FânFest, cel mai mare festival cultural activist din România, care se desfășoară începând cu anul 2004 la Roșia Montană, a primit la sfârșitul săptămânii premiul pentru activarea patrimoniului imaterial, în cadrul primei ediții a Galei Premiilor Administrației Fondului Cultural Național (AFCN). În momentul primirii premiului, reprezentanții Alburnus Maior, asociația care organizează festivalul, au arătat că Roșia Montană nu va fi salvată până ce nu va fi introdusă în patrimoniul UNESCO. ”Contanți pe mine!” a fost intervenția ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu.
Demersurile oficiale pentru includerea Roșiei Montane pe lista tentativă a UNESCO au început în anul 2009 (când Asociația ARA a depus la Ministerul Culturii prima notă de fundamentare în acest sens), fiind susținute atât de experții din domeniul patrimoniului, cât și de către cei ai societății civile. Valoarea excepțională a patrimoniului cultural și natural de la Roșia Montană a fost evidențiată de către numeroase studii de specialitate. Conform Academiei Române, a experților de la ICOMOS (organism raportor pentru UNESCO) și a unui audit comandat de Ministerul Culturii din România și realizat de către experți de la Universitățile Oxford și Leicester, situl Roșia Montană îndeplinește cel puțin patru criterii din nouă pentru a fi inclus în patrimoniul UNESCO, în condițiile în care, pentru a ajunge pe această listă, e suficient unul singur. Documentele pentru includerea pe lista tentativă (primul pas către includerea în patrimoniul UNESCO) au fost depuse la minister, dar pentru demararea procedurilor mai este necesară semnătura ministrului Culturii. Lobbyul companiei, susținut de interesele politice, au făcut ca niciunul dintre miniștrii Culturii de după 2010 să nu îndeplinească această formalitate.
Includerea în patrimoniul UNESCO este considerată de către apărătorii Roșiei Montane ca fiind atât o garanție pentru salvarea localității, cât și ca o oportunitate de dezvoltare durabilă a acesteia și a zonei Munților Apuseni. De altfel, încă din 2014, printr-o declarație politică a Consiliului Europei, patrimoniul cultural este considerat ca fiind ”o resursă strategică de dezvoltare sustenabilă a Uniunii Europene”. Organisme internaționale, începând cu Europa Nostra (cea mai importantă federație europeană de asociații din domeniul protecției patrimoniului cultural), și-au arătat disponibilitatea pentru a sprijini dezvoltarea Roșiei Montane în acest sens și transformarea acesteia într-un model la nivel european de dezvoltare bazată pe valorificarea patrimoniului cultural.
***
„FânFest este cel mai mare eveniment cultural activist din România, început din dorința unei comunități de a-și proteja moștenirea culturală și naturală. Totul a pornit de la lupta împotriva cele mai mari mine de aur la suprafață din Europa și s-a transformat într-una dintre cele mai importante mișcări sociale și de mediu din estul Europei. Un sat mic din Munții Apuseni a aprins imaginația și inimile oamenilor din întreaga lume, care vin la FânFest pentru a se bucura de muzică, expoziții, teatru, dans, ateliere și dezbateri și pentru a-și exprima solidaritatea cu localnicii. (…) Fân Fest este cumva un vârf de lance în lupta împotriva proiectului de minerit cu cianuri, este ocazia principală pentru mulți români să descopere Roșia Montană, povestea celor care refuză să o părăsească, povestea campaniei”, a precizat ministrul, citat de Agerpres.
El a atras atenția asupra faptului că festivalul este organizat de voluntari, finanțarea se face prin donații și depunere de proiecte culturale, iar artiștii participă pro bono. A subliniat de asemenea că Roșia Montană a contribuit la declanșarea spiritului civic în România.
„Acum suntem în plină schimbare și reformare. Oamenii au ieșit în stradă din curiozitate, din indignare, pentru că le place în Apuseni, pentru că nu voiau să dispară patru munți, pentru patrimoniu, pentru roșieni, pentru că nu vor să ia străinii aurul, pentru că se tem de cianură, pentru viitorul copiilor, pentru transparență decizională, dezvoltare durabilă, justiție, stat de drept, o schimbare fundamentală de sistem”, a declarat ministrul Culturii.
Reprezentanții Asociației, îndelung aplaudați de cei prezenți în sală, au precizat că premiul este dedicat „în amintirea celor dispăruți dintre noi, frații și surorile noastre din Colectiv”, inclusiv Adrian Rugină, voluntar Fân Fest. De asemenea au fost menționați și alți trei voluntari Fân Fest care și-au pierdut viața recent: Dragoș Vârlan, Ana Maria Ungureanu și Louisa Hoppe. Ei au menționat că premiul va merge direct la localnicii de la Alburnus Maior, dar și că Roșia Montană nu va fi salvată până ce nu va fi introdusă în patrimoniul UNESCO. „Contați pe mine”, a intervenit ministrul Alexandrescu.
***
În cadrul Galei, au fost acordate alte nouă premii pentru organizații și manageri din domeniul cultural.
Astfel, premiul pentru rezistență în cultură a revenit Asociației T.E.T. Alexandria, pentru Festival Ideo Ideis. Asociația a fost înființată în 2006 și a funcționat inițial ca o trupă de teatru de amatori. De la înființare, asociația organizează anual Festivalul Ideo Ideis în Alexandria, prin care tinerii actori, regizori, scenariști, psihologi, economiști sau ingineri au reușit să aducă teatrul mai aproape de comunitate.
Premiul pentru intervenție în spațiul urban și/sau activare socială a revenit Asociației Komunitas, un laborator interdisciplinar socio-antropologic și educațional, înființat în 2006. Echipa este formată din antropologi, arhitecți, urbaniști, artiști și pedagogi. Prin proiectul Spații urbane în acțiune, început în 2014, aceștia și-au propus activarea spațiilor urbane din trei cartiere bucureștene: Tei, Timpuri Noi și Tineretului.
Premiul pentru activare interdisciplinară a fost acordat Asociației Colectiv A, cea care a fondat spațiul de artă contemporană Fabrica de Pensule din Cluj. Asociația are ca principal obiectiv realizarea festivalului internațional de artele spectacolului și imagine video — Temps d’images și proiectul comunitar de la Terenuri — Spațiu Comun în Mănăștur.
Premiul pentru management cultural a revenit Rariței Zbranca, director executiv al Asociației AltArt, care a contribuit la dezvoltarea strategiei culturale a orașului Cluj și la diferite inițiative ale societății civile de a îmbunătăți politicile culturale din România. De asemenea, AltArt este membru fondator al Federației Fabrica de Pensule.
Asociația M3 a primit premiul pentru comunicare si mediere culturala. MetruCub — resurse pentru cultură a fost înființată în 2012 cu scopul de a funcționa ca o platformă de întâlnire, dezbatere și expertiză pentru profesioniștii din domeniul cultural-artistic. Din 2014, MetruCub a dezvoltat rețeaua de formare și networking profesional „Susține cultura în educație”, prima inițiativă din România care își propune să creeze o comunitate a artiștilor, educatorilor, operatorilor culturali și școlilor interesate în dezvoltarea de activități culturale în context educațional.
Premiul pentru incluziune socială și dialog intercultural a fost obținut de Asociația Culturală Replika. Aceasta a creat Centrul de Teatru Educațional Replika, un spațiu cultural interdisciplinar, dedicat explorării și prezentării publice a creațiilor artistice performative, concepute de artiști activiști. Centrul este axat pe proiecte teatrale cu relevanță socială, proiecții de filme cu impact educațional, artă participativă, ateliere, dezbateri, conferințe, discuții cu publicul, întâlniri cu profesori, educatori teatrali și inițiatori de proiecte culturale multidisciplinare.
Premiul pentru antreprenoriat cultural a revenit Fundației InterArt Triade Timișoara pentru Programul editorial Triade. Fundația InterArt Triade, creată în anul 2000 de sculptorul Peter Jecza, urmărește animarea unui spațiu cultural la interferența dintre artele vizuale și alte forme de exprimare artistică. Fundația dispune de două spații distincte: spațiul colecției Jecza, unde sunt expuse, în mod permanent, peste 300 de lucrări ale sculptorului, și Galeria Triade, unde au loc, lunar, evenimente artistice. Fundația desfășoară în paralel un program editorial, materializat în peste 20 de titluri.
Premiul pentru soluții inovatoare în promovarea patrimoniului a fost acordat Asociației Zeppelin, fondată în 2000 de către arhitecții Cosmina Goagea, Constantin Goagea și Ștefan Ghenciulescu. Echipa Zeppelin editează revista omonimă lunară, organizează conferințe, ateliere, expoziții, concursuri dedicate arhitecturii și urbanismului. Proiectul Halele Carol își propune reconversia vechilor spații industriale cu valoare istorică ale Fabricii Hesper în centru cultural și de evenimente.
Premiul pentru promovarea culturii române în lume a fost obținut de Asociația Film ETC., care a creat Romanian Film Initiative în 2012 pentru a duce mai departe spiritul Festivalului de Film Românesc de la New York, transformat ulterior în Making Waves. Film ETC. a organizat diferite proiecte care au combinat arta contemporană, colaborările internaționale și inovația.
Directorul AFCN, Irina Cios, a subliniat în debutul Galei că rolul ONG-urilor trebuie pus într-o nouă lumină, în contextul în care organizațiile nonguvernamentale au contribuit la o schimbare de atitudine a societății românești și deschiderea de noi perspective în înțelegerea vieții.
Evenimentul,desfășurat la sala Studio a Teatrului de Comedie, a avut loc în contextul celebrării Zilei Culturii Naționale. Din juriu au făcut parte: Horea Avram, curator și manager cultural, Bogdan Ghiu, poet și eseist, Dorothee Hasnas, arhitect și manager cultural, Cosmin Manolescu, coregraf și manager cultural, Ada Solomon, producător de film și manager cultural, Mircea Toma, psiholog și ziarist, Roxana Trestioreanu, artist vizual și curator.
La fiecare categorie au existat cinci nominalizări, fiecare premiu având o valoare de 5.000 de lei.
***
Mai bine mai tarziu,decat nicio data!