Adrian Popescu

TOP 20 FIRME și lista completă de contracte de construcții cu Primăria lui Oprescu (2008-2013). Cât a fost ”șpaga minimă garantată” pentru contractele ”cu dedicație”

La cât se ridică şpaga cerută oamenilor de afaceri de funcţionarii din Primăria Capitalei sau cât trebuie să dai pentru a pune mâna pe un contract de infrastructură? Încercăm să oferim un răspuns prin date statistice. România Curată a analizat contractele de peste un milion de euro, oferite de Primăria Capitalei sub conducerea lui Sorin Oprescu, în domeniul lucrărilor mari de infrastructură*.

*Informații din acest material provin din raportul pe țară pregătit de către Societatea Academică din România (SAR) despre autoritățile contractante în domeniul construcțiilor elaborat cu sprijinul celui de-al Șaptelea Program Cadru al Uniunii Europene (PC 7) pentru cercetare – Științe socio-economice și umaniste (proiect: ANTICORRP – Global Trends and European Responses to the Challenge of Corruption; număr Acord de finanțare UE: 290529). Raportul a vizat perioada 2007-2013, în articolul de față fiind folosite informațiile începând cu anul 2008 (de când Sorin Oprescu este primar al Capitalei). Aceste informații se referă doar la contractele din domeniul construcțiilor și care depășesc suma de un milion de euro. În cazul unor contracte, cum au fost cele pentru Pasajul Basarab ori Arena Națională (încheiate în 2006, respectiv 2007), sunt luate în calcul doar adiționalele (încheiate în mandatele Oprescu). Așadar, estimările din acest articol reprezintă sume minimale care s-au plătit ca mită (conform mediei naționale și a dezvăluirilor din referatul procurorilor în Dosarul Oprescu). Acestor sume li se adaugă ”profitul nesimțit” al companiilor (cu cât se umflau contractele pe lângă suma plătită ca mită). În contractele în care este cercetat penal Sorin Oprescu, acest profit rămas (după plata șpăgii) ajungea la 30-50% (vezi aici), un profit absolut excepțional în cazul unor contracte de milioane, zeci și sute de milioane de euro.

Potrivit analizei noastre, în perioada 2008-2013, Primăria Generală a Bucureştiului a dat 113 contracte unor firme de construcţii, cu o valoare cumulată de 639 milioane euro (639.201.735,22). Procentul contractelor primite de firme care sunt considerate ca fiind favorizate în domeniul construcțiilor este 12,3% (adică 14 contracte dintr-un total de 113 contracte peste 1 milion euro atribuite de PMB intre 2008-2013), însumând 111 milioane euro.

Dacă ne uităm la totalul contractelor atribuite în funcție de două trăsături „conexiunea cu lumea politică” și „câștigător prin metoda singurului ofertant” rezultă următoarele:

  • 6,19%, însumând 93 milioane euro, din totalul contractelor atribuite (adica 7 contracte din 113) s-au dus către 3 mari firme conectate politic: ROMSTRADE, PA&CO și DELTA ANTREPRIZA DE CONSTRUCTII SI MONTAJ 93 S.R.L.
  • 36,2%, însumând 233 milioane euro, din totalul contractelor (adica 41 contracte din 113) a fost atribuit prin metoda singurului ofertant.

De regulă, în România “comisionul” la contractele cu dedicaţie este între 10%-20% (valori minime), iar calculat la cifra găsită de noi, de 344 milioane euro (111 + 233) , ajungem la o şpagă estimativă (minimă) între 34 şi 68 milioane euro.

Un alt indiciu al corupţiei este transparenţa procedurilor de acordare a contractelor de Primăria Bucureşti. Astfel, din cele 113 contracte, doar 66 au fost atribuite prin licitaţie deschisă,14 prin licitaţie restrânsă accelerată, 1 contract prin licitaţie restrânsă, 3 prin cerere de oferte şi 29 prin negociere fără anunţ de participare.

***

TOP 20 FIRME care au beneficiat de contracte cu Primăria București, între 2008 și 2013

PMB_primele 20 firme castigatoare

(precizare: în cazul asocierilor de firme, suma figurează la firma lider de asociere)

***

De remarcat faptul că firmele autohtone din topul listei au mari probleme în justiţie, cu patroni urmăriţi penal, trimişi în judecată sau condamnaţi pentru coruperea unor oficiali sau evaziune fiscală.

