Daniel Befu

Ce palat și-a cumpărat Schweighofer în mijlocul Vienei, pe banii câștigați din lemnul românesc. Cu cât l-a plătit

Mitul lemnului românesc vândut ”pe două parale” e total neadevărat. O dovedește cu talent patronul Holzindustrie Schweighofer, Gerald Schweighofer, care în acest an și-a cumpărat un palat celebru din zona centrală a Vienei. Ar trebui să ne simțim mândri ca nație, deoarece o publicație austriacă de profil economic, care enumeră proprietarii succesivi ai clădirii, precizează că noul cumpărător, Gerald Schweighofer, deține o mină de aur verde în România (AICI).

Palais_Herberstein_2010Autorii articolului din publicația austriacă Gewinn precizează că palatul Herberstein, construit în 1897, a fost în proprietatea unei companii mamă a Raiffeisen Bank, ulterior, în 2008, palatul fiind vândut unuia din membrii familiei Raiffeisen. Recent, Gerald Schweighofer a achiziționat de la familia Raiffeisen clădirea cu o sumă secretă, dar care a fost aproximată de specialiștii în imobiliare consultați de jurnaliștii austrieci la 40-50 milioane de euro. Adică mai puțin de jumătate din profitul anual de peste 100 milioane euro, generat în 2013 de fabricile de prelucrare a lemnului pe care Schweighofer le deține în România. Dacă luăm o medie a profitului în fiecare din cei 13 ani de când compania se află în ţara noastră (incluzând aici și anii de investiții masive), rezultă un profit mediu anual de 140 milioane lei, adică 35-40 milioane euro. Altfel exprimat, buștenii României ”produc” câte un palat pe an.

Începând cu anul 2002, de când sunt prezenți în România, profitul austriecilor de la Schweighofer Holzindustrie a fost de 1,83 miliarde lei, iar cifra de afaceri a fost de peste 11,5 miliarde lei, în ultimii doi ani fiscali încheiați depășind 2 miliarde lei anual. Cifrele de mai sus fac referire exclusiv la fabricile de cherestea pe care grupul le deține în Sebeș și Rădăuți, fără a lua în calcul fabricile de prelucrare a cherestelei în produs finit, amplasate în Comănești și Siret, care în 2013 au mai adus alte peste 200 milioane lei la cifra de afaceri. Precizăm că Holzindustrie Schweighofer este lider suprem la nivel european, iar la nivel mondial e ocupantul poziției a treia (AICI).

Grupul a mai construit o altă fabrică gigant de cherestea la Reci, în județul Covasna, unde un raport al corpului de control al ministrului Mediului a constatat încălcări ale legii. De asemenea, ONG-ul de mediu Agent Green a prezentat în urmă cu un an un filmuleț în care arăta cum bușteni tăiați ilegal din Parcul Național Retezat au intrat pe poarta fabricii Schweighofer din Sebeș, Alba (AICI). De asemenea, Agent Green susținea la acel moment că lemnul din pădurile românești ajunge ca peleți în lanțul de retail SPAR, de unde ia calea șemineelor vesticilor. În primăvară a izbucnit un alt conflict în jurul Schweighofer, președintele Klaus Iohannis fiind acuzat că face lobby pentru austrieci, încercând să îndulcească Codul Silvic în favoarea lor prin retrimiterea acestuia în Parlament (AICI). Ulterior a apărut și un document semnat de Dan Mihalache, șeful cancelariei prezidențiale, pe când era deputat de Maramureș, prin care apăra interesele companiei austriece (AICI).

De asemenea, tot în primăvară a fost dată publicității și o înregistrare cu camera ascunsă realizată de Environmental Investigation Agency (EIA), în care apare directorul pe România al Schweighofer, filmare care demonstrează că societatea cu capital austriac e dispusă să achiziționeze lemn tăiat ilegal, promițând bonusuri pentru depășirea cantității de masă lemnoasă livrată, chiar dacă știe că acest lucru ar fi fost posibil doar încălcându-se legea.

Contactele lui Gerald Schweighofer cu liderii politicii românești sunt însă o tradiție, în 2008, de pildă, acesta participând alături de alți afaceriști austrieci la o întâlnire cu președintele de la acea vreme, Traian Băsescu, și cu premierul Călin Popescu-Tăriceanu (AICI, vezi pag. 20), la care a participat și Varujan Vosganian, pe atunci ministru al Economiei.

Ca o curiozitate despre Gerald Schweighofer, precizăm că achiziția ”palatului” de 40-50 milioane euro în centrul Vienei, la adresa Michaelerplatz 2/1010, nu e o premieră, acesta cumpărând în 2004 cu 18,7 milioane de euro o altă clădire istorică, în care chiriașă e celebra Louis Vuitton (Kohlmarkt 6). A vândut-o un an mai târziu cu 27 milioane euro, rămânând cu un profit de 8,3 milioane euro în doar un an. La acea vreme, în presă s-a speculat că a vândut fie controversatului miliardar rus Roman Abramovici, fie unui fond de investiții din Liechtenstein. Se pare însă că marea lovitură imobiliară a ”devoratorului de păduri românești” e un imobil vecin ca adresă cu Louis Vuitton (Kohlmarkt 8-10), pentru care s-a duelat la o licitație cu alți 20 de mușterii, achiziționându-l cu 25 milioane euro (AICI), care, se pare, conform aceleiași prese austriece, că acum ar valora de câteva ori mai mult. Ban la buștean trage.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

25 thoughts on “Ce palat și-a cumpărat Schweighofer în mijlocul Vienei, pe banii câștigați din lemnul românesc. Cu cât l-a plătit

  1. Mihai

    Ce ne intereseaza pe noi ce tranzactii si ce imobile isi cumpara acest individ? E un exemplu de cum sa-ti investesti banii? Sau cumva e dovedit ca a furat banii de undeva? Avand in vedere pozitia companiei in topul mondial, cu cine ati vrea sa se intalneasca daca nu cu premieri, ministri, sefi de state?
    Faptul ca aceasta companie are un profit cred ca e de bine, ca angajeaza cetateni romani si ca isi plateste taxele la zi. Probabil ca e f bine condusa, foloseste tehnologii moderne si e mult mai eficienta decat concurenta.
    Daca s-a defrisat nesabuit si ilegal in RO, cred ca statul e de vina ca nu ne (se) apara de iresponsabili si de hoti.
    Daca alte firme dau faliment e pt ca nu sunt la fel de perfomante sau ca statul nu aplica o protectie anti-monopol.
    De fapt, cred ca toate astea sunt acoperite de LEGE dar ea nu se aplica, de la tapinar si padurar pana la ministru.
    Cred ca asta ar trebui sa urmareasca ROMANIA CURATA in primul rand si nu sa se uite ce masina si-a luat mai stiu eu cine (daca nu e din bani nelegali, bineinteles). Asta daca nu ne pasioneaza caprioara din padurea vecinului…

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ Mihai: să înțeleg că din ăia aproape 9 milioane de mc de lemn tăiat ilegal în 2014, n-a intrat niciunul pe poarta Schweighofer? :)

      Reply
      • Mihai

        E greu de crezut asa ceva, nu asta am vrut sa spun (probabil ca cel mai mult lemn furat a intrat acolo). Problema nu e ce casa si-a luat patronul sau ce tranzactii imobiliare face, ci modul in care statul previne, opreste si pedepseste furtul. Tot asa, daca sunt si se aplica reguli anti-monoppol sau daca taierile legale sunt bazate pe o cota realista sau daca re-impaduririle se fac intr-adevar. Slava Domnului ca societatea civila e din ce in ce mai puternica si sanctioneaza slabiciunea sistemului.
        Schw si (banuiesc) altele ca ea, sunt la fel de culpabile ca cei care taie si fura efectiv lemnul si acolo ar trebui RC sa se focalizeze, altfel alimenteaza pornirile unora care vad cu okelari de cal si vor sa-mi verifice averea.

        Reply
        • Mihai Gotiu

          @ Mihai: evident că se pune presiune și pe stat (și unele efecte se văd după protestele din vară), dar îți spun și cum s-a pus capăt furtului de capace de canal de pe stradă: cu niște amenzi de-au fluierat singuri ăia de la centrele de colectare de fier vechi și cu amenințarea penalului dacă mai achiziționează capace de canal, că nu le-a mai venit apoi să le preia

          Reply
    • Nicolae Pop

      Mihai Bula la tine toti hotii sunt oameni cinstiti.? Mi-ar place sa-ti verific averea deoarece o sti si tu: „Cine se aseamana se aduna ” si isi iau apararea.

      Reply
    • dan

      Omul poate …un exemplu demn de urmat.. Oricare din noi daca am fi patroni am achizitiona lemn pe rupte..cu acte sau fara..aici e un exemplu clar ca omul nu are doar afacerea asta si ii mai si functioneaza neuroni si stie in ce sa investeasca…cat despre alte rahaturi parlamentari trebuiesc (…). Aia nu ar trebui sa se poata „cumpara”. Sa fim seriosi vine masina de lem in fata fabrici si tu ii zici „nu nu ..eu nu iau lemn daca nu ai acte” merge mai departe si tot se vinde…. STATUL e buba .. Acolo PUTE

      Reply
      • Mihai Gotiu

        @ dan: nu merge mai departe, că nu are cui să vândă mai departe – că de-asta e deranjat nea Schweighofer că pierde poziția de monopol

        Reply
  2. alex

    daca nu iesim in strada, iohannis a facut o abureala in CSAT si au zis „gata i-am prostit pe fraieri, putem fura in continuare”, se pare ca au avut dreptate, romanii nu au mai facut nimic in privinta asta. Institutul Cantacuzino la fel, o alta abureala marca Iohannis

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ alex: totuși, palatul ăsta e cumpărat din banii făcuți anii trecuți (profitul și dividendele se încasează la final de an financiar)

      Reply
  3. Alexe Flavia

    Am sunat la 112 pentru a verifica un transport. Operatoarea de la serviciul de urgenta mi-a cerut detalii, nu a gasit numarul masinii in sistemul in care se inregistreaza toate transporturile de lemne. M-a transferat la Politia Mun. Buzau, pe raza caruia trecea TIRul incarcat cu lemne. Sa le dau lor detalii, sa verifice in teren, daca in sistem nu e. Am dat detalii si reprezentantului Politiei din Buzau, care a spus: „am doua filtre, pana in mun.Buzau- nu are cum sa-mi scape.” L-am intrebat daca mi se va comunica si mie rezultatul verificarilor, a spus ca sigur, vor reveni cu un telefon. Buuuun.
    Am asteptat telefonul aseara, nu m-a sunat nimeni. Am revenit eu cu un telefon, doar doar oi afla si eu rezultatul verificarilor si m-oi linisti ca nu-mi fura nimeni Ţara, lemn cu lemn. Am dat iar detalii operatoarei de la Serviciul de urgenta, am fost transferata la Politia Rm. Sarat. Acolo un domn a tipat la mine ca nu mi se comunica nimic si ca am sunat ABUZIV la 112. L-am rugat sa-mi dea alt numar, ca nu intentionez sa savarsesc niciun abuz-departe de mine gandul. Mi-a spus ca nu exista alt numar, sa nu mai sun ca nu trebuie sa-mi comunice mie nimic-am inteles,da?La revedere!
    Ce e de facut?!

    Reply
  4. ilidia

    In tara asta Schweighofer si alte firme straine pot face orice „manarie” din cauza complicitatii functionarilor corupti din institutiile statului, lucruri pe care la ei acasa nici nu le-ar trece prin gand sa le incerce.

    Reply
  5. Alo Educatia

    Din multe din comentariile de mai sus reiese mentalitatea de hot a romanului – poate sange de hot – atentie la transfuzii !

    Reply
  6. achi

    E usor sa arunci cu rahat dar problema padurilor romanesti e cu totul alta, ma mir ca nimeni nu se chinuie sa faca un calcul simplu: cati romani se incalzesc cu lemne? Conform recesamantului sunt 8.450.607 case in romania, daca presupunem ca cei de la oras se incalzesc cu gaz (desi sunt mai multi pe lemne) raman 3.867.890 case in comune. O casa papa cam 10m cubi de lemn pe iarna pentru incalzire plus inca cativa pentru diverse reparatii si carpeli. Deci romanii consuma in gospodarii cam 40.000.000 de metri cubi pe an. Daca e sa credem presedintele ASFOR, in Romania se recolteaza anual 19.000.000 metri cubi de lemn din care 12.000.000 se prelucreaza industrial si 7.000.000 metri cubi sunt destinati încălzirii şi altor utilizări. Daca scadem 7.000.000 din 40.000.000 ramane o diferenta de 33.000.000 de metri cubi, negri total, pe care romanul si-i face rost de unde poate.

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ achi: 1) mai refaceți, vă rog, calculele ”simple”; aproximativ 28 de mil. mc de lemn s-au tăiat anul trecut în Ro, din care aproximativ o treime s-au tăiat ilegal; astea sunt date oficiale de la Inventarul Forestier Român (date confirmate indirect și de Radarul Pădurilor care, în primele luni de la lansare, a dat cam același raport între lemnul transportat cu acte în regulă și lemnul fără acte în regulă); e cam greu să arzi mai mult decât se taie ;) 2) dacă se taie rațional, încălzirea cu lemn (și cu brichete din recuperarea rumegușului rezultat din prelucrarea lemnului) e mai sustenabilă decât încălzirea pe gaze (spre deosebire de gaze, pădurea se regenerează, totul e să nu depășești anumite cote și să faci reîmpăduriri)

      Reply
      • achi

        Ok, calculele mele sunt estimative, dar tind sa cred ca bat catre un adevar mai sumbru, nu cred ca se consuma mai putin de 40 de mil mc pe iarna in Romania, adica se taie mai mult decat se prezinta si nu am sa incep sa insir metodele prin care se scapa asa o mare cantitate din evidenta (sunt cateva si functioneaza foarte bine) . De asemenea nu cred ca incalzirea pe gaz e mai sustenabila sau mai eficienta in vre-un fel. am mentionat-o doar pentru ca asta se poate la noi, lemn sau gaz… si la sate nu prea este gaz. Din punctul meu de vedere consider ca e mai eficient porumbul ca si incalzire daca tot vine vorba… puterea calorica e cam cu 20% mai mare ca la lemn dar asta e alta discutie.

        Reply
        • Mihai Gotiu

          @ achi: e dreptul d-voastră de a nu crede nici statisticile oficiale, nici estimările și rapoartele independente; dar, din păcate, pe principiul ”eu cred că” (în care ceea ce credeți e contrazis de toate datele disponibile din mai multe surse) nu se poate purta o discuție

          Reply
  7. achi

    Distrugerea industriei ar avea ca rezultat inmultirea somerilor cu drujbe, care, fara sa stea pe ganduri, ar pune umarul la acoprerirea necesarului de lemne de foc… In prea multe sate de deal asta e deja o afacere impamantenita.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *