gratuite prin  introducerea a încă 7 molecule noi, astfel încât pacienţii care suferă de diferite forme ale unor boli cardiovasculare, diabet zaharat, boli oftalmologice, nefrologice, precum şi boli inflamatorii reumatice şi cronice să beneficieze de tratament inovativ, deși toate acestea erau cerute de foarte multă vreme. De asemenea, a fost anunțată majorarea în acest an a bugetului alocat pentru derularea Programului Naţional de Control al Tuberculozei cu peste 50%, 1000 de pacienți urmând să primească tratament medical complet în următorii 2 ani și alte 10.000 de persoane urmând a fi testate pentru prevenirea Tuberculozei și sporirea aderenței la tratament, valoarea totală a investiției în acest program fiind de aproximativ 5,4 milioane de Euro. Ministerul Sănătății a lansat, de asemenea, proiectul „Pregătirea implementării și definirea cadrului de  monitorizare și evaluare a Strategiei Naționale de Sănătate”, în valoare de 2,73 milioane lei. Ca prin minute, s-au înghesuit toate răspunsurile pozitive în preajma alegerilor.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate și-a făcut și ea partea. În 30 Octombrie, cu doar câteva zile înainte de alegeri, CNAS anunța că 9,7 milioane de carduri de sănătate au ajuns la asigurați prin serviciile poștale. Ne întrebăm dacă au fost sau nu însoțite de fluturași despre cum dorește un alt candidat decât cel „guvernamental” să dea Ardealul ungurilor sau să taie pensiile… CNAS a mai anunțat și că verificarea calității de asigurat se poate face online și că a aprobat toate dosarele eligibile depuse de pacienţii cu afecţiuni oncologice care necesită tratament cu molecule (aprox. 2500 beneficiari ai deciziei).

Măsurile electorale din sănătate au fost completate și după turul 1, însă pentru această perioadă vom reveni cu o analiză separată.

Nu 6% din PIB pentru Educație, dar niște (sute de) milioane tot se găsesc

Educația a fost subiect al multor scandaluri în ultimul timp. Imaginea pe care o lasă însă pagina web a Ministerului Educației este una idilică. Se pare că totul merge ca pe roate. Sindicatele din educație sunt fericite. Vineri, cu două zile înainte de primul tur de scrutin, pagina Ministerului anunța că „Ministrul Remus Pricopie şi ministrul delegat Mihnea Costoiu au semnat, vineri, 31 octombrie, alături de preşedinţii celor trei federaţii sindicale reprezentative din învăţământ, noile contracte colective de muncă pentru personalul din învăţământul preuniversitar şi superior (inclusiv cercetare)”. La ultima rectificare bugetară, educația a primit în plus 160 de milioane de lei, bani care vor fi folosiţi pentru plata salariilor şi a titlurilor executorii. Cum spunem și mai devreme, buzunarele trebuie să fie pline înainte de alegeri și, deși aceste datorii erau cunoscute de Guvern, dă mai bine, nu-i așa, să te lauzi că le-ai acordat prin bunăvoința guvernului condus de unul din prezidențiabili cu puțin timp înainte de alegeri… Nu sunt uitați nici cei 220 de milioane de lei alocați prin OUG și care vor ajunge la profesori ca sume forfetare pentru dezvoltare profesională. Vom vorbi mai mult despre acești bani la secțiunea destinată Ministerului Fondurilor Europene.

Dacă promisiunea alocării a 6% din PIB pentru educație a eșuat lamentabil și sub această Guvernare, Ministerul Educației se laudă cu încă o țintă măreață. Iată cum sună anunțul MEN: „A fost adoptată Strategia Națională pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014 – 2020, prin care Guvernul își propune să atingă până în 2020 ținta de investiții în cercectare din fonduri publice și private de 2% din PIB”. Unii rectori au devenit foarte entuziaști, anunțând cu aplomb apropierea deosebită a Prim-ministrului Victor Ponta de educație. Probabil că de la această apropiere se trage și faptul că, deși suntem în noiembrie, încă nu a fost adoptată o metodologie de finanțare a universităților pentru anul 2014, prin urmare criteriile după care se alocă în acest an bani pentru universități sunt, cel puțin din punct de vedere legal, o necunoscută – la fel cum au fost și în 2013, când metodologia de finanțare a universităților pentru respectivul an fost adoptată în Decembrie 2013…

Chiar dacă a fost un scandal imens datorat lipsei de manuale la începutul anului școlar, Ministerul Educației ne promite că racordează sistemul de educație la nevoile secolului XXI. „Facem acest lucru (nr. îmbunătățire a abilităților digitale și acces la resurse digitale și deschise) nu doar prin introducerea manualelor digitale, dar și prin derularea unor proiecte precum „Internet în şcoala ta”, care presupune conectarea a 2.446 de școli din mediul rural și mic urban la Internet sau prin dotarea unor clase cu produse IT de ultimă generaţie, în urma parteneriatului dintre minister şi un mare producător în domeniu. (…) Pentru a duce mai departe acest proces, pe care experţii în educaţie ai Comisiei Europene îl recomandă, MEN are în vedere efectuarea mai multor paşi:
continuarea revizuirii şi modernizării programelor școlare, urmată de elaborarea unor noi manuale, inclusiv în format digital, pentru toţi ceilalţi ani de studiu (învăţământ primar, gimnazial şi liceal); identificarea resurselor în vederea dotării tuturor școlilor, inclusiv cele din mediul rural, cu tablete;
elaborarea unui proiect finanţat din fonduri europene pentru realizarea catalogului electronic, care să funcţioneze în tot sistemul de învăţământ.”. Nu putem să nu ne întrebăm dacă după anchetele DNA din ultima perioadă nu va scădea și entuziasmul MEN pentru digitalizare…

Inaugurările anunțate pe site-ul Ministerului Educației sunt mai puține. Cu toate acestea, Ministrul delegat pentru Cercetare, Mihnea Costoiu, a inaugurat cu mai puțin de două săptămâni înainte de primul tur de scrutin, în prezența prim-ministrului prezidențiabil Victor Ponta, Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri (CETAL), rezultat al unui proiect finanțat de la bugetul de stat cu 72 de milioane de lei în perioada 2007 – 2013.

Tot în acest timp, ministerul educației a anunțat acordarea a 563 de burse pentru elevii de etnie română din diaspora, care studiază în licee din România, aprobarea înființării a trei Cente Județene de Excelență în județele Prahova, Timiș și Vâlcea și constituirea în viitor a unui Forum pentru Educație, patronat de Casa Regală în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale.

Campanie pe bani europeni

Campion la campanie, pardon, la rezultate în perioada (pre)electorală este Ministerul Fondurilor Europene , care s-a dat de trei ori peste ca și s-a transformat în mare umplător al buzunarelor cu bani (sau promisiuni de bani), fie că e vorba de persoane defavorizate, profesori, cercetători, beneficiari ai finanțărilor europene sau tineri care se gândesc să își deschidă o afacere.

Printre proiectele semnate într-o singură zi, bineînțeles, în prezența prim-ministrului candidat Victor Ponta, se numără deja bine-cunoscutele măsuri de ajutorare a cadrelor didactice cu 150 de Euro pentru dezvoltare profesională, bani care ar trebui să ajungă la aceștia înainte de votul din al doilea tur de scrutin. Bineînțeles, pentru binele profesorilor și nu pentru campanie. Câți profesori? 250.000 din mediul preuniversitar și 40.000 din mediul universitar. În total, 290.000 de potențiali multiplicatori de voturi. Nu spune nimeni că măsura nu e bună, dar nu putem să nu observăm că „semnarea proiectelor” și deci confirmarea acordării banilor a fost anunțată de Ministerul Fondurilor Europene în conferință de presă fix în data de 22 Octombrie… Tot în 22 Octombrie, la aceeași conferință de presă, suntem anunțați că 3,3 milioane de votanți persoane defavorizate vor primi ajutoare alimentare prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate, pentru care a fost prevăzută, în perioada 2014 – 2020, o alocare financiară de 442,5 milioane de Euro. Bine, e adevărat că acești 442,5 milioane Euro împărțiți la 3,3 milioane de votanți dau o alocare / persoană de 134 Euro. Și dacă mai împărțim acești 134 de Euro la șapte ani de program, ajungem la 19,14 Euro / persoană / an. Dar asta nu se mai spune, dăm repede acum, înainte de Crăciun alegeri, niște cupoane, facem mult „tam-tam” la televizor să se vadă că noi salvăm oamenii de la sărăcie (cu 19 Euro pe an) și sperăm să nu întrebe nimeni de locurile de muncă. Ah, merită să mai menționăm și că un element „de noutate” îl constituie cuponul pe baza căruia se vor primi ajutoarele alimentare. Știți cum e… cuponul înainte de alegeri, alimentele.. după! Chiar dacă Guvernul nu va putea să dea înapoi, și noi știm asta, putem să fim siguri că acei oameni extrem de săraci care au primit aceste cupoane vor risca să voteze pe altcineva și deci să-l supere pe „șeful” Guvernului înainte de a se vedea cu alimentele în brațe?

Nici tinerii n-au fost uitați. Inițiativa „Romania Start Up” prin care vor fi susținuți financiar 32.000 de tineri care vor să își deschidă o afacere (prin firme de exercițiu pentru elevi și scheme de minimis pentru start-up-uri) Guvernul vrea să își facă PR și în rândul acestei categorii sociale. E adevărat, de data asta a uitat cupoanele sau viratul de bani în cont înainte de turul al doilea, așa că potențialul electoral al măsurii scade.

Că tot vorbeam de bani europeni, Ministerul Fondurilor Europene a ținut neapărat să își spele urgent imaginea de rău platnic, taman, ce să vezi, înainte de alegeri. Și ce a făcut? S-a împrumutat nici mai mult nici mai puțin de 1,39 Miliarde RON pentru a plăti beneficiarii finanțărilor europene, urmând ca banii să fie decontați ulterior de Comisia Europeană. Asociații, companii, instituții de stat… mulți se vor trezi, în preajma sărbătorilor alegerilor, mai bogați. Desigur, sunt bani care trebuiau să ajungă deja la beneficiari, dar această disperare de a împărți banii statului sau ai Uniunii Europene fix înainte de alegeri nu poate să treacă neobservată.

Tot Ministerul Fondurilor Europene a lansat în această perioadă apeluri pentru proiecte din domeniul medical, pentru infrastructură de cercetare, investiții ale întreprinderilor, în special ale IMM-urilor, a semnat proiecte și contracte de finanțare și a trimis Comisiei Europene mai multe programe operaționale, printre care Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014 – 2020 și Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020 (pentru acesta din urmă fiind alocați până în 2020 încă 9,41 miliarde de Euro).

Ce mai, un festin electoral în toată regula! Și asta e doar partea comunicată direct de acest minister, Guvernul lăudându-se în această perioadă și cu multe alte măsuri finanțate cu bani Europeni care au un potențial mare de strângere de voturi.

VA CONTINUA