Astfel, Tehnologica Radion a intrat în insolvenţă, iar patronul Theodor Berna a fost arestat şi trimis în judecată pentru evaziune fiscală, el fiind şi cel care l-a mituit pe fostul ministru Darius Vâlcov.

Costel Căşuneanu, patronul de la PA&CO, a fost condamnat în 2013 la 4 ani cu suspendare, în dosarul de corupţie al fostului senator PSD Cătălin Voicu. El este judecat şi pentru că l-ar fi mituit pe primarul din Bacău, Romeo Stavarache.

Romstrade este în faliment, iar patronul companiei Nelu Iordache a fost arestat pentru delapidare şi spălare de bani, dar şi pentru fraude în construirea Transalpina.

Dan Besciu, acţionar majoritar la Euroconstruct Trading 98 SRL, este cercetat penal pentru spălare de bani şi delapidare.

Proiecte controversate pe bani mulți

Primăria Capitalei are un buget anual de 1 miliard de euro, iar sume consistente se duc pe proiecte a căror utilitate a fost pusă la îndoială deseori de către societatea civilă. Vă oferim câteva exemple de proiecte începute sau terminate de Oprescu, unde costurile foarte mari au fost criticate de organizaţiile neguvernamentale. Aproape toate marile lucrări de infrastructură din Bucureşti au avut costuri umflate, valorile oscilând de la minim 50% faţă de proiectul iniţial, ajungându-se şi la 400%, cum este cazul Pasajului Pipera.

Pasajul Basarab a fost inaugurat în 2011, cu o întârziere de 2 ani şi 4 luni, costurile ridicându-se la 240 milioane euro, cu aproape 100 de milioane euro mai mult decât proiectul iniţial. Pasajul a fost realizat de un consorţiu format din firmele Astaldi (Italia) şi FCC Constructii (Spania), prima fiind o abonată la contractele date de Primăria Capitalei.

Arena Naţională – stadionul a fost inaugurat în 2011, contractul fiind atribuit în 2007 de Adriean Videanu asocierii de firme Bogart&Max Bogl. Costurile finale sunt estimate la 240 milioane euro, deşi stadionul este asemănător celui din Frankfurt (Germania), construit tot de Max Bogl şi care a costat doar 126 milioane euro.

Diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus, proiectată să fluidizeze traficul din centrul Bucureştiului, este unul dintre cele mai controversate lucrări demarate de Oprescu. Primul tronson Piaţa Victoriei-Berzei a fost inaugurat în 2014, însă bilanţul este trist: au fost demolate 90 de case, printre care şi clădiri monument istoric. Amintim aici Hala Matache, demolată ilegal noaptea, fără ca ea să mai fie reconstruită, aşa cum a promis Oprescu. Instanţele de judecată au suspendat şi anulat în mai multe rânduri autorizaţiile de construire, proiectul fiind blocat.

Pasajul Mihai Bravu peste râul Dâmboviţa a fost demarat în 2010 şi dat în folosinţă în 2014, cu o întârziere de 2 ani, costurile finale fiind de 180 milioane lei, cu 60 de milioane lei mai scump decât se estimase. Iniţial, contractul a fost dat firmei Romstrade, reziliat apoi în 2012, an în care patronul Nelu Iordache a fost arestat pentru corupţie, iar compania a intrat în insolvenţă.

Pasajul Pipera a fost inaugurat în 2012 şi a costat 32 milioane euro, de patru mai mult decât proiectul iniţial din 2006. Lucrările au fost realizate de asocierea PA&CO International şi F. KIRCHHOFF STRBENBAU GmbH Co KG.

Podul de la Ciurel şi străpungerea spre A1 – cu o lungime de 8,3 km trebuie să facă legătura între Splaiul Independenţei şi autostrada A1. Licitaţia a fost câştigată în 2010 de asocierea de firme JV Bogl – Astaldi – Euroconstruct -Tehnologica Radion. Lucrările au început fără a fi aprobat un PUZ de Consiliul General şi fără o dezbatere publică (trebuiau expropriate 40 de ha), fiind sistate la puţin timp din lipsă de fonduri. Toate PUZ-urile aprobate ulterior de consilierii generali au fost suspendate sau anulate în instanţă.

Modernizare Şos Iancului – Pantelimon a început în 2013 şi nu este terminată nici în prezent, deşi lucrarea trebuia finalizată în 2014. Costul se ridică la 70 milioane de euro, licitaţia fiind câştigată de asocierea de firme Tehnologica Radion, TIAB şi Via Proiect. Cetăţenii din zonă au reclamat faptul că muncitorii au tăiat zeci de tei, iar traficul este blocat de lucrările în întârziere.

Sediul Primăriei – În anul 2009, Primăria Capitalei s-a mutat într-un turn de birouri de pe Splaiul Independenţei, în condiţiile în care vechiul sediu a intrat într-un amplu proces de renovare şi consolidare. Oprescu a preferat să închirieze clădirea, plătind aproximativ 11,5 milioane euro, sumă cu care ar fi putut să cumpere turnul de la proprietar – Apatel Properties.

Pistele pentru biciclete – proiectul a înghiţit 11 milioane de euro în perioada 2008-2010 şi din 112 km proiectaţi, acum mai sunt doar 10 km. Lucrările au fost prost făcute, aşa-zisele piste fiind realizate prin vopsirea unor porţiuni de pe trotuar. Au fost desfiinţate de Poliţia Română pentru că nu erau sigure. Ulterior, au fost construite piste pe carosabil pe Calea Victoriei.

Ceasuri de aur şi chioşcuri cu preţ de garsonieră – Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement, aflată în subordinea Primăriei Capitalei, a cumpărat în 2011 nu mai puţin de 16 chioşcuri amplasate prin parcuri. Preţul unui chioşc a fost unul fabulos, de 37.000 euro, bani cu care poţi cumpăra o garsonieră în Bucureşti. De asemenea, în 2010 administraţia a cumpărat 10 ceasuri placate cu aur cu suma totală de 2,97 milioane lei, amplasate prin centrul oraşului. Preţul a fost considerat piperat şi de Curtea de Conturi, care a constatat unele ilegalităţi.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “TOP 20 FIRME și lista completă de contracte de construcții cu Primăria lui Oprescu (2008-2013). Cât a fost ”șpaga minimă garantată” pentru contractele ”cu dedicație”

  1. Tudor Ilie

    Uimitoare mi s-a parut reactia lui Baerscu, cum ca nu s-ar fi asteptat de la Oprescu si Chiliman sa fure. Pai, cind vezi cum arunca banii pe luctari putin utile, cum ar fi Buzesti sau drumul de la Ciurel, in timp ce se putea moderniza sos. Cringasi, care putea sa fie prrlungita sa iasa la autostrada, cind te gindesti ca in sapte ani se putea face tot M.Bravul si St. cel Mare, incit sa nu te opresti de la Piata Sudului pina la Perla te intrebi daca nu l-ai interesat zonele din buricul tirgului unde totul e mai scump, inclusiv concesionarile. Ce sa mai zic de minunatul pasaj Basarab care trece peste doua gari si nu deserveste nici una; las coborirea dinspre Orhideelor spre Chibrit sau dinspre Titulescu spre Plevnei. Ne-a luat, insa ochii cu hobane. Ce o fi si in traista lui Chiliman… Cum nu si-o fi dat seama Basesciu care, altfel, amusineaza tot.

    Reply
    • un taran din Bucuresti

      „Mai avem putin si ii punem in carca lui Oprescu si tezaurul furat de rusi”
      da draga , ai perfecta dreptate, saracul Oprescu o victima, nici usturoi n-a mancat nici gura nu-i miroase.
      Abia daca a furat si el acolo cateva zeci de milioane de euro si gata toata lumea cu gura pe el.
      Cateva zeci de milioane a furat , dar, de cateva sute de milioane s-a ales parfu ca sa poata el fura acei bani a mai permis unor jeguri sa faca praf cateva sute in total.
      Eu zic sa fim intelegatori , doar oameni suntem , ce naiba si sa-i iertam !
      Data viitoare or sa fie mai atenti sa nu-i prinda.

      Reply
    • orange

      exact asa ziceam si eu, saracul Oprescu, nu mai poate tot securistul de bine sa fure cinstit in tara asta… ce bagabonteala, dar lasa ca o sa vina in locul tovarasului Oprescu tovarasul Piedone din partea „Interesului National Securist” iar bucurestenii o sa fie la fel de excitati de realizarile sale precum sint acum de ale lui Oprescu. Spaga nu se pierde, se transfera!

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